312 matches
-
zeilor, n.n.), cel care are conoștințe (adică a acumulat informația necesară, n.n.), nu se mai întoarce în acestă lume materială, pentru că intră în lumea spirituală și vine la mine (Krishna, n.n.)”. Putem imagina, “deasupra” Universului spiritual, un altul încă mai spiritualizat (v. fig. II.16), aflat în același raport cu Universul spiritual ca și cel discutat până acum dintre Universul spiritual și cel material, în cadrul unei evoluții infinite a Universului. Cât privește Universul material, el scade mereu ca densitate a materiei
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de la carrierul mineral, al cărui caracter l’am arătat mai sus, ca realizând o mică transformare a substanței în fluid eteric, s’a trecut la carrierul animal inferior, respectiv vegetal, în a căror componență intră, pe lângă latura substanțială, o latură spiritualizată (informatică) mai importantă (pe lângă energie, participă și forma mai subtilă, eterul) și care realizează un proces de spiritualizare accentuat atât cantitativ (viteza) cât și calitativ (producerea de fluid astral, mai subtil). Universul, căpătând în consecință un plus de spiritualizare, a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai reducător rH tisular, inima . Cu alte cuvinte, se poate considera că organismul este pregătit pentru activitatea spiritualizantă (reducătoare) ce urmează a fi desfășurată. Și o speculație: arată că sufletul are ca sediu inima, deci o “materie” dintre cele mai spiritualizate (reducătoare) posibil se corelează cu cel mai reducător rH tisular (al corpului grosier) posibil, iar mantra este cea mai eficace atunci când este activat/energizat cel mai reducător organ al corpului grosier. Un aspect interesant, ce se poate constitui într’un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
adresare”, că inima este cel mai “inteligent” organ, iar ficatul cel mai “prost”. Comentând acest pasaj făcând apel la valorile rH-ului tisular al organelor în cauză , constatăm că într’adevăr, inima este cea mai reducătoare (rH 21,97), deci spiritualizată, iar ficatul face parte din grupul ordinar, mai oxidant (rH 23,73); cel mai oxidant, deci mai puțin spiritualizat organ este însă splina (rH 27,15). Relația principalei porți energetice, adică a Svadhistana chakra cu splina nu face decât să
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
valorile rH-ului tisular al organelor în cauză , constatăm că într’adevăr, inima este cea mai reducătoare (rH 21,97), deci spiritualizată, iar ficatul face parte din grupul ordinar, mai oxidant (rH 23,73); cel mai oxidant, deci mai puțin spiritualizat organ este însă splina (rH 27,15). Relația principalei porți energetice, adică a Svadhistana chakra cu splina nu face decât să sublinieze cele arătate, prin acțiunea absorbantă de prana (reducătoare) de către un organ oxidant. O afirmație citată de , anume părerea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
informație, ce presupune cunoașterea. Pe ambele căi, carrierul obține spiritualizarea − prima dată direct, a doua oară în consecința îndeplinirii rolului său în Univers − însă Universul obține spiritualizarea numai pe a doua cale. Și cum (împingând analiza la limită) un individ spiritualizat nu se poate manifesta optim într’un mediu material, considerăm meritorie doar cea de-a doua cale. Meritorie, pentru că spiritualizarea Universului este un proces obiectiv, care are loc cu sau fără voia noastră. Ne rămâne doar să nu trișăm, ocolindu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fluidului eteric caracteristică mineralului (cenușa) în care s’a transformat corpul grosier. Cenușa e incompatibilă a găzdui fluide de subtilitate superioară. În toate religiile cât de cât elaborate/acceptate ale lumii există, sub o formă mai mult sau mai puțin spiritualizată, practica jertfei. În cazul primordialității lumii transcendente și, implicit, a Divinității, care a generat lumea materială/fenomenală prin condensare, jertfa este inutilă; ar însemna că Divinitatea primește ceea ce are, și încă într’o formă de esență joasă: “a vinde castraveți
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
formă de esență joasă: “a vinde castraveți grădinarului”. Situația se schimbă dacă primordialitatea aparține lumii materiale, așa cum susținem noi, iar lumea transcendentă este doar o consecință evolutivă a acesteia. Atunci, Divinitatea are nevoie de jertfă și, cu cât e mai spiritualizată, cere o jertfă pe potrivă (A se compara holocaustul adresat unei divinități naționale/profesionale cu jertfa creștină, adresată unei divinități de ordin cu mult mai mare, cu tendință universală). Și atunci are sens afirmația din că oamenii îi susțin pe
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
