999 matches
-
măsură, aceia sunt bolnavii adevărați ai vremurilor noastre. Cu ei nu poți vorbi normal, ei au ceva pe suflet mereu, ei evaluează continuu, dar nu după măsura lui Dumnezeu ci numai după măsura oamenilor. Omul a venit pe lume curat, sprinten, vesel. Singur își împovărează viața, singur se bagă în jurul patimilor, singur devine posac și asta pentru că el nu se mai raportează la Dumnezeu, el se raportează numai la averea vecinului, la luxul nemăsurat pe care l-a văzut undeva. Vechii
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1448892979.html [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
Tu, flacară încinsă Să-i stai mereu în cale Cu inima patrunsă De toate ale sale. Să îi rămâi oglindă Fidelă peste veac Acestui suflet care Își caută un leac. Credința mea, arca mea Urcușu-mi sfidează căderea Și pasu-mi devine sprinten, Strunind din adâncuri voința Ce vieții îi mai dă un pinten. Nu plâng, sângerez voluptuos. Din tălpi smulg azi, spinul cel rău, Privind către cerul umbros În drumul spre Dumnezeu. O ploaie de vise mă-ncarcă Hrănindu-mi slăbită, puterea
POEME DE CREDINŢĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_credinta.html [Corola-blog/BlogPost/364685_a_366014]
-
ar fi putut să lipsească?! Împreună cu trupa, maestrul Benone Sinulescu a zguduit scena și a ridicat publicul de pe scaun. E uimitor câtă energie are maestrul Benone Sinulescu! E argint viu, e vijelie, acoperă scena, o cutreieră, o trepidează. Necrezut de sprinten, plin de viață, de voioșie, maestrul Benone Sinulescu într-un spectacol, azi parcă mai debordant ca în prima tinerețe, aplică un adevărat exercițiu de gimnastică spectatorilor, care trebuie să întoarcă alert capul dintr-o parte în alta spre a-i
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
-te, acroșându-te, în fond, pentru saltul în capitolul următor, fără a cărui parcurgere te sufoci, mori de curiozitate... Așa va proceda Cristina Mihaela Barbu cu imensa majoritate a celor 79-80 de capitole ale cărții sale, scrisă în stil somptuos, dar sprinten, incitant, alternând exprimarea în fraze lungi (însă deloc greoaie, ci vii, foarte vii, nelăsând impresia că ar fi stufoase) cu serii de propoziții scurte, sacadate, în ritm cinematografic, ca în proza sud-americană ori ca o dezlănțuire aprigă de pugilist profesionist
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
gât și zace câteva zile cu durere de cap și alte repercursiuni, dar nu este vreo uimire, oamenii sunt obișnuiți. - Dar micului și cârnatului gras, ce să-i dai, domnule? Ceva să-l ardă la grăsime, de asta suntem noi sprinteni și după douăzeci de ani de fumat și mers la târguri joia ne rugăm să vină popa satului mai repede la spovedeală că ne poate scăpa dincolo fără aceste treburi și-i păcat mare. Azi parcă e mai multă lume
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1427363120.html [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
loc de inspirație și atelier de lucru. Cu străzile sale strâmte, în pantă, flancate de căsuțe mici, albe, construite parcă aleator una în cârca celeilalte, Altea lasă impresia unui stup plin de viață, pulsând de energia pozitivă a locuitorilor săi sprinteni, mereu activi. Cum să nu te simți inspirat aici, unde până și cel mai apreciat gastronom al Spaniei, originar din Galiția dar cu patrie nouă Costa Blanca, galardonat cu nu mai puțin de trei stele, spune: „scopul meu nu e
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430973795.html [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
