KorAP: Find »[drukola/base=spină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...25 >

613 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

De la Zalmoxis la Gengis-han, București, Editura științifică și enciclopedică, 1980, p. 136-165. 31. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 318-319; Gh. Postică, Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu, Chișinău, 1994; Idem, Civilizația veche românească din Moldova, Chișinău, 1995; V. Spinei, op. cit., p. 300-304. 32. V. Spinei, op. cit., p. 304-305. 33. Ibidem, p. 306-308. 34. Ibidem, p. 308-309; C, Racoviță, Începutul suzeranității polone asupra Moldovei (1387-1432), în RIR, X, 1940. p. 238-245; I. Ursu, Relațiile Moldovei cu Polonia până la moartea lui

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
științifică și enciclopedică, 1980, p. 136-165. 31. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 318-319; Gh. Postică, Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu, Chișinău, 1994; Idem, Civilizația veche românească din Moldova, Chișinău, 1995; V. Spinei, op. cit., p. 300-304. 32. V. Spinei, op. cit., p. 304-305. 33. Ibidem, p. 306-308. 34. Ibidem, p. 308-309; C, Racoviță, Începutul suzeranității polone asupra Moldovei (1387-1432), în RIR, X, 1940. p. 238-245; I. Ursu, Relațiile Moldovei cu Polonia până la moartea lui Ștefan cel Mare, Piatra Neamț, 1900. 35

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 304-305. 33. Ibidem, p. 306-308. 34. Ibidem, p. 308-309; C, Racoviță, Începutul suzeranității polone asupra Moldovei (1387-1432), în RIR, X, 1940. p. 238-245; I. Ursu, Relațiile Moldovei cu Polonia până la moartea lui Ștefan cel Mare, Piatra Neamț, 1900. 35. V. Spinei, op. cit., p. 309-314; N. Iorga, op. cit., p. 177-178; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 319-320. 36. V. Spinei, op. cit., p. 314-316; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 321-323; M. Holban, În jurul "cronicii" arhidiaconului Ioan de Târnave și informațiile privind pe români, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1387-1432), în RIR, X, 1940. p. 238-245; I. Ursu, Relațiile Moldovei cu Polonia până la moartea lui Ștefan cel Mare, Piatra Neamț, 1900. 35. V. Spinei, op. cit., p. 309-314; N. Iorga, op. cit., p. 177-178; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 319-320. 36. V. Spinei, op. cit., p. 314-316; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 321-323; M. Holban, În jurul "cronicii" arhidiaconului Ioan de Târnave și informațiile privind pe români, în AIIAI, 1984, p. 100 și urm. 37. V. Spinei, op. cit., p. 318-320; Istoria Românilor, vol. III, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
P. P. Panaitescu, op. cit., p. 319-320. 36. V. Spinei, op. cit., p. 314-316; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 321-323; M. Holban, În jurul "cronicii" arhidiaconului Ioan de Târnave și informațiile privind pe români, în AIIAI, 1984, p. 100 și urm. 37. V. Spinei, op. cit., p. 318-320; Istoria Românilor, vol. III, p. 586-589. 38. N. Iorga, op. cit., p. 179-183; V. Spinei, op. cit., p. 320-326. 39. N. Șerbănescu, Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima mențiune documentară a existenței ei, în B.O.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
321-323; M. Holban, În jurul "cronicii" arhidiaconului Ioan de Târnave și informațiile privind pe români, în AIIAI, 1984, p. 100 și urm. 37. V. Spinei, op. cit., p. 318-320; Istoria Românilor, vol. III, p. 586-589. 38. N. Iorga, op. cit., p. 179-183; V. Spinei, op. cit., p. 320-326. 39. N. Șerbănescu, Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima mențiune documentară a existenței ei, în B.O.R., 1986, nr. 9-10, p. 109-127; Șerban Papacostea, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
126-139; Ciprian Zaharia, Iosif I Mușat, întâiul mare ierarh român, București, 1987; Petru Rezuș, Viața și faptele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, în MMS, 1956, nr. 6-7, p. 322-337; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 276-282. 41. V. Spinei, op. cit., p. 326-327. 42. Ibidem, p. 328-329. 43. Ibidem, p. 329-331. BIBLIOGRAFIE Alexe Ștefan G., Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în sec. IV-V, București, 1969, 141 p. Andreescu Const. I., Reacțiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în AARMSI, t. VIII, p. 97-103. Idem, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, vol. I, București, 1928 (ed. fotocopiată Gramar, 1995). Idem, Istoria Românilor, vol. II, București, 1936. Idem, Istoria Românilor, vol. III, București, 1993 (ed. V. Spinei). Ionescu Ioan, Localizarea Chiliei bizantine și împrejurările în care s-a înființat Mitropolia Țării Românești, în G.B., 1978, nr. 9-12, p. 1055-1071. Ivănescu G., Istoria limbii române, București, 1980. Lapedatu A., Cum s-a alcătuit tradiția națională despre originea Țării