evoluției Universului, n.n.), din amestecul de ingrediente, materiale dar și spirituale (coexistența celor două segmente, material și spiritual, ale Universului) “începu să clocotească o materie mai subtilă (s.n.), mai pură și mai transparentă decât ingredientele din care fusese făcută (deci spiritualizată, n.n.): aceasta era translucidă și numai cel ce o făcea o vedea (fluid subtil, perceptibil doar de o entitate spirituală, n.n.) ”. Asclepios, tot text hermeneutic antic, continuă prezentând un final apocaliptic (pentru antici) al omenirii (dar perfect legic și nu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Rembrandt este cu totul diferit. El simțea culoarea ca o materie compactă, cu tonuri de gri și albastru sau galbene și roșii transparente, el a creat în pictura sa un efect de adâncime care poartă în sine o ciudată viață spiritualizată. Rembrandt se definește ca un artist al tehnicii în clar-obscur, realizând lucrări caracterizate prin dinamism și contraste violente de lumină și umbră. La el culoarea ajunge să și sporească puterea sugestivă. Rembrandt este acela care îi învață pe pictori folosirea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
celelalte lucruri, vorbirea se semnifică și pe sine Însăși; și, de vreme ce vorbirea este ea Însăși semn, evident că nu există nimic care să pară că poate să fie instruit fără ajutorul semnelor.” (Sf. Augustin) Cunoașterea verbalizată este forma cea mai spiritualizată de cunoștere, deoarece ea dovedește că psihicul poate determina, prin simbolurile create, situațiile exterioare; ea dovedește că poate exista, și trebuie să existe, o forță interioară care știe să extragă din contextul vieții prezente acele elemente din care se poate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ideea de responsabilitate (individuală sau socială), este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sînt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sînt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau dorințelor precipitate, reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. * „Cel mai coborît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dintr-un alt motiv, pentru faptul că-i descătușează gîndirea, făcîndu-l să vadă și un alt mod de apreciere a situației sale. * „Nu eu sufăr În lume, ci lumea suferă În mine.” (Emil Cioran) SÎntem, probabil, În fața celei mai elevate/spiritualizate forme de „suferință”, cînd un suflet individual Își poate asuma responsabilitatea unei existențe nu pentru sine, ci pentru alții. * Dintre cheltuielile noastre, cea mai costisitoare e timpul”. (Teofrast) Pentru că, spune Cicero: „Timpul ce a trecut nu se Întoarce niciodată”. Prin
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie „Adevărul vă va face liberi.” („Biblia”) Doar „adevărul” ne eliberează de prejudecăți și ne ajută să ne configurăm un sens al dezvoltării sufletești, Înțeles ca o dorință de obținere a unei interiorități tot mai spiritualizate: „Omul s-a ridicat pe două picioare, devenind o ființă verticală, În momentul cînd a născocit mitul cerului. CÎnd acest mit va fi uitat, omul va cădea iarăși În patru labe” (Lucian Blaga). * „Nu am aflat adevărul decît prin trădători
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dezonoarea de a recunoaște că au fost Într-atît de naivi, Încît s-au lăsat Înșelați de alții! * „CÎnd ochiul este curat, Întregul trup este curat.” (Reflecțiune creștină) Desigur, este vorba de ochiul sufletesc: cînd acesta exprimă prezența unei conștiințe curate, spiritualizate, atunci „trupul” iese de sub robia preocupărilor și a orgoliilor strict egoiste, sau materialiste. * „Nu-i de-ajuns să te Învinuești pentru a-ți șterge vina.” (A. Camus) Din păcate, unii se limitează la acest lucru, fără să mai simtă nevoia
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
zi, din întâmplare, a aflat de la cineva al cărui nivel estetic avea o altitudine recunoscută că Chopin e un mare muzician; atunci a căzut pe gânduri și, cum ar veni, l-a reconsiderat. Văd pe câte unii, tot așa, „ființe spiritualizate”, cum ascultă pe Bach (și nu suportă altceva, decât cel mult preclasici sau serialism; eventual aleatorism); cu mâna la cap și încruntați, parcă ar juca șah; parcă Bach n-ar fi scris cea mai senină și odihnitoare muzică; parcă reculegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Μ Așa cum, pentru a ne bucura de ceva, trebuie să avem bine reprezentată capacitatea de a ne impresiona, la fel, pentru a putea suferi, trebuie să avem bine dezvoltată capacitatea de a regreta. Μ Cunoașterea interioară este forma cea mai spiritualizată de cunoaștere. Μ Este mai ușor să-ți irosești viața decât să-i dai un sens. Μ Educația de sine progresează În măsura În care reușim să facem cât mai puține concesii și compromisuri cu noi Înșine. Μ Cei mai mulți oameni cer anumite condiții
