268 matches
-
sexist de legitimare a îndepărtării femeilor de prim-planul politicii românești. S-a dezvoltat un veritabil complex de culpabilitate „Elena Ceaușescu”xe "„Ceaușescu,Elena", căruia i s-au adăugat ca argument rolul altor figuri politice: Ana Pauker, Suzana Gâdea, Aneta Spornic, Alexandrina Găinușe. Simetrica unui astfel de complex nu a fost niciodată dezvoltat în legătură cu bărbații în politică (vezi și Miroiu, 1998). Femeile au avut acces la puterexe "„putere" în etapa în care putereaxe "„putere" era goală de sens, respectiv în comunismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
deci, că după cum în familie colaborează cu fiii și soții lor, tot astfel să coopereze cu ei și în administrațiile publice unde se simte lipsa femeii, unde mentalitatea ei va completa pe a bărbatului, contribuind împreună la o muncă mai spornică și mai utilă pentru binele public. Prin urmare, nu se organizează femeile spre a combate și a înlocui pe bărbați, ci spre a coopera cinstit cu ei și a pune cunoștințele lor speciale de mame și de gospodine, în profitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
își așteaptă mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița Coroi. De departe se văd ferestrele casei lui conu Vasile, luminate ca de sărbătoare. În
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, 1947), Aleko Konstantinov (Bai Ganiu, 1955), Alphonse Daudet (Tartarin în Alpi, 1956, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, 1956), Branislav Nușici (Anii de școală, 1957). Ca publicist, B. are un condei teribil de spornic. Îndeosebi la „Curentul”, el scrie într-o cadență neobosită, comentând cu ascuțime și cu un soi de posăceală hâtră felurite întâmplări, unele triste, altele înveselitoare. Fire nostalgică, oftează adesea după vremurile „blagoslovite” de odinioară, așa cum, hoinar nelecuit „prin ăi coclauri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
armele analizînd subiecte care pînă atunci fuseseră "rezervate", iar un grup de "naționaliști" debuta pe scena publică și în coloanele noilor publicații. Bariera recent ridicată de Statele Unite pentru a restrînge imigrația dădea o lovitură directă Italiei, săracă în resurse și spornică în nașteri, punîndu-se problema găsirii unor soluții urgente în privința surplusului de populație de acum pornită în căutarea altor tărîmuri, de preferință mediteraneene. Marchizul San Giuliano, destinat să fie ambasador și ministru al Afacerilor Externe, după călătorii prin Albania și de-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unor pomi în poziție aproape verticală, în așa fel ca să nu-i afecteze umezeala din timpul toamnei târzii și a iernii ce urma; apoi am îngropat vițele cu rod așa cum făcuse tata cu trei ani în urmă. Treabă gospodărească, muncă spornică, mai ales datorită încrâncenării ce mă stăpânea și mă determina să lucrez cu și mai mult spor, cu și mai multă râvnă. După aceasta, am luat hârlețul tatei cu un adaus ce-l făcea să meargă și mai adânc decât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ce se odihneau pe o serie de priveliști demne de cele mai frumoase ilustrate. Către asfințit soarele cobora apropiindu-se de unele înălțimi. Îmbătat de aceste priveliști, văd cu mirare cum spre vârfurile aproape golașe pe care mă aflam urcau spornic niște nori albi ca de vată. Acei nori s-au masat în jurul meu și al celor din jur și urcau tot mai sus. În acești nori de vată, care ne împresurau, stau și privesc un măreț și neuitat apus de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
gospodărie prosperă, în care am fost primiți cu atâta ospitalitate și căldură!... După o oră lăsam totul în urmă și plecam grăbit să străbat cei aproximativ 30 de km. care mă despărțeau de casa părintească. Cu pasul meu energic și spornic am ajuns cam în jurul orei 10 seara. După puțin timp, obosit dar mulțumit din peregrinările mele, mă încredințez somnului și visurilor care, cu toată îngrijorarea generală, erau frumoase, hrănite de o tinerețe robustă, exuberantă. Continuam să fiu paznicul viei noastre
