69,593 matches
-
și roaga-i pe ei să vb cu universitatea. dar chiar și dacă în 7 zile nu ți se întâmplă nimic bun sau nu primești o sumă mare de bani, nu dă sarcina mai departe la alți 7 oameni. cu spirit civic totul este posibil ok, voi trimite un mail la domnii cu copacul pt. niște info și aștept 1octomvriele să dau cu semnaturile-n rectorita :). Dar dacă într-un an nu reușesc nimic (doa’ feres’), pot s-o dau mai
Linia verde – Defrisarile by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82940_a_84265]
-
protecția mediului kr va fi foarte mișto. am văzut pilotul :))) nu știu mah...și cu bicla e cam pericol. eu merg pe jos. sau cu metroul. doar seară ce mai folosesc mașină. și pt deplasările în afara orașului. dar nu din spirit ecologic. ci din două motive egoiste: confort și prezervarea sănătății mintale. Aveam două mașini cândva. Acum schimb două autobuze. Decent! Elegant! Citind presă! (În Londra) Ce o să faceți deseară cu bicicletele? Critical mass? Orice ar fii, mă bucur că faceți
Pedaleaza si da mai departe! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82968_a_84293]
-
care, legal vorbind, se bucură de o mai mare flexibilitate decât liniile bugetare... așa că pe viitor kein implicare MAE în așa ceva (și e păcat, pentru că MAE nu are o imagine rea în afara țării). și în plus...cuvântul e de la FABULOUS SPIRIT, unde fabulous e ușor fără legătură neapărata cu o fabula Bucurenciule, nu ai pic de substanță. Dacă aveai, nu te ploconeai în fața lui Liiceanu după ce a șters cu tine pe jos. Ești doar un exhibiționist cu pretenții de “left-winger”. Păcat
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
dar puțini se întreabă, serios, care-i culpă prim-ministrului în treaba asta. Că după mintea mea sunt două variante: ori prim-ministrul a trimis dosarul intenționat ca să-l prindă pe președinte cu ocaua mică ( act șmecheresc, pur românesc, în spiritul celor dezbătute ieri în Parlament), ori e trafic de influență în care dl.Tariceanu e mai mult decat părtaș, este inițiator. Și mai lăsați-mă cu anonimele d-le X-ulescu, semnati-va la sfârșit. Cu respect, Cristian Stan. Legătură cu
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
un design, ceea ce nu se poate spune despre Club A. Dar design-ul singur nu face banii... Dragoș, incep să-mi pierd răbdarea să te urmăresc ... și să nu am o concluzie de la tine. Mă plimbi prin zone calibrate pt spiritul și aspirațiile tale (mă bucur`enci pt asta) dar, să mor dacă te înțeleg la final. Editorialele tale nu au concluzii. Sperăm să fi formator de opinii nu de clișee... SPOR! Tu chiar crezi că aia care se duc acolo
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
costum că roshul nu mai e în trend de ceva vreme. Fixația ta pt Crăciun își schimbă cam des compozitia.Mai întîi ne-ai demonstrat că,în nimicnicia lui bulimico-insidioasa,Crăciunul e lamentabil,detestabil,abominabil(remember “Crăciun sincer”).Cînd,însă,spiritul sărbătorii,subversiv precum cuiul lui Pepelea,ți-a produs o mică escoriatie pe conștiința,ți-ai “dus” repede nihilismul la eufemizat.Asa că îți bricolezi un mic alter ego(cinicul)pe care vrei,pasămite,să-l “integrezi”, reconciliindu-l cu
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
-l cu euforia “bolinda”a “sarbator-etzilor”.Asta cu condiția ca noi sa digeram niște poncife freudiene altoite stingaci pe o asumpție nevertebrata,deghizata în certitudine.Deci,oameni buni,dacă vreți să-l salvați pe D Bucurenci din ghearele cinismului(așa cum spiritul Crăciunului l-a salvat pe Mr Scrooge din ghearele meschinăriei)nu fiți “sadici”,nu-l asasinați cu urări anamnezico-traumatizante,”nu jucați tontoroiu pe suferință lui”oferindu-i cadouri! Mai bine ciopirtiti bradul,spargeți globurile,incendiați cadourile.Salvati doar cărțile de
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
engleză, puteți înțelege foarte simplu. Aruncați o privire în coșul de gunoi și asigurați-vă că nu scrieți la fel. Sau, mai bine, uitati-va pe comentariile de pe acest blog (cele de dupa 19 martie 2007) și încercați să rămâneți în spiritul lor. Nici o carte de bune maniere și nici un document de bune practici nu poate suplini bunul simț. Pe scurt, (când ești la Romă, fă ce fac Românii!) Iată câteva dintre lucrurile care nu au ce căuta aici pe blog: Nu
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Același lucru l-am spus și eu la aflarea veștii. Foto: Mirelamiada Apoi mi-am amintit o vorbă care circulă prin redacții și prin lumea media pe vremea cînd Tudor Giurgiu tocmai fusese uns președinte la TVR. Tot felul de “spirite lucide” îi urau numai de bine, dar nu uitau să menționeze că îi va fi greu să-l depășească pe Valentin Nicolau, care fusese “totuși un bun manager”, adică crescuse profitul televiziunii de cîteva ori de la preluarea mandatului. “Totuși”, adică