se potoli. Drumul continuă în tăcere. Parcă un val de tristețe coborâse în sufletul oamenilor. Când tractorul ajunse în sat, se întunecase de-a binelea. Oamenii coborâră cu atenție, ajutându-se unul pe altul, coborându-și și bagajele. Ionuț sări sprinten printre ultimii, coborându-și geamantanul. O luă pe Anișoara în brațe și o ajută să coboare. Apoi, își luă geamantanul în stânga, iar cu mâna dreaptă o cuprinse puternic pe Anișoara și, hotărât, luă pieptiș ulița ce ducea spre casa părinților
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1466064315.html [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
pericolele din adâncuri. Învăță să se ascundă de alte viețuitoare, să își folosească mâinile și picioarele pentru a se cățăra pe pereții peșterilor și a-și săpa singur galerii astfel că, în curând, nu fu vietate mai ageră și mai sprintenă decât el în toată împărăția. Împărăteasa nu-i ascunsese adevărul despre nașterea lui, așa că, chiar dacă uneori se apropia de palatul tatălui său sperând să îl vadă de departe, avea grijă să se ferească de oricine ar fi putut să îi
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
Preocupat pesemne de aceeași întrebare, mai mult decât de deplasarea în sine, ca și când s-ar fi străduit să găsească un răspuns înainte de a-și întâmpina băiatul, Ovidiu s-a ridicat anevoios și a făcut câțiva pași spre Tudor care înainta sprinten și cu zâmbetul pe buze: - Săru`mâna! Ce ziceți de asemenea surpriză? întrebase mutându-și privirea de la unul la altul, având alura unui ștrengar, semn că nu ar fi dorit săne sperie câtuși de puțin. - Bună, Tudore! Ce-i cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
toamnă, mi-a fost graba cea mai mare, Aș vrea ca pasul să-mi încetinesc, Coroanele foșnind amețitoare, Cu-aceeași ochi, o dată să privesc. Cărarea cu alți ochi să pot alege, Pădurea veșnic verde să mă-mbie Și caii tineri sprinten să-mi alerge, Mustangii mei, cu ochii de câmpie. Referință Bibliografică: Pădurea veșnic verde să mă-mbie / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile
PĂDUREA VEŞNIC VERDE SĂ MĂ-MBIE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1478610669.html [Corola-blog/BlogPost/374161_a_375490]
-
curbată, genunchii înmuiați în glodul ist știind că la galop nu-l vreau spre astre Nici de-l provoc rănindu-l cu-al meu pinten nu-l pot mișca cu furia-mi degrabă cu-n icnet îmi răspunde, și e sprinten, ca un cuțit în inimă-mi se-ngrabă Cu același geamăt mintea-mi se trezește: mărind distanța dintre noi, bucuria-ndată putrezește Sonnet 50 How heavy do I journey on the way When what I seek (my weary travel’s end
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
și tristi-apăs cu ale mele sentimente-albastrecrupa-i curbată, genunchii înmuiați în glodul istștiind că la galop nu-l vreau spre astreNici de-l provoc rănindu-l cu-al meu pintennu-l pot mișca cu furia-mi degrabăcu-n icnet îmi răspunde, și e sprinten,ca un cuțit în inimă-mi se-ngrabăCu același geamăt mintea-mi se trezește:mărind distanța dintre noi, bucuria-ndată putrezeșteSonnet 50How heavy do I journey on the wayWhen what I seek (my weary travel’s end)Doth teach that
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
parte a spectacolului continua cu dansuri asemeni celor pe care ți le imaginai noaptea înainte de culcare că ar fi ritualurile secrete ale zânelor ascunse într-un colț din țară lui Peter Pan: rochițe colorate și scurte fluturând frumos de dansuri sprintene. În cea de a doua parte, cu toate “demonstrațiile” forțelor râului , după “lupte grele” duse cu reprezentații binelui ( în frunte cu însuși Michael Flatley) și după o aparentă înfrângere a celor din urmă, Binele învinge glorios, eroul își recapătă centura
