522 matches
-
contrast ai patului circulator sunt ușor de identificat: arterial/precoce în 10-30 de secunde (cu apariție concomitentă cu ceea din aorta abdominală, aflată în vecinătate) și venos/tardiv in intervalul de cca 30-120 de secunde (cu apariția contrastului în venele splenică sau mezenterică). Aprecierea contrastului din regiunea de interes se face folosind parenchimul pancreatic normal ca referință. Examinarea se încheie obligatoriu cu baleiajul ficatului și splinei, care poate identifica leziuni metastatice de mici dimensiuni si poate caracteriza leziuni tumorale preexistente [30
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
înglobare („encasement”) și mărginire/învecinare („abutment”), primul referindu-se la interesarea a >50% (>180°) din circumferința vasului, iar al doilea termen se referă ≤50% (≤180°) din circumferință [20,26]. Arterele cele mai frecvent afectate (în ordine descrescătoare) sunt mezenterică superioară, splenică, trunchiul celiac, hepatică, gastroduodenală sau renală stângă, iar dintre vene, cele mai frecvent interesate sunt vena splenică si confluentul splenomezenteric. Sunt considerați ca având potențial de rezecabilitate, pacienții cu vena portă și vena mezenterică superioară permeabile și existența unui plan
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
iar al doilea termen se referă ≤50% (≤180°) din circumferință [20,26]. Arterele cele mai frecvent afectate (în ordine descrescătoare) sunt mezenterică superioară, splenică, trunchiul celiac, hepatică, gastroduodenală sau renală stângă, iar dintre vene, cele mai frecvent interesate sunt vena splenică si confluentul splenomezenteric. Sunt considerați ca având potențial de rezecabilitate, pacienții cu vena portă și vena mezenterică superioară permeabile și existența unui plan de securitate (adipos) între tumoră și trunchiul celiac, respectiv artera mezenterică superioară, în absența metastazelor la distanță
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
varianta anatomică a emergenței arterei hepatice de o arteră hepatică accesorie ce prezintă emergența din artera mezenterică superioară. Există variante anatomice arteriale ce pot facilita rezecția tumorală: emergența separată a arterei hepatice din aortă, cu trunchiul celiac formând doar arterele splenică și gastroduodenală sau prezența unor artere hepatice dreaptă și stângă accesorii cu emergența în artera mezenterică superioară respectiv artera gastrică stângă. Arterele hepatice accesorii pot fi sacrificate în cursul intervenției chirurgicale [29]. ADENOPATIA (N) Prezența adenopatiilor afectează, de asemenea, rezecabilitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
dintre anastomoze, dar cel mai frecvent este vorba de anastomoza pancreaticoduodenală, cu scurgerea sucului pancreatic în patul chirurgical. Nerecunoscute la timp, fistulele anastomotice se soldează cu abcese, coleperitoneu sau peritonite generalizate. Mai pot să apară tromboze în sistemul port, infarcte splenice, lezarea arterei hepatice cu hepatită ischemică. Urmărirea în timp a pacienților are drept scop depistarea recidivelor tumorale. Incidența lor este de 47% [93] și pot fi locale, în patul chirurgical, sau metastaze la distanță, în principal hepatice sau pulmonare. Depistarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
cauzată de recidiva tumorală la acest nivel. Apariția ascitei după cel puțin 30 de zile de la intervenția chirurgicală trebuie să ridice suspiciunea de recidivă tumorală [93,94]. Recidivele limfoganglionare sunt rare. Cel mai frecvent apar metastaze hepatice, mai rar pulmonare, splenice, peritoneale, renale. Se impune evaluarea sistematică prin tomografie computerizată la 3-6 luni [94]. În cazul tumorilor neuroendocrine pancreatice care apar în cadrul MEN1 rezecția precoce a tumorii previne apariția metastazelor la distanță, dar majoritatea pacienților dezvoltă o nouă tumoră, ceea ce impune
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
