166 matches
-
înviorarea literaturii române. Confrați condeieri - ceva mai tineri - vă rog să judecați și să gândiți mai înțelept și să nu faceți afirmații care să vă dovedească mai târziu că v-ați înșelat în mod regretabil și oarecum grosolan. După unele spicuiri din presă și T.V.R. aflu (nu e o noutate) că U.D.M.R.-ul șantajează grosolan coaliția guvernamentală cu părăsirea acesteia, dacă legea minorităților nu va fi adoptată. Deci, U.D.M.R., ca factor de echilibru între putere și opoziție, șantajează dezinvolt
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cel de-al doilea război mondial. Este vorba despre cartea Mariei-Vera Willinger, cetățean german născut în România, „Bat clopotele. În căutarea celor care nu mai sunt”. Elena Monu a deschis evenimentul cu o scurtă prezentare a autoarei și a citit spicuiri din prefața cărții, semnată de Roza Gottlieb, fostă deținută a lagărelor germane. Alexandru Mânăstireanu a făcut o amplă cronică a cărții pe fundalul războiului, al cărui combatant a fost. În prezentarea făcută volumului Elena Popoiu a evidențiat faptul că mărturia
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de Război are înregistrările absolut tuturor transmisiilor făcute vreodată de Howard W. Campbell, Jr. Dacă cineva dorește să le studieze, dorește să spicuiască din ele cele mai rele lucruri spuse de mine, n-am nici un fel de obiecție ca respectivele spicuiri să fie atașate sub formă de apendice la această relatare. Nu pot nega că le-am spus. Tot ce pot spune este că nu le credeam, că știam foarte bine ce lucruri obscen de comice, distructive și stupide spuneam. Experiența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
plug sau pian”, „Noaptea despletire albă...”, „În ținutul amar, ochean glasul tău”, „sufletul peste cupole despletit”, „sînul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi le descui ca mănușile”, „Intră În mine ca un tren În gară” - sînt doar cîteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La rîndul lor, cărțile următoare abundă În astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurînd comunicarea intersubiectivă, Întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ani de la apariție, Nicu Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului nostru": „Trei ani de la apariție e un succes editorial, mai ales că sunt foarte multe la oraș, care după câteva numere de apariție, mor". * Nr. 4 aprilie 1936 Spicuiri din revista „Invățătorimea vasluiană" (pagina 182). Glasul nostru. Organ de propagandă culturală la sate, anul II, Nr. 66, Ianuarie 1936. Redacția și administrația, Satul Văleni, comuna Băsești, județul Fălciu. „Deși număr vechiu, deci inactual, ca evenimente, am putea zice, perimate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile la români, Studiu etnografic, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București. PAPAHAGI, Tache, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979. * * *, Sadova, "Satul cu oameni frumoși", Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura " Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 1999. SBIERA, I. G., Povești și poezii populare românești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
generală, Postfață de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 36-37. 132 v. Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 8. 133 Ibidem, p. 57. 134 Tache Papahagi, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979, p. 58. 135 Ibidem, p. 59. 136 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 8. 137 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66 Ibidem, p. 162. 67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au despletit în zare/ Ca o mare fără de hotar." Este evocată întâlnirea dintre Iancu și Bălcescu care plănuiau unirea românilor cu maghiarii împotriva dușmanului comun. Poemul rezistă prin fragmentele de descriere în care poetul revine la uneltele lui. Amintirile sunt spicuiri desprinse și întrupate din peisaj, fără dramatism, fără neliniștea ciclului "Ștefan și oamenii", de aceea vibrația este estompată în pânze statice, nu lipsite, însă, de armonie cu elemente proprii primului volum, "Poezii" (1950). Din acest moment, evocarea istorică este un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