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai aveau ce face, acontul dat a rămas drept plată, și au luat unealta de lucru și duși au fost! Apoi, cu meșterul local stabilim prețul lucrării și data de 20 decembrie 1951 ca finalizare. Achit integral costul, meșterul lucrează spornic și totul e gata conform înțelegerii. Prin această lucrare schimbasem oarecum aspectul exterior al școlii, care parcă râdea în soare cu noua haină ce o înveșmânta! Sărbători de iarnă decente, cu mulțumirea că procesul de învățare din școală era mult
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
schimbasem oarecum aspectul exterior al școlii, care parcă râdea în soare cu noua haină ce o înveșmânta! Sărbători de iarnă decente, cu mulțumirea că procesul de învățare din școală era mult mai ușor ca în anul anterior și mult mai spornic! Amândoi cei doi învățători ai școlii ne simțeam în adevărata postură de educatori iubiți și respectați de satul nostru modest. Cum eram tineri, sănătoși, nu ne doream mai mult decât mulțumirea lucrului bine făcut! Copiii satului, școlarii noștri, erau ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
îmi reproșează că i-am dat planul peste cap... Obținusem ceea ce-mi doream: să rămân liniștit pe catedra ce ocupam. Lucram cu răspundere la cele două școli, având ore mai multe la Școala Pedagogică, al cărui colectiv select muncea spornic. Directorul era bolnav, internat de mai multe luni în spital, adjunctul își fracturează un picior alunecând pe gheață și conducerea temporară a fost încredințată unui personaj necorespunzător, dar avea carnetul de partid și încrederea respectivă, așa că acest personaj terorizează colectivul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
oarecum robustă, fără suferințe deosebite. Datorită unei eredități ce vine de la înaintași, cu un stil de viață ordonat și fără excese, mă bucur că nu sunt un consumator de medicamente, pentru că Dumnezeu m-a apărat întotdeauna și mi-a prelungit spornic anii vieții mele. În final, sunt un om mulțumit de felul în care am trăit și de lupta pe care am dus-o cu lumea și evenimentele care s-au succedat. Am avut o anumită filosofie a vieții, m-am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că el nu va mai fi nevoit să urce muntele pentru a ajunge la mină și poate că activitatea în aer liber - unde credea că va ajunge - îi va fi mai sănătoasă, iar câștigul pentru el și familie ceva mai spornic. s-a angajat la fabrica de brichete, fără să cunoască sau să se fi interesat cum e acolo. Nici de felul muncii pe care urma să o prestez nu a avut în vedere. Așa s-a făcut că, din păcate
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
liniștită, odihnitoare. Seara când ne adunam acasă, așezați alături, în pat, depănam amintirile, cu gândul la noi și noi proiecte de viitor. Lenuța își amintea. Fusese muncitoare, una dintre cele mai bune, stahanovistă - cum erau denumite cele mai harnici și spornice în rezultate -, făcuse liceul, apoi a fost trimisă la facultate să devină ingineră, că fabrica ducea lipsă de cadre de tot felul. A dat examen, a reușit, iar primul an de studii l-a făcut la Iași, apoi încă trei
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în semn de prețuire și respect pentru tradiționalismul care nu l-a părăsit niciodată... Și într-adevăr, consăteanul meu a lucrat cu hărnicie și spor, așa cum făceau părinții noștri la secere sau la prășit, la orice treabă începută... Așa de spornic, că la 26 iunie 2011 își nota: „Astăzi am reușit să corectez ultimele pagini ce mi-a trimis domnul Bogdan Artene...din volumul actual”. Da, corectură, că scrisul îl avea realizat postată cu postată: fiecare recenzie sau prezentare de carte
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a luat țara în anii puterii populare e o chezășie că acest popor merge cu pași falnici spre biruințe mari - și acest progres necunoscut până azi în patria noastră ne umple de bucurie și ne îmbărbătează la o cât mai spornică activitate care să ne facă vrednici de toți vizionarii marilor destine românești.