la nivelul segmentului IV hepatic și apoi pe fața anterioară a ligamentului hepato-duodenal. Se identifică adenopatii sau invazie tumorală la acest nivel. Examinarea continuă cu evaluarea venei porte și a venei cave inferioare, a venei mezenterice superioare și a venei splenice. Se identifică tumora și se apreciază, atât în scală gri cât și cu ajutorul tehnicii Doppler color, relația dintre aceasta și artera mezenterică superioară, trunchiul celiac și aortă. Invazia vasculară a tumorii este sugerată de absența unei linii ecogene, care corespunde
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
Ruptura splinei este cea mai frecvent observată (18% în statistica lui Z. Popovici și 4,5% în seria lui Moreaux). Trecerea în torace a splinei prin breșa frenică posttraumatică este determinată de vecinătatea acesteia cu spărtura diafragmatică, de absența aderențelor splenice, precum și de lungimea pediculului splenic (după Ferrand, citat de [69]). Splina este de cele mai multe ori lezată, foarte rar rămânând intactă. Ruptura splinei asociază o hemoragie deosebit de gravă, sângele acumulându-se în peritoneu (inundația peritoneală) sau pleură (hemotoraxul posttraumatic). Hemostaza splenică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
frecvent observată (18% în statistica lui Z. Popovici și 4,5% în seria lui Moreaux). Trecerea în torace a splinei prin breșa frenică posttraumatică este determinată de vecinătatea acesteia cu spărtura diafragmatică, de absența aderențelor splenice, precum și de lungimea pediculului splenic (după Ferrand, citat de [69]). Splina este de cele mai multe ori lezată, foarte rar rămânând intactă. Ruptura splinei asociază o hemoragie deosebit de gravă, sângele acumulându-se în peritoneu (inundația peritoneală) sau pleură (hemotoraxul posttraumatic). Hemostaza splenică spontană este cu totul excepțională
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
splenice, precum și de lungimea pediculului splenic (după Ferrand, citat de [69]). Splina este de cele mai multe ori lezată, foarte rar rămânând intactă. Ruptura splinei asociază o hemoragie deosebit de gravă, sângele acumulându-se în peritoneu (inundația peritoneală) sau pleură (hemotoraxul posttraumatic). Hemostaza splenică spontană este cu totul excepțională. Ruptura de ficat este situată, ca frecvență, pe locul secund, după ruptura splenică, fiind regăsită de Moreaux în 3,4% din situații și de Z. Popovici în 10% din cazuri. Pot fi întâlnite leziuni diverse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
rar rămânând intactă. Ruptura splinei asociază o hemoragie deosebit de gravă, sângele acumulându-se în peritoneu (inundația peritoneală) sau pleură (hemotoraxul posttraumatic). Hemostaza splenică spontană este cu totul excepțională. Ruptura de ficat este situată, ca frecvență, pe locul secund, după ruptura splenică, fiind regăsită de Moreaux în 3,4% din situații și de Z. Popovici în 10% din cazuri. Pot fi întâlnite leziuni diverse ale parenchimului hepatic, de la fisuri simple până la rupturi complexe, ce pot determina separarea unuia sau mai multor fragmente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
plăgile cu arme de foc pot fi afectate și organe aflate la distanță de zona de graniță toraco-abdominală, cum ar fi rectul și vezica urinară. În plăgile diafragmului organele cavitare sunt mai ades lezate. Leziunea colonului (mai ales a unghiului splenic) este mai frecvent întâlnită decât cea a intestinului subțire. Pancreasul este afectat cel mai frecvent în plăgile cu arme de foc și mai rar în cele cu armă albă. Hemotoraxul și plăgile pulmonare sau cardiace sunt destul de des regăsite. Plăgile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
stomacului este răsturnată cu marea curbură superior și mica curbură către inferior. Examinarea fluoroscopică a segmentelor de colon, frecvent herniate în torace în herniile diafragmatice, poate arăta mai multe imagini. Astfel, coloana de bariu se poate opri la nivelul flexurii splenice datorită obstrucției la nivelul defectului diafragmatic. În alte cazuri, o cantitate mică de bariu poate să depășească zona de constricție. Dacă obstrucția nu există, bariul umple cu ușurință cadrul colic, dedesubtul rupturii diafragmatice. Filmul toracic, mai ales în faza latentă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în scop