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 41-52. Sykora J., Poziția internațională a Moldovei în timpul lui Lațcu: luptă pentru independență și afirmare politică, în RdI 29, 1976, 8, p. 1135-1151. Sânpetru M., Înmormântări pecenege din Câmpia Dunării (sec. IX-XI), în SCIV 24, 1973, 3, p. 443-464. Spinei V., Moldova în secolele XI-XIV, București, 1982. Idem, Informații despre vlahi în izvoarele medievale nordice, în SCIV 24, 1973, 1, p. 57-81 și 2, p. 259-282. Idem, Informații istorice despre populația românească de la est de Carpați în secolele XI-XIV, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
nordul Mării Negre și al Dunării de Jos, Iași, 1996. Idem, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII, Iași, 1999. Idem, Cronicari italieni despre repercusiunile marii invazii mongole din 1241-1242 asupra românilor, în SMIM 19, 2001, p. 196-206. Spinei V. și Coraliuc G., Date noi cu privire la circulația unor obiecte de cult din scolele XII-XIII, în SCIVA, 1976, nr. 3, p. 319-330. Stahl H. H., Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, I, București, 1958, p. 170-186. Idem, Contribuții la studiul

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/286343_a_287672

alte centre de cultură ale țării. Colaborează cu versuri Mihai Codreanu, Enric Furtună, cu eseuri și teatru, Sandu Teleajen, Adrian Păscu, iar cu amintiri, G. M. Vlădescu (despre Emil Gârleanu, A. de Herz, I. A. Bassarabescu și M. Sadoveanu), G. Spina (despre Panait Istrati și D. Anghel), Octav Botez (despre Romain Rolland). În numărul 4 din 1924, se publică O scrisoare a lui Titu Maiorescu către I. Petrovici. Alți colaboratori: I. Petrovici, Ionel Teodoreanu, Radu Gyr. Î.H.

COMEDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286343_a_287672]
Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506

număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de călătorie din Palestina), F. Brunea-Fox (Note din Maramureș), Constanța Marino-Moscu, Ury Benador, F. Aderca, Șt.

ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208

colaborare); Karlludwig Opitz, Generalul meu. Raportul nereglementar al unui plutonier, București, 1961 (în colaborare); S. An-Sky, Dybuck, București, [f.a.]; Theodor Herzl, Statul iudeu, București, [f.a.]. Repere bibliografice: F. Aderca, Fabula. Cu prilejul unei cărți rare, „Lumea evree”, 1919, 15-16; G. Spina, Scrisoare prietenului I. Ludo, „Avântul”, 1930, 45; Mircea Eliade, Ajutați pe domnul Ludo!, VRA, 1934, 364; S. Sanin, În loc de recenzie la „Domnișoara Africa”, „Hasmonaea”, 1935, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 712, Ist. lit. (1982), 796; Viniciu Gafița, „Domnul general guvernează

LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

acordat de călăreții stepei statului vlaho-bulgar, adversar primejdios pentru cruciați îndată după 1204. Desfășurare independentă de acest din urmă aspect sau coordonată cu el • Gh. I. Brătianu, Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană, ed. a II-a revăzută, ed. V. Spinei, Iași, 1999, p. 317. • R. Morozzo della Rocca, Notizie da Caffa, în Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano, 1962, p. 267. de factorii de decizie apuseni, cele două aripi ale cruciatei în Europa Răsăriteană au acționat convergent și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
acestuia, arătând că actul medieval româno-slav care pomenește acest toponim evocă, de fapt, confruntarea armată de la Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p. 118. • N. Iorga, Istoria românilor. III: Ctitorii, ed. de Victor Spinei, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 45: „... Un nou război cuman se poartă la Branicevo și... Alexie Comnenul trebuie să-i oprească [pe cumani - n. O.P.] la acel Vidin unde tocmai, mult mai târziu, un act românesc [din 1385, de la

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Carpați, Marea Neagră, Dunăre și Olt, două grupări de triburi aflate sub comanda a doi hani? Un răspuns posibil la chestiunea ierarhiei dintre „regi“ este poate acela că, alături de oamenii de rând de origine cumană, existau „domni și nobili“ (domini • Victor Spinei, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII, Iași, Institutul European, 1999, p. 223. • Ibidem, p. 219 trimite la Simon de Keza și la venețianul Andrea Dandulo. • Fontes Historiae Daco-Romaniae, III, București, Editura Academiei, 1975, p. 500-501. et

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
de anumite inițiative ale hanului, supușii se puteau opune, înlocuindu-l16. Situația social-politică la nivelul vârfurilor ierarhiei cumane era deci caracterizată de o anumită flexibilitate. Dificultatea unei aprecieri corecte a situației de atunci provine și dintr-un aspect subliniat de Victor Spinei, care observa și fluiditatea alianțelor tribale. El atrăgea astfel atenția că „... neconcordanțele dintre estimările făcute de autorii medievali și contemporani [cu privire la numărul triburilor cumane dintr-un anumit moment - n. O.P.] ... se datorează instabilității înjghebărilor comunităților tribale, acestea constituindu-se