“ (Luceafărul, 8 mai 1971) EMILIAN, Episcop de Alba-Iulia „Un imens pas înainte în istoria făuririi României noi l-a constituit învestitura ca Președinte al țării noastre a Domnului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1958) MĂRGĂRIT G. Țara n-a luat cunoștință (nota V. I.) „Țara a luat cunoștință de forța capacității ei productive călăuzite înțelept. Mândriei de a fi realizat victorii însemnate îi aparține și sentimentul acesta firesc. Dar elanul mereu înnoitor și spornic al muncii libere, însoțit de zborul cel mare al imnului și al cântecului, purtat de oameni de la o zi la alta, ne îndreptățesc să întrezărim mereu alte biruințe ale poporului nostru senin și harnic.“ („Țara a luat cunoștință“, Glasul Patriei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sale, mă îndemnă să merg cu el la preumblare. Vreu să mă mai răsuflu la aer, îmi zise el; simt că mă înăduș. Ne-am suit într-o trăsură și am mers la Copou. Acolo, priveliștea frumoasă, verdeața care înviese spornic după o lungă iarnă, aerul, lumina, soarele încălzitor, toate aceste, în loc să-l liniștească, îl întărâtară și mai tare. Hai la Maiorescu. El e filosof, om, de sfat, poate m-a învața ce să fac, suspină amicul meu. Ne-am întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem copii frumoși. Dar a vrut Dumnezeu sfântul și făcutu-s-a lumină, S-a deosebit cu-ncetul grâul spornic din neghină; Alți tineri cu focul sacru golurile au umplut Celor ce-au murit, sărmanii, celor care ne-au vândut. ..................................................................................... O dar, gândule sprințareț, zborul tăi ce nu-l oprești? Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lemn solidă) împinsă de un ax care era filetat, care trecea printr-o bară de sprijin cu filet pe interior, realizându-se presarea și reglajul. Boabele erau uscate și prăjite și, prin presare, se obținea „oloi” gros, foarte hrănitor și spornică la gătit diferite mâncăruri. „Oloiul” completa, în anumite perioade ale anului, dieta oamenilor care, altfel, foloseau grăsimile animale. În satul Lunca aveau „oloinițe” Gheorghe Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în anul 1960, aflăm că în unele familii nu se ajungea cu porumbul de la un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt radiografiate cu umorul caracteristic autoarei. Dar nu aceasta dă substanța scrierii, cât țesătura narativă de calitate, în care faptul obiectiv se dizolvă în nuclee epice care par să se dividă nesfârșit, căzute într-un fel de fabrică a mitologizării spornice. Așa este, de exemplu, episodul despre Vencica, o femeie care, sub impulsul lui Zogru, ajunge să facă mărturisiri neașteptate într-o „ședință de lucru“, ceea ce declanșează pe neașteptate o adevărată campanie de spovedanii, convertite în „autodemascări“. Dar demersul narativ nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pentru însemnarea unei adunături de oameni fără legi și fără cultură. În Moldova [în] special boierimea nu mai semăna de fel cu Nistor și Grigore Urechi, cu Miron Costin, limba națională e într-o vădită decadență alăturată cu frumoasa și spornica limbă a cronicarilor."22 Iar toate acestea au fost urmările dezbinării dinăuntru, starea reținută de popor în zicala: Vodă da și Hâncu, ba. De la 1812, Rusia va simula (ca "protectoare" a creștinătății) că îi apără pe patrioții moldo-valahi persecutați de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de lângă tine, care ar putea să te toarne și să devii un proscris pentru tot restul vieții tale"26. Din ce îmi povestea Angela Bîrsan recent, în zilele următoare se încurajau unii pe alții. Ministrul Educației de atunci era Aneta Spornic, care a venit special la Iași. După ce a plecat ministrul, s-a dat apă caldă și curent. Lumea a început să se mai detensioneze și în toate căminele mirosea a cartofi prăjiți. D. T.: Atunci, imediat, da, dar după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Marin, 424, 425, 559 Soroceanu, Valentin, 229, 473 Sorohan, Elvira, 91, 95, 121, 459 Sorohan, Mardarie, 120 Soroiu, Constantin, 64, 71, 72, 220, 221, 232 Spătărelu, Vasile, 64, 253 Spătaru, Liliana, 343 Spinoza, 152 Spiridon, Casian Maria, 223, 229, 471 Spornic, Aneta, 356 Spulber, D., 213 Staicu, Ion, 71, 72, 73, 74, 88, 225 Stalin, I.V., 34, 35 Stamate, Teodor, 167 Stanciu, Anghel, 110, 111, 114, 127, 153, 334, 342, 343, 344, 379 Stanciu, Carol, 128 Stanciu, Gheorghe, 64, 249 Stancu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]