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ideea de responsabilitate, individuală sau socială, este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sunt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sunt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sunt, de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrânare, blocare sau amânare, dar tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctive/primare sau dorințelor precipitate reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. Μ Poate că nimeni
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Împotriva, 222-230; Adrian Popescu, Istoria ca paradigmă a cunoașterii, ST, 1993, 5; Victor Cubleșan, „Salvarea de ostrogoți”, ST, 1993, 12; Ioana Pârvulescu, Un pictor de suflete, RL, 1994, 7; Emil Manu, Ultimul Vintilă Horia, VR, 1994, 2; Dan Stanca, Pământul spiritualizat, VR, 1994, 9-10; Constantin Ciopraga, Undeva în Callado Villalba: Vintilă Horia, DL, 1995, 19; Lovinescu, Unde scurte, V, 21-26; Ungureanu, La Vest, I, 113-139; Monica Spiridon, Frumoasa lume nouă, LCF, 1996, 34; Mircea Popa, Din dosarele exilului românesc, RITL, 1997
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
civismul apărând aici interiorizat, consistent. Acum autorul vizează probleme general-umane, precum relația dintre timpul individual și timpul istoric, acordând o mare atenție transfigurării simbolice. Sunt explorate mai adecvat și eficient diverse motive culturale, mitologia națională și cea universală (Poemul Yggdrasill). Spiritualizat, lirismul se vrea sobru și direct, încălzit de patosul participării, de tensiunea ideilor și de flacăra dragostei (chiar dacă uneori poemele sunt compuse, și acum, în stil de discurs declarativ sau didacticist). O particularitate esențială a poeziei lui I. este aptitudinea
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
cultic. În concluzie, g. poate fi caracterizat ca fiind, în expresia lui ideologică, autohtonism, etnicism și tradiționalism în spirit creștin ortodox, iar în literatura de imaginație, o componentă esențială, dar diferențiată, a mișcării tradiționaliste interbelice, căreia îi dă o nuanță spiritualizată, cu accent religios. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 7-23; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I (1926), 201-210; Mihai Ralea, Scrieri, VII, 99-112, 118-149, 182-194; Lovinescu, Critice, VII, 17-19, 31-33; Mihai Ralea, Iarăși ortodoxismul, VR, 1929, 7-8; F. Aderca
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
veritabil exercițiu spiritual al cărui ultim scop este acela de a „distruge”, într‑un fel de sacrificiu purificator la nivel intelectual, sensul fals, sensul superfluu și nelegitim. Lupta dintre hermeneutul sfințit și pseudosens reproduce, într‑o formă extrem de subtilă și spiritualizată, conflictul permanent, într‑o anumită măsură, dintre Cristos, Fiul adevărului, și Anticrist, fiul minciunii: „Cel care a înțeles a și stârpit acest cuvânt care stă în locul sfânt de care este străin, printr‑o interpretare adevărată, adică, prin lumina venirii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
diferite? Nu. Așa cum am afirmat deja, orice persoană este omul + valorile cultural-moral-spirituale. Omul, ca ființă a naturii, poate deveni persoană morală datorită faptului că posedă in nuce virtualitățile devenirii sale. El este unica ființă perfectibilă. Transcendența este instinctul de conservare spiritualizat, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus. Omul se descoperă pe sine ca valoare umană, devenind prin aceasta persoană. Existența umană este o experiență a cunoașterii de sine a autoformării. Este o Îmbogățire perpetuă care transformă omul. Nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai expozitiv, prozodia tradițională e masiv prezentă, multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt însă în declin, iar meditațiile melancolice pe teme existențiale stau în pragul banalității. Discursul liric tinde totuși uneori spre erotica delicată, spiritualizată, consemnează momente de liniște domestică sau configurează izbutite crochiuri peisagistice, adevărate pasteluri, cu figurație silvestră. SCRIERI: Epode, Câmpina, 1932; Standard (Poeme de petrol și energie), cu un portret de S. Perahim și desene de Octav Angheluță și Aurel Kessler, București
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
morții/ nufăr alb peste apele morții// Tu, iubire,/ înțelepciune fără sfârșit” (Iubire, înțelepciune fără sfârșit). T. reprezintă un fenomen unic în literatura română prin transformarea radicală a profilului său liric și uman. Saltul de la poezia onirică, baroc-geometrizantă la poezia intens spiritualizată, ortodoxă fără ostentație, din ultimii ani (Epifania și ciclul Poeme de dragoste) dezvăluie nu doar o experiență inedită în literatura noastră, dar și o experiență umană, o aventură interioară incandescentă, impresionantă prin autenticitatea ei. Versurile pot fi citite ca document
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]