punea față în față cu libertatea și constrângerea, cu măștile omului de știință și cu posibilitatea de a "soluționa" situații (și nu probleme) sociale printr-un proces literar ad-hoc, Aurelia împărtășindu-ne (de la masca ce o purta în piept la spicuirile din Fizicienii) frământări nu numai sociale. Diana R. s-a oferit să ne conducă mai departe într-o comunitate englezească superficială, în care am asistat cu toții la slujba de duminică și la ultimele clipe ale preotului ce purta Vălul negru
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
parte implicit șefa catedrei, care-l considera pe Elpi "foarte inteligent și cult". Pentru EI (reprezentați de scrietorul notei) era vorba de un "impertinent, neserios, bădăran și chiar nebun", "în general bine informat" având "oarecari cunoștințe de germană, engleză, italiană" (Spicuiri din DAGI, 282-283). 22 Îmi cer scuze profesioniștilor limbii franceze corecte din România dacă am format greșit femininul lui Voyeur. Era însă necesar pentru a nu discrimina pe bază de gen dreptul de exercitare a acestei practici. 23 Le Séminaire
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
perfect în celebra zicală cu țara care arde și cu baba care-și piaptănă lațele rare, nespălate și pline de păduchi, care pe atunci erau buni amici cu românul de rând. Procesul verbal din care am citat, mai consemnează și spicuiri din programul artistic ce a urmat ședinței de propagandă: „...s’a cântat corurile: Suntem Stegari, S’au sculat și vin țăranii (probabil din beția de dinaintea „spectacolului” n.n.) și Braț la Braț cu tinerețea. S’a declamat poezia Vrem pământ de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la justificarea inter-titlului, trebuie să cităm din acest important document care atestă, indubitabil, amestecul grosier și imbecil al comuniștilor până și în viața școlarilor mici sau chiar a preșcolarilor, în vederea îndoctrinării totale a poporului român, încă din fașă. Iată câteva spicuiri din procesul verbal de ședință: „...azi, 24 februarie 1945, s’a ținut a opta ședință de comitet la care au participat și noii membri. Din partea C.C.U.T.C. a asistat tov. Dimitrev care deschide ședința de comitet spunând între altele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mare măsură din cauza trupelor sovietice de ocupație dar și datorită lipsurilor de tot felul ce se înregistrau pe piață. Tot în toamna-iarna anului 1946, primarul Zupcău a emis o decizie de arendare a terenului aflat în proprietatea comunei. Iată câteva spicuiri din document: „...asupra referatului Notarului Comunei (...) prin care cere arendarea terenului de cultură proprietatea Primăriei Comunale în suprafață de 3 hectare pentru anul 1947 (...): decidem: se aprobă arendarea terenului de cultură pentru anul 1947 (...) pe cale de licitație publică ce se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plug sau pian”, „Noaptea despletire albă...”, „În ținutul amar, ochean glasul tău”, „sufletul peste cupole despletit”, „sânul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi le descui ca mănușile”, „Intră în mine ca un tren în gară” - sunt doar câteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La rândul lor, cărțile următoare abundă în astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurând comunicarea intersubiectivă, întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori vechi”, „Folclor”, „Bibliografie” „Spicuiri mărunte”, „Poșta redacției”. Sectorul de poezie este susținut de I. Al. Bran-Lemeny, Ion Iordache, Vasile Coban, Nicolae Moisiu, Victor Tudoran, Lucian Costin, Iosif Mariescu, I. U. Soricu, Nicolae Verzea ș.a., proza aparține lui Domețiu Dogariu și Gh. Poiană. Cu diverse
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
1961, 34-38, 235-241, 288-291, 301-306; Lovinescu, Scrieri, I, 290-300, VIII, 277-289; Artur Gorovei, Amintiri despre Vlahuță, „Lamura”, 1920, 3; D. Nanu, Alexandru Vlahuță. Amintiri, „Lamura”, 1920, 10-11; N. Zaharia, A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 64-71; I. C. Negruzzi, Ioan Bogdan, A. Vlahuță, A. Xenopol și manuscripte ale lor, București, 1923; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 56-58; Constantinescu, Scrieri, V, 215-217; Ion Gorun, A. Vlahuță. Omul și opera, București
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
