312 matches
-
toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt!Nu am murit! Nu am murit?". Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii"vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn Prof. dr. Nicoleta Milea Referință Bibliografica: DINCOLO DE TĂCERE - METAFORĂ EVANGHELIA
METAFORA EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344298_a_345627]
-
Un post public regional de radio, dintre cele mai ascultate și cunoscute nu doar prin aria de acoperire, cât mai ales prin diversitatea programelor, care a reușit să se remarce prin vocea inconfundabilă a lui Doru Dinu Glăvan. Mărturie, rămâne spunerea, adresată în pragul pensionării colegilor săi reșițeni, după 44 de ani de activitate la Postul regional Radio Reșița, al cărui fondator rămâne: „Este greu să te desparți de această meserie extraordinar de frumoasă pe care am purtat-o cu onestitate
DORU DINU GLĂVAN – O CĂLĂTORIE PE UNDE SONORE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381275_a_382604]
-
Un post public regional de radio, dintre cele mai ascultate și cunoscute nu doar prin aria de acoperire, cât mai ales prin diversitatea programelor, care a reușit să se remarce prin vocea inconfundabilă a lui Doru Dinu Glăvan. Mărturie, rămâne spunerea, adresată în pragul pensionării colegilor săi reșițeni, după 44 de ani de activitate la Postul regional Radio Reșița, al cărui fondator rămâne: „Este greu să te desparți de această meserie extraordinar de frumoasă pe care am purtat-o cu onestitate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
Un post public regional de radio, dintre cele mai ascultate și cunoscute nu doar prin aria de acoperire, cât mai ales prin diversitatea programelor, care a reușit să se remarce prin vocea inconfundabilă a lui Doru Dinu Glăvan. Mărturie, rămâne spunerea, adresată în pragul pensionării colegilor săi reșițeni, după 44 de ani de activitate la Postul regional Radio Reșița, al cărui fondator rămâne: „Este greu să te desparți de această meserie extraordinar de frumoasă pe care am purtat-o cu onestitate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
continentul unic lunar, într-un viitor mai mult sau mai puțin imediat, ba, poate și pe continentele subpământene ori stelare...interesate)... Vinovată de această antologie este scriitoarea Elisabeta Iosif, om de radio între 1971-2009, de cărți - proză fantastică, de aici spunerile de mai sus, de eseuri, de iluminări poetice, ba, de-o vreme și de redactor de revistă CETATEA LUI BUCUR, majoritatea scriitorilor din cartea aceasta fiind publicați și în această reprezentanță capitalistă (Bucur fiind, toată lumea știe, un capitalist stăpân de
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
-și astfel condiția de poet, Renata Verejanu refuză scrisul calofil, scufundat în dulceața rostirii estetizate: vorba îi este frustă, dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că o lirică a unei poete trebuie să fie în mod obligatoriu feminină și să fie transpusă în forme caracteristice acesteia: instantaneu sentiment, cântec de leagăn, rugă
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
Verejanu refuză scrisul calofil, scufundat în dulceața rostirii estetizate: vorba îi este frustă, dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că o lirică a unei poete trebuie să fie în mod obligatoriu feminină și să fie transpusă în forme caracteristice acesteia: instantaneu sentiment, cântec de leagăn, rugă, scrisoare. Ce-i drept, notele de
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
au să sune (Mihai Eminescu), care voiește, într-un moment al său, să presare idei, materie pe pagina albă a sufletului. Pentru cântul valorii universale a eului, literatul geme în surdină, așteptându-și liniștit și însingurat partea de vină a spunerii sale: Nimic nu-ți va ajuta atât de mult să fii moderat în toate lucrurile ca frecventa meditație asupra scurtimii vieții și asupra nesiguranței acesteia... (Seneca). Este o vină a faptului că el trăiește gândind pentru negânditorii care îngurgitează cuvinte
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
poem scris de dna Mariana Popa sau de dna Ligya Diaconescu, precum și câte un aforism că deșert, din bogată carte a înțelepciunii populare românești. Eu am nimerit un poem al doamnei Ligya Diaconescu, „Trăire”, care m-a impresionat prin forță spunerii, cu precădere în versurile: „Băteam în pragul casei, cu drumuri prăfuite/ Și hainele din mine erau mai cenușii/ Și mă-ntrebam de, oare-mi vei recunoaște gândul/ Când sufletele noastre sunt oarbe și târzii”. Puțini creatori simt, pe pielea și