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
unui puseu de francofobie, Cristina Foarfa revine cu un maxi-interviu tot pe Metropotam. Mult prea lung, după gustul meu, dar, după comentarii, se pare că unii vizitatori au avut răbdare să-l citească. Am vorbit despre RealK, cultura pe sticlă, spiritul civic și “derivă oengista” și, sigur că da, despre București și anemica să viața de noapte. dahmmm...ceva în genul bancului cu ștevie wonder care nu poate să citească pentru că e negru... tot cam asa și cu ‘my friend’ bucuclenci
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
palestinieni e teroristă”?! Ce chestie: eu știam că teroriști șunt palestinienii!! Dar cred că semantica frazelor lui Codruț e aleatorie din cauza virgulelor puse alandala ;- ) Codruț, ca în orice societate ipocrita dominată de fariseismul unor convenții analgezice menite să iți amorțească spiritul și să te abată de la adevăratele realități, evident, că astfel de tabu-uri se instalează fără grijă. Așa cum îi dădeam un exemplu lui Bucurenci zilele trecute, dacă îmi iau un tricou roșu cu CCCP de la piata și mă plimb țanțoș
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
atras și respectul celorlalți, lumea s-a adunat acolo pentru discuții serioase, în fața unei audiențe naționale, oamenii simpli judeca simplu. Ești un om deosebit, dai dovadă de inteligență, dar dacă nu consideri că ținută este așa de importanță, ci ideile, spiritul pe care il animi, fain, e problema ta, dar când apari la televiziunea națională, te rog fă o excepție de la stilu-ti. Părerea mea... N-am văzut emisiunea ci o știre pe Realitatea TV cu scandalul iscat. Dragoș, DRAGOȘ, în locul tău
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
despre comunism fără să pomenești de coreea de nord, de cuba, etc. știu că ești filosof și bănuiesc că știi că una din problemele majore ale lui platon a fost “participarea” lucrurilor la “idei”. după ce spinoza și hegel au aruncat “spiritul” în natură și, respectiv, istorie, problema a rămas: cum despărți ideea (aici nu în sens platonician, evident) de “implementarea” (aka “realizarea”, “întruparea”, “substantierea”, etc.) ei? orice idee se naște în istorie, dar tot acolo și moare. cred că o discuție
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
intitulat “The Use of Knowledge în Society”). Reamintim interogația de la începutul studiului ‚Folosirea cunoașterii în societate’ : „Care este problema pe care vrem sa o rezolvăm atunci cînd încercăm construirea unei ordini economice raționale ?” Noi abordăm chestiunea dezvoltării durabile exact în spiritul acestei întrebări. Frederick August von Hayek, laureat al premiului Nobel pentru economie în anul 1974, readuce ca punct de plecare în dezbaterea asupra construirii ordinii economice raționale o temă epistemologica inițiată în Epoca Luminilor de către filosoful scoțian David Hume (1711-1776
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
relației dintre ‘înțelegerea realității’, și construcția unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie- numește acum a fi ‘ontologia conectivității’. Această ideologie ține de ‘raționalitatea instrumentala’, care încorporează un pragmatism apropiat de spiritul și tradiția culturii românești. Comunitatea epistemică este locomotivă spre ‘societatea cunoașterii’. Să observ că Internetul constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ca entitate separată de trup sau că D-zeu există în maniera în care există un marxist răscopt pe nume Bucurenci !Durând și Eliade studiază manifestările religioase, care sînt fapte de conștiință și nu ‘’abur și fum’’! Cît despre suflet, spirit mă rog, sînt sigur că și tu crezi în existența lui, măcar că epifenomen al creierului, pt că , altfel... n-ai fi pe net. Modalitatea de-a ’’filosofa cu ciocanul ’’proprie lui Nietzsche și dorința supraomului de-a se elibera de
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
învăluie totul, la concurență doar cu obsesia pentru decorativ și somptuos (tot atîtea elemente care plac marelui public, așa cum place și muzica lăutărească bună care inundă filmul). Și scenografia, și imaginea, și formula plastică a filmului sînt rezolvate în acest spirit. Regizorului îi place să amestece genurile, să exerseze "game" diferite, să se joace de-a thriller-ul, să lanseze piste false, care, însă, se vor dovedi complet lipsite de relevanță (vezi, la începutul filmului, fața clovnului privind, trist, bucuria fetei