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
din limba noastră liturgică de raporturile românilor • Adolf Armbruster, Der Donau-Karpatenraum in den Mittelund Westeuropäischen Quellen des 10.-16. Jahrhunderts, Köln, Wien, 1990, p. 34 și urm.; Idem, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, București, 1993, p. 29 și urm.; Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, ed. II, Chișinău, 1992, p. 77, 97-101; V. D. Koroljuk, Slavjane i vostočnye romancy v epochu rannego Srednevekov’ja, Moskva, 1985, p. 186-204. • Lubomír E. Havlík, Bulgaria and Moravia between Byzantium, the Franks and Rome, în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
123417, fie în • N. Iorga, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, ed. II, vol. I, București, 1928, p. 19-22. A se vedea și idem, Istoria românilor, vol. III, Ctitorii, ediția a II-a, volum îngrijit de Victor Spinei, București, 1993, p. 146. • Ioan Bogdan, Analiza critică a câtorva notițe despre introducerea liturghiei slave la români, în „Convorbiri Literare“ (București), 23, 1889, p. 316. • Apud Petre P. Panaitescu, Interpretări românești, ediția II, postfață, note și comentarii de Ștefan S.

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Flavius Solomon, Die Rumänen und das Europa des Mittelalters, în Rumänien in Europa, Hrsg. von Alexander Rubel, Konstanz, Iași, 2002 (în continuare: Solomon, Die Rumänen), p. 23-24. • P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, 1969, p. 328-330; Victor Spinei, Realități etnice și politice în Moldova Meridională în secolele X-XIII. Români și turanici, Iași, 1985 (în continuare: Spinei, Realități), p. 86; Răzvan Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident. La începuturile culturii medievale românești (secolele X-XIV), București, 1974, p. 173; Istorii mai noi

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Iași, 2002 (în continuare: Solomon, Die Rumänen), p. 23-24. • P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, 1969, p. 328-330; Victor Spinei, Realități etnice și politice în Moldova Meridională în secolele X-XIII. Români și turanici, Iași, 1985 (în continuare: Spinei, Realități), p. 86; Răzvan Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident. La începuturile culturii medievale românești (secolele X-XIV), București, 1974, p. 173; Istorii mai noi, printre care și cea slavo-bulgară din 1762 a călugărului Paisie de Hilandar 18. Analiza documentelor redactate în slavonă

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, București, seria II, tom 27, 1904-1905; I. Sabău, O nouă listă a episcopilor catolici din Moldova, în „Revista Istorică“, București, 29, 1943; Sýkora, Poziția internațională. • Ferenț, Cumanii; Spinei, Realități, p. 87; Șerban Turcuș, Sfântul Scaun și românii în secolul al XIII-lea, București, 2001, p. 163-164. • DRH, D, I, nr. 22, 34, p. 46, 64; Șerban Papacostea, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei și consolidarea statelor feudale românești

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
556. Somssich, Jozsef 315. Soronius 37, 38, 40-42. Souliotis, Nikolaos 147. Soupault, V. 476. Soveja, Maria 119. Sovetov, P. V. 120. Spaak, Henri 196, 198, 199. Spânișteanu, Constantin 276. Spawforth, A. 471. Spector, Sherman David 305, 309. Spineanu, Cezar 259. Spinei, Victor 32, 40-42, 45, 46, 50. Spulber, v. Popescu, C. A. Spytihněv I 62. Stahl, H. 518. Stalin, I. V. 199, 228, 230, 271, 275, 348, 401, 403, 414, 415, 417, 419, 420, 422, 423, 453. Stamati-Ciurea, Constantin 399. Stamatoiu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585

Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril Istrate, Al. Zub, Liviu Leonte, Stelian Dumistrăcel, Al. Husar, Florin Faifer, Bogdan Ulmu, Victor Durnea, Eugen Munteanu, Natalia Cantemir, Silvia Ciubotaru, Ion H. Ciubotaru, Lucia Cireș, Cristina Florescu, Victor Spinei, Ion Agrigoroaiei, Petru Zugun, Dorin Lozovanu, Ion Nuță, Ioan Răducea, Andrei Stratulat, Dragoș Petrescu, Liviu Papuc, Ștefan Gencărău, Ilie Dan, Ion Popescu-Sireteanu, Adrian Turculeț, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu, Mircea Pahomie ș.a. Un sector care conferă individualitate periodicului este cel de

REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979

ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ALA, 1934, 686; Paul Daniel, „Aventurile din Str. Grădinilor”, „Epoca”, 1934, 1 507; Petre Pandrea, Disoluții interioare, ADV, 1934, 15 363; [Interviu cu Mihail Sevastos], RRI, III, partea 2, 439-442; G. Spina, „Aventurile din Str. Grădinilor”, „Lumea”, 1934, 4 733; C. Săteanu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ADV, 1934, 15 391; Dragoș Vrânceanu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, CRE, 1934, 2 190; Demostene Botez, „Omu-i porc!”, ALA, 1934, 695; M. D. Ioanid, „Aventurile

SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]