ILEANA SIMA JR: LORD OF THE DANCE- ÎNCĂ O SEARĂ DE MAGIE PENTRU FANII DIN ROMANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ileana_sima_jr_lord_of_the_dance_inca_o_seara_de_magie_pentru_fanii_din_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/355415_a_356744]
-
toate fibrele, în “poemul miazănoptit / de-atâta somn ... Cad fulgii unui somn cosmic). Această grupare de poeme cuprinde versuri preponderent carnale, chiar și când e vorba de ideea reîntrupării în care, poetul ar fi fost leu iar iubita o gazelă sprintenă. Poetul manifestă o predilecție spre jocurile de cuvinte. El inventează verbe și alocuțiuni de dragul jocului, explicându-le apoi în fraze ample, cum e verbul “a (se) peșteriza). Nu de puține ori, poetul îi adresează lui Dumnezeu, întrebări care-l mistuie
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
în căldarea sa înconjurată de înălțimi în care numai jnepenii mai rezistă vitregiilor naturii. Totodată îți mulțumesc Doamne pentru micuții pisoi care abia au făcut ochișori dar se hârjonesc pe pieptul meu oferit cu drag. Pădure umbroasă plină de căprioare sprintene, frumoșii trandafiri care m-au costat o picătură de sânge deoarece m-am purtat urât cu ei, frumoasele grote în care mai găsești gheață în miezul verii sau semețele înălțimi din zare înveșmântate de sărbătoare în culorile toamnei, nu sunt
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1396685247.html [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
de prin pădure, iar animalele crescute în gospodărie le cruța pentru a fi vândute în târg. Treaba cu vânatul a mers o vreme, dar să vedeți ce se întâmplă într-o zi! Plecase Artemie Stepanovic cu gânduri mari la vânătoare, sprinten, cu tolba doldora de săgeți și cu arcul cel puternic, nou, pus pe umăr. Era primăvară, când zăpezile mari din păduri se topiseră, dar mai dădea câte o ninsoare ușoară, ca de sfârșit de iarnă. Mergea vânătorul nostru vioi pe
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
de toată frumusețea! Era numai bun pentru ce-i trebuia lui Artemie. Ascuns după un copac, luă arcul de pe umăr, luă o săgeată din tolbă, o potrivi în arc, apoi întinse arcul spre vătui. În acel moment, dinspre tufăriș, sări sprintenă căprioara, mama vătuiului, proptindu-se drept în fața puiului ei, să-și apere cu trupul ei odrasla de săgeată! Biata mamă simțise primejdia venind de la arcul întins, și nu pregetă să-și dea viața, ca să-și scape puiul! Și nu fugea
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Miercuri, 8 Aprilie 2015 din Săptămâna Patimilor El avea sub braț o glajă, Eu aveam la piept o carte, Amândoi cuprinși de vrajă Ne călătoream departe. Eu pe buze-aveam cuvântul, El, cu-aceeași sete oarbă Sprinten și voios ca vântul Se oprea din drum...să-l soarbă! Tot „citind” din deal în vale Cu același sfânt nesaț L-am pierdut de mult pe cale Cu nimicul lui sub braț... Cartea e pe terminate, Drumul? nu e treaba
DOI CĂLĂTORI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1428482199.html [Corola-blog/BlogPost/374970_a_376299]
-
Pădurea pierdea tăria, apăreau copaci mai pricăjiți. Iar și mai sus, acolo unde colții stâncilor începeau să amenințe privirile, începeai să te trezești cu priveliști de basm: poienile năpădite de viețuitoare ieșite din pădure la feeria luminii. Puteai vedea căprioare sprintene, iar și mai sus, pe țancuri de stânci, erau vizibile șiruri de capre negre. Nu era liniște nici acolo. Oricând puteau apare, ca din senin, vreo doi, trei lupșani în goana lor veșnică după vânat. Dar mai era cineva și
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