diagnostic, certifică prezența epanșamentelor pleurale (gazoase sau lichidiene), iar prin examenul calitativ al lichidului pleural (care poate fi sânge proaspăt sau lacat, sero-sanghinolent, bilă, lichid tulbure sau purulent, amestecat sau nu cu resturi alimentare, materii fecale sau pulpă splenică) obținem informații despre posibila etiologie a acestuia și astfel, despre posibilitatea existenței unei leziuni a diafragmului și a viscerelor subdiafragmatice herniate în cavitatea toracică. Importanța deosebită diagnostică a puncției pleurale se regăsește, de asemenea, la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale. Repetarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
membrelor și/sau ale bazinului se pot rezolva prin tratament ortopedic sau pot impune intervenția chirurgicală. Atunci, când intervenția chirurgicală este adresată unei hernii cronice, la mare distanță în timp de la accidentul ce a determinat apariția herniei, identificarea unui pedicul splenic mult alungit impune splenectomia, pentru a evita riscul de torsionare a splinei la repoziționarea acesteia în abdomen. Chirurgia miniminvazivă Chirurgia miniminvazivă este folosită și în tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice, atât în cele precoce, cât și în cele diagnosticate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
produce, pe lângă hemoragii de gravitate diferită, leziuni ale viscerelor abdominale herniate sau ale organelor toracice, ductului toracic, precum și ale glandei suprarenale. Lezarea splinei va fi rezolvată prin splenorafie cu fire atraumatice, aplicarea foliei de TachoComb sau splenectomie. Identificarea unui pedicul splenic foarte lung, asociat cu o mobilitate excesivă a splinei, impune splenectomia pentru a preveni torsionarea acestui organ după reintegrarea în abdomen. Depolisările sau rupturile hepatice vor fi corectate prin hepatorafie, aplicare de TachoComb sau, în rare situații, hepatectomie atipică. Rezecțiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
emergența arterei mezenterice superioare (caudal) și respectiv de la nivelul hilului renal drept (lateral) până la nivelul aortei (medial). Așadar, limfadenectomia extinsă implică în plus, față de procedeele clasice, îndepărtarea ganglioni limfatici de la nivelul trunchiului celiac, arterei mezenterice superioare, alături de ganglionilor inter-aorto-cavi și splenici [16]. Yeo și colab. [17] au publicat un studiu randomizat ce a comparat limfadenectomia extinsă versus linfadenectomia standard pe un lot de 298 de pacienți cu tumori periampulare. Rezultatele studiului au arătat creșterea morbidității postoperatorii (stază gastrică prelungită, fistule pancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
În evoluția naturală, boala se extinde prin invazie loco-regională, pe cale limfatică (adenopatii locoregionale) și pe cale sanguină (metastaze la distanță). Carcinomul ampular invadează inițial mucoasa duodenală și pancreasul, ulterior interesând țesuturile peripancreatice, adeventicea vaselor mari (venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică, respectiv trunchiul celiac, artera hepatică și mezenterica superioară). Metastazele ganglionare interesează ganglionii pancreatico-duodenali (stația I), ganglionii mezenterici superiori (stația II) și ganglionii paraaortici (stația III). Ulterior, extensia se poate face chiar și spre ganglionii mediastinali. Metastazele hematogene sunt localizate în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
CT) Evidențiază căile biliare intra și extrahepatice dilatate și rareori, o masă tumorală la nivelul coledocului inferior. Sunt evidente adenopatiile locoregionale și metastazele hepatice. CT permite o evaluare a extensiei procesului tumoral superioară ecografiei Doppler deoarece invazia venei porte, venei splenice, venei mezenterice superioare, a duodenului, venei cave inferioare și arterelor învecinate sunt mult mai ușor demonstrabile pe CT [68, 69]. Colangiografia Este esențială pentru diagnosticul precoce al colangiocarcinomului. Colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP) permite vizualizarea căilor biliare dilatate și a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