sau ni: ia la el!, ni la el!, adică uite, privește la el! Alteori acest ia, repetat chiar, devine afirmația însăși, înlocuind adverbul da. Neavând un plan stabilit după criterii foarte riguroase, care impun studii complexe și complicate de durată, spicuirile noastre în evidențierea legii cer reguli ce structurează anumite forme din diversele niveluri ale limbii, în funcție de tendințele spre simplificare, nu și sărăcirea în vorbire, au caracter reprezentativ. Așa de exemplu revenind la categorii morfologice vom aduce în discuție formele de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
De ce oare s-a întâmplat așa o grozăvenie? Știu, dar încă nu spun. Parcă cel mai crunt încercat a fost bietul Ulise. Însă nici lui Oedip nu-i fu mai moale. Și nici amorezului Tristan cu tot cu Isolda lui. Iaca o spicuire la întâmplare, cuvânt de cuvânt, în transcriere directă. Copii, aveți lăgătura! Cugetări despre Ulise: „Romanul începe cu căderea Troiei. Troia era o cetate care a fost învinsă de către Ulise și oamenii săi. Greci ca să-i păcălească pe romani lăsându-le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
înarmat până-n dinți cu Wittgenstein, Dennett, Ryle, Rorty, Hofstadter, bașca 80% din tot ce s-a scris important despre romanele lui Thomas Pynchon. Cinci zile am stat prăvălită peste referate și proze (Strigarea lotului 49 și V, recitite șnur, plus spicuiri din Gravity’s Rainbow și Mason & Dixonă. Vineri eram deja praf, cu creierii lichefiați și cu simțământul clar că doar o viroză mă mai poate salva. Adevăru-i că nu teoria a dat cu mine de pământ, ci Pynchon. M-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
care le considerați ca fiind prietene ale țării voastre?" Franța a fost prima printre răspunsurile furnizate de către eșantionul german și Germania a fost prima în răspunsurile cetățenilor francezi 22. "O schimbare miraculoasă!" ar spune cei care își reîmprospătează memoria prin spicuirea arhivelor. Cât de nestatornică poate fi memoria colectivă în anumite cazuri! Precum reconcilierea Franța/Germania. Cât de trainică ar putea să fie memoria colectivă în alte cazuri, când peste generații, urmașii nu pot uita și ierta? De exemplu, atitudinea armenilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
uman; dragostea este metafora finală a sexualității; nu există dragoste fără sexualitate, nu există erotism fără sexualitate." Profesorul Pricop este interesat și de avatarurile revoluției sexuale, care a izbutit să detroneze eternul te iubesc, înlocuindu-l cu te doresc. Câteva spicuiri pentru culoare: un ginecolog francez afirmă că "o femeie de 40 de ani are jumătate de viață înainte; este tânără pentru mama ei și pentru prietene, nu tocmai tânără pentru patron, prea puțin tânără pentru fiica ei, deloc tânără pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dimineață, cu răsăritul soarelui, tot așà de vesel, tot așa de mulțumit ca și cum ar fi dormit pe puf. Sobru și nomad, Îi trebuie o nimică toată pentru trai; și nu se simte niciodată obosit...”.(extras din Ghika I. Vladimir (1935) Spicuiri istorice. Iași și pe www.vladimirghika.ro/...Ghika/spicuiri istorice/) Subliniați doar cu o singură linie minim 5 cuvinte care arată tradițiile seculare ale rromilor (5x5=25 puncte) IV. Răspundeți la următoarele Întrebări (3x5=15 puncte): 1. Bronzul este un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
așa de mulțumit ca și cum ar fi dormit pe puf. Sobru și nomad, Îi trebuie o nimică toată pentru trai; și nu se simte niciodată obosit...”.(extras din Ghika I. Vladimir (1935) Spicuiri istorice. Iași și pe www.vladimirghika.ro/...Ghika/spicuiri istorice/) Subliniați doar cu o singură linie minim 5 cuvinte care arată tradițiile seculare ale rromilor (5x5=25 puncte) IV. Răspundeți la următoarele Întrebări (3x5=15 puncte): 1. Bronzul este un aliaj al cuprului și este utilizat În.............................................. 2. Ce
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Sandu, Delia Grigore. - Primul curs-examen pentru formatorii naționali În rromanipen educațional a avut loc În vara anului 2006 și au participat 150 de cadre didactice rrome și nerrome XIII. LECTURI SUPLIMENTARE ȘI FACULTATIVE Povestiri din negura vremilor: Despre țigani din “Spicuiri istorice” de Vladimir I. Ghika Nu vreau să las penița la o parte fără a spune un cuvânt despre laiele de țigani, mereu Întâlnite pe drum În mica mea călătorie, când pe malul unui pârâu, când În mijlocul unei câmpii, când
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]