Mistuitorul dor ce-mi arde-n piept. Privesc de la fereastră printre nalbe, Tu vei veni, eu așteptare-accept, In flori de lotus și de roze dalbe M-am primenit, cu drag să te aștept. Te văd ! Printre mușcatele roz-dalbe, Cu pasu-ți sprinten și cu mersul drept, Ce-ți dau alura ta de înțelept, Mi-aduci iubire înflorită-n salbe Din flori de lotus și de roze dalbe. Referință Bibliografică: Rondelul emoției / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI
RONDELUL EMOŢIEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1456525169.html [Corola-blog/BlogPost/367683_a_369012]
-
simți mirosul de tipăritură,el nu era adeptul scrisului pe calculator,dar asta era lumea în care trăia ,a trebuit să se adapteze.Un fost muncitor devenit altceva,trebuia să se desprindă de cei mulți care respingeau noul! A alunecat sprinten spre piațetă,bucuros că aceea cafenea mai exista,care îi trezea amintiri plăcute, despre cărți, despre iubiri ascunse în zaț, despre prieteni și neprieteni ,care se perindau pe acolo. - O cafea amară vă rog,și un zâmbet în loc de zahăr, rosti
POVESTIRI NETERMINATE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1476427080.html [Corola-blog/BlogPost/380085_a_381414]
-
păstoriță? - Dar de unde ai picat aici, omule, de nu știi unde te afli? Văd eu că ai făcut cale lungă, că doar de aceea abia îți tragi picioarele după tine. Ți-or fi obosite de drumul lung străbătut. Mogâldeața sări sprintenă de pe zid și se apropie de el. Abia atunci o văzu de-a binelea Șerban. Era aproape de înălțimea lui, sveltă, cu părul negru strâns într-o coadă groasă, împletită, ce îi ajungea până la brâu. Câțiva zulufi îi acopereau fruntea și
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
se abate de la rigorile categoremelor ce determină organizarea compoziției unitare. Darurile scrisului, remarcabil prin autenticitate expresivă, sporesc tensiunea internă a discursului epic în care sunt armonizate cu măiestrie conexiuni reale între faptele de viață, grupate în perioade și ansambluri semnificative. Sprintena transparență stilistică introspectiv-confesivă investește fericit distribuția sensurile inedite a seriilor temporare de evenimente... Îndurătoare, Cătălin Fluorina Florescu înviorează greutatea apăsătoare a amintirilor, fără să împuțineze substanța scrierii, care aleargă virtuos prin arterele ei. Tonul elevat și înflăcărat al limbajului este
IMPRESII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_0.html [Corola-blog/BlogPost/366871_a_368200]
-
ziua aia până la metrou. Când m-am uitat la ceas, metroul se apropia vertiginos de stație, la fel restul zilei. Am alergat de am rupt, vă rog să mă credeți. Cu o mișcare precisă am atins abonamentul, mi-a sărit sprinten din buzunarul de la piept direct în aparatul de taxat, am zburat pe scări în jos și m-am topit printre uși. Răsuflam, acum, în mijlocul vagonului. Dezveleam gâtul, umerii, urechile, buzele. În jurul meu, oamenii erau lipiți de scaune. Hainele se îmbibaseră
Scaunul din metrou (VII) București by http://www.zilesinopti.ro/articole/14819/maria-balabas-scaunul-din-metrou-vii [Corola-blog/BlogPost/100806_a_102098]
-
de ei. Celălalt băiat, Tamir, sări din luntre în apă, înotă spre ostrov, să încerce să-i dea ajutor lui Rameses. Luă și o vâslă cu el, să aibă cu ce să se apere. Șacalii îl înconjurară de îndată. Urcă sprinten în același copac unde era Rameses. Piciorul lui Rameses sângera neîncetat, sfârtecat de colții crocodilului. Văzând asta, Tamir scosese brâul său de la mijloc, cu care înfășură strâns piciorul rănit al băiatului, să nu mai piardă sânge. Șacalii așteptau fioroși și
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]