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Cat”. sensibilizare in vivo. Teama de a avea atacuri de panică repetate determină adesea frica de a ieși în spații deschise, cunoscută ca și nevroza de angoasă. arahnofobie. fobie socială. agorafobie. Care din următoarele comportamente este un exemplu de obsesie? Spunerea de rugăciuni Număratul Spălatul pe mâini Teama de contaminare Care din următoarele tulburări anxioase apare prima, din punct de vedere cronologic? Fobia specifică Tulburarea de panică Fobia socială Tulburarea obsesiv-compulsivă Care este cel mai frecvent simptom al anxietății de separare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lasă să se întrevadă cum în această lume zace, ca în haosul începuturilor, întreagă, rădăcina miraculoasă a vieții. Oralitatea tonului și umorul transcriu minunarea poetului în fața imprevizibilei naturi umane. Verva stilistică, truculența verbală, echilibrul aparte dintre compasiunea pentru omenirea căzută, spunerea fără patos, reportericească și, prin ea, sugestia demonicului și a damnării fac din al doilea volum al lui A. un moment unic în poezia românească. În Cărticică de seară, îmbolnăvirii de vreme, vulnerabilității, frământărilor abstracte și sterile („Cântecul nu e
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
performarea, transmiterea b. în felurite ocazii (la șezătoare sau la clacă, la stână, în cabanele forestiere, la priveghi, la moară etc.) și b. ca atare, ca enunț, ca text, ca mesaj. În culturile arhaice, tradiționale, se atribuia povestitului, actului zicerii, spunerii, enunțării, o funcție magică, de protecție a locului (casa, stâna) unde se spuneau povești sau de obținere, prin forța cuvântului rostit în anumite circumstanțe temporale (pe durata gestației oilor, de exemplu), a unor ființe miraculoase (un miel vorbitor). Cât privește
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
spontană la valorile electronice ale modernității, cea de-a doua suportă rigorile unei aculturații de ucenicie și de competență. Este Cuvîntul viu împotriva Scripturii, parohul din Horsaint împotriva lui Jean Guitton, charisma împotriva academismului. Adevărul rostit prin viu grai contra spunerii adevărului, sufletul contra culturii. Best-seller-ul exploziv contra tirajului scăzut cu vînzare lentă. Este, ar fi spus Michelet, locuitorul de la munte împotriva celui din Gironde, inspirația împotriva scribului, spiritul credinței împotriva spiritului legilor. Or se întîmplă ca, paradoxal, filiația Cărnii, populistă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fel de strategie deghizată a celei anterioare, dar care a primit o cosmetizare mai atent făcută, mai ales În ceea ce privește obiectivele stabilite, indicatorii folosiți și o Încadrare mai bună În secvențe de timp. Aceasta fiind realitatea, destul de frustă, putem adopta strategia spunerii adevărului, așa cum este el. Poate că, la nivelul Comisiei Europene, ar fi utilă o schimbare a strategiei privind absorbția fondurilor europene În Țările cu performanțe scăzute, În ideea de a ajuta aceste state să facă față mai bine problemelor pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
această categorie a fost experimentul menționat mai sus, efectuat de Amabile, Hennessey și Grossman (1986), în care copiii erau răsplătiți prin ocazia de a mânui un Polaroid înainte de a spune o poveste. Atunci când copiii au încheiat un târg cu cercetătorul, spunerea unei povești în schimbul jocului cu aparatul de fotografiat, efectul recompensei s-a dovedit a fi cel tipic de subminare. În mod surprinzător însă, poveștile copiilor care s-au jucat cu aparatul fără să fi încheiat un astfel de târg au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de târg au fost, de fapt, mai creative decât ale unui grup de control. Copiii au privit, probabil, răsplata necondiționată ca pe un „cadou”, care i-a făcut să se simtă bine și le-a mărit implicarea în activitatea de spunere a poveștilor. Altă serie de studii a fost destinată găsirii răspunsului la întrebarea dacă efectele subminante ale recompensei asupra creativității ar putea sau nu să fie eliminate prin „imunizarea” subiecților la efectele negative ale recompensei (Hennessey, Amabile și Martinage, 1989
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cel care ascultă și nu cartea „reală” - chiar dacă aceasta poate să slujească uneori ca motiv - și compunerea sinelui este cea care se străduiește să se denunțe, veghind să nu ne lăsăm deturnați de la această datorie. Inventarea, În fiecare context al spunerii sau al scrierii, cărții apropriate va fi cu atât mai credibilă cu cât va fi transpusă prin adevărul subiectului și se va Înscrie În prelungirea universului său interior. Nu trebuie să ne temem de minciuna față de text, ci de minciuna