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
se întâlniră", Narcis romancier, Treceri, schimburi și transpuneri, arată în ce măsură criticul a știut să profite de această libertate de mișcare (care e și una a metodelor, niciodată absolutizate), condiționată, totuși, de imperativul convergenței unei "lecturi globale". Dincolo de calitățile evidente ale spiritului pătrunzător, animat de pasiunea pentru lectură și universurile imaginare vizitate, am regăsit mereu la Jean Rousset o mare, nobilă seninătate. Apropierea sa de cărți nu lasă să se întrevadă nici o crispare, nici o tensiune alta decît aceea a căutării pasionate a
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
în biroul său erau pretutindeni cărți așteptând prietenoase să se deschidă. Criticul și profesorul au rămas fideli acestei comunicări generoase în calmul ei suveran, întemeiat pe o mare încredere în ceea ce lumea imaginației creatoare poate oferi ca garanție a duratei spiritului. Omul, pe care-l știam oarecum singurtatic, rămînea, în fond, foarte dispus să comunice, dialogul cu el se închega fără greutate, de îndată ce era atinsă coarda mereu sensibilă a raporturilor cu lumea scrisă. S-a manifestat astfel la fiecare întîlnire pe
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel bizantin, populat de fantome de domnițe bisexuale și înconjurat de culmi neguroase. Întâlnire la Kronstadt este un roman al exilului în toate sensurile, o poveste a jidovului rătăcitor, în cel mai realist mod
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
de acel ceas galben, necesar... Prima impresie, la ieșirea din muzeu, dând direct în Piramida centrală, este de libertate totală. Ai senzația că ai intrat în alt mediu... - aș fi lipsit de gust să spun al Metafizicii?... - în care presiunea spiritului rămâne la beau-fixe ca și presiunea atmosferică favorabilă unei gândiri necontrariate de nici un exces, de nici un impediment natural - căldură sufocantă, răcoare imposibilă, - o meteorologie prielnică, și uneia și alteia. Te afli cu adevărat în centrul Existenței permanent secondată de alternativa
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
spațiu în care, de-atîtea ori, butada lui Arghezi, una vorbim și alta fumăm (de-ar fi să amintim doar revizuirile admise cu o morgă principială, "de ochii lumii", însă de facto înăbușite fără cruțare), d-sa se manifesta ca un spirit într-adevăr liber. Nici o cîtime de compromis, de adaptare, de "diplomație" nu se strecoară, precum un unguent... lucrativ, în mecanismul demonstrațiilor ce le efectuează. Demnitatea eseistului e ireproșabilă. în felul acesta ne este dovedită în act corelarea inevitabilă a libertății
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
comunistă și pe care se silesc a o continua emulii ei postdecembriști, punînd în paranteză doctrina, "pe tăcute", prin perfidia unor măsuri administrative: "Marea realizare a regimului politic de după decembrie 1989 o reprezintă înțelegerea acestui lucru simplu: poți acționa în spiritul unei ideologii (al aceleiași!) fără a mai face nici un caz de ea, fără măcar a o mai pomeni, și cu rezultate mult superioare. La ce bun să limitezi - prin decrete și legi - călătoriile în străinătate, cînd poți realiza același lucru
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
lingviști membri ai Academiei au votat unul "împotrivă", celălalt "abținere". Toate institutele de lingvistică din țară au dezaprobat decizia. ... Pentru că, prin readoptarea lui â din a, ortografia românească se complică în mod artificial, introducîndu-se un criteriu mecanic, arbitrar și străin spiritului limbii române: acela dacă un sunet se află în interiorul cuvîntului sau la una din extremitățile sale. Ar trebui, e.g., să scriem a târî (cu două litere diferite pentru exact același sunet), dar eu târâi (schimbînd din nou litera, pentru că e
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
o pioasă tăcere. Chestiunea e ridicată și de dl Lászlo Alexandru în STEAUA nr. 4. D-sa nu împărtășește ideea, răspîndită și înainte de 1989 și după a-ceea, că scriitorii deceniilor 7-9 din secolul trecut au avut un destul de pronunțat spirit critic, permis paradoxal de cenzură, motiv pentru care la noi nu s-a dezvoltat un samizdat propriu-zis. Dl Lászlo Alexandru crede că "in-telectualii deceniilor 7, 8 și 9 [...] n-au avut de spus mai mult decît le permitea cenzura." Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]