rezervat datorită diagnosticului tardiv, tumorile fiind rareori limitate la mucoasă și submucoasă în momentul diagnsticului. Extensia directă loco-regională este frecventă datorită proximității cu duodenul și pancreasul. Ulterior, sunt interesate țesuturile peripancreatice și vasele mari (venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică, trunchi celiac, arteră hepatică, arteră mezenterică superioară). Metastazele ganglionare sunt prezente la 15- 30% dintre pacienți în momentul diagnosticului. Metastazele hematogene interesează ficatul, peritoneul. Tumora poate determina însămânțare peritoneală și după operație sau cateterizare. Pentru tumorile de coledoc inferior rezecabile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
diagnostic diferențial în cancerul de cap de pancreas o reprezintă pancreatita cronică pseudotumorală. Aceasta poate avea tablou clinic similar (durere, icter, scădere ponderală); poate prezenta complicații asemănătoare (insuficiență evacuatorie gastrică, tromboză sau compresiune de venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică); țesutul pancreatic poate avea mutații ale genelor k ras. Explorările imagistice pot fi asemănătoare; mai mult, un rezultat negativ la biopsia eco sau CT ghidată nu exclude malignitatea; uneori singurele posibilități de diagnostic diferențial sunt examenul histologic al piesei de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
95], prezentat în capitolul „Morfopatologie - Cancerul pancreatic”. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC Cancerul pancreatic este o tumoră agresivă cu invazie loco-regională și la distanță extrem de rapidă. Se extinde la ganglionii limfatici regionali, la structurile vasculare învecinate (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică, artera celiacă, artera hepatică, artera mezenterică superioară) determină invazie capsulară și perineurală. Sunt apoi interesate organele învecinate: duoden, stomac, peritoneu etc. Metastazarea hematogenă are cele mai variate sedii și este rapidă. Cancerul pancreatic este tumora cu cel mai rezervat prognostic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
și persistența de canal arterial. La adult malformațiile congenitale le-am întâlnit doar la bărbați (unul dintre cazuri cu un număr mare de malformații asociate). Dintre malformații cele mai multe au fost digestive (77,5%), urmate de malformațiile pulmonare - 7,5%; malformațiile splenice - 5%; malformațiile pericardice, hepatice și pancreatice, fiecare cu câte 2,5%. Herniile diafragmatice congenitale sunt mai frecvent întâlnite la bărbați. Acestea pot fi: embrionare (fără sac herniar) și fetale (cele două cavități sunt separate de un „diafragm seros”; există sacul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
ale arterei renale, tromboza venei renale, tumori renale (parenchim, uroteliu, metastaze, fibrom), rinichi polichistic, chist hidatic renal, abces renal, TBC, bilhartioză, hematom intrarenal, calcificări ale cartilajelor costale, ganglioni calcificați, calculi biliari, calcificări mezenterice, calcificări În ficat, splină, vena si artera splenica, pancreas, glande suprarenale, fleboliți, stercoliți. Iată deci o listă destul de lungă de probleme ce se adresează deopotrivă radiologului și urologului. Este util să Încercăm să identificăm pe cât posibil aceste opacități Înainte de injectarea substanței de contrast. O primă soluție ar fi
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
cadrului colic cu rinichii și ureterele fiind cunoscute. O situație particulară este cea În care neoplasmul de colon invadează structurile urologice de vecinătate provocând dureri. Echografia abdominală, urografia și examenele baritate dar, mai ales CT, pot aduce precizările necesare. - Abcesul splenic, manifestat prin dureri În etajul abdominal superior stâng și pe flancul stâng, este Însoțit de febră și splenomegalie (clinic și echografic). Produs cel mai frecvent de Salmonella, Streptococi și Stafilococi, abcesul splenic, trebuie avut În vedere mai ales când pacientul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]