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
politică și de calificarea tranșantă. Un aspect care desparte monografia de o analiză politologică dominată de idealul clasic, al unei neutralități epistemologice, este importanța dată portretului etic. Verdictele sînt enunțate cu plăcere, cu siguranță. [...] Dan Pavel ne-a obișnuit cu spunerea lucrurilor pe nume” (sublinierile ne aparțin). Pe plan internațional, este absolut firesc ca, de pildă, un political scientist cu orientare liberală (În Înțeles american) să Întreprindă o critică extrem de dură, dar eficace la adresa Partidului Democrat. Nu e o noutate faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se conturase mai ales pe plan teoretic. Și mai interesantă este reflectarea acestui mod de legitimare prin falsificarea istoriei, posibilă datorită deținerii monopolului puterii în relația dintre U.R.S.S. și Statele Unite, de-a lungul Războiului Rece. Exista în Occident posibilitatea spunerii adevărului despre Octombrie, dar, observă tot R. Pipes, în anii ’60, N.S. Hrușciov renunță la confruntarea științifică cu Occidentul. Se căuta un consens: Uniunea Sovietică făcea concesii minore, de detaliu, iar Occidentul trebuia să accepte „principiul cardinal al dogmei comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
față de real, de care F. este fascinată. Abordând o poetică de provocare, autoarea descrie în volumul Trepte sub mare (1991) „un holocaust de casă” (Horia Gârbea), universul intim fiind sufocat de un exterior apăsător, agresiv, contra căruia singura terapie rămâne „spunerea”, cuvântul. Starea de criză prefigurată deja în acest volum va deveni tema predilectă a celui din 1994, Negru pur, în care F. propune poezia sensibilă și delicată a singurătății asumate prin fuga de înregimentare în banalul cotidian. Se produce o
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
intelectualii”, „Hronic săptămânal”, „Curier”. Versurile incluse în sumar sunt îndrăznețe, parcurgând toate palierele expresivității și inovației poetice, de la expresionism la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic (Al. Sahia, Ouăle și patriarhul). Sunt inserate interviuri substanțiale, precum cele cu Marcel Iancu și Camil Petrescu. Eseuri și articole incitante publică Emil Cioran (Auguste Rodin, Reflexiuni asupra
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
reluare în alte dimensiuni a pateticei înfruntări romantice dintre idealitate și terestru, dar și figură a neliniștilor modernității - așa cum le conturează Cânturile lui Maldoror sau, la Nichita Stănescu, Lupta inimii cu sângele -, poeziei lui M. îi este caracteristică revărsarea unei spuneri aluvionare ce nu ținea seama de limitări prozodice. Ea răspunde însă trăirii dionisiace (,,dreptul la viață difuză și violentă”) și idealului deschiderii către toate nivelurile de existență, într-o respirație whitmaniană. ,,Pereche” cu sufletul pământului, eul liric își asumă o
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
talent mai degrabă folcloric, S.-M. are o expresie mai elaborată, preocupată să pună în metaforă relația ei cu sine și cu lumea, în felul în care o face și Kira Iorgoveanu, dar cu un plus enigmatic, ce sporește farmecul spunerii. Fiorul meditației, nota reflexiv-metaforică sunt caracteristici evidente atunci când poeta abordează dragostea de neam și de limbă, ca în Grailu armânescu: „Ti ți, pi orizontlu/ Iu mi feciu unoară armână,/ Mi dișteptu cathi noapti/ Și-ascultu ună vazi,/ - Un grai di largu
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
firesc, pe autor în prima linie a liricii române contemporane. Remarcabilă este însă nu numai valoarea acestui poet prea puțin cunoscut deocamdată publicului, ci și deschiderea poeziei sale, pe care o scrie cu o mare îndrăzneală a imaginației și a spunerii, cu o concentrare uneori aproape telegrafică, împinsă până la (aparenta) stângăcie și obscuritate. După precedentul conceptului de „roman total”, s-ar putea vorbi în acest caz de o poezie totală, prin raportare la existență, în cel mai dezmărginit sens al ei
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului. Nici nu plăsmuiește, ci învăluie totul într-un abur de poveste, așa încât anumite istorii - nunta beizadelei Grigore sau aventurile prin care trece răpitoarea cucoană Marghiolița
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]