692 matches
-
său, care vrea să plece! - Mă duc eu, Majestate! spuse grăbit căpitanul Zefir care plecă spre Turnul Vânturilor Turbate. Când ajunse în turn, rămase stupefiat de ce văzu: tâlharii lățoși, deși erau înlănțuiți și nu se puteau arunca asupra prințesei, o spurcau pe biata fată cu vorbe murdare: - Uite, bă, că bucățica-i bună! - Mișto fătuca! Ce i-aș face, cum stă ea aplecată! Chiar dacă plânge. - Ia suflă-i, bă, pe sub rochiță, să vedem un bulănaș! Uite-așa, pezevenghii nespălați, înlănțuiți în
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
-ntreb ades) Să dau lui Zeus dintr-a mea cruce Ce-o port pe ghebu-mi mânjit de eres, Să-i plătesc suferința pe care mi-o aduce De când a-nceput ploaia bogată-n regres, De când viața mea încearcă s-o spurce Cu lovituri de bici și pe răni cu sare ades ? ........................ Răspunsul e unul și nu sună bine: Eu nu sunt capabil să mor cât mai des, Nu pot să fiu cel ce mereu revine Din propriul destin de nimeni cules
DESTINE LACUSTRE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382662_a_383991]
-
vioaie, deschisă, deși arăta cam la 60 de ani bătuți pe muchie. Păi, nu-i ia mama lu’ proces verbal, că eu, dacă-i văd, îi arunc în stradă cu toate hainele lor frumoase de nuntă. Păi, ce? Să ne spurce nouă, biserica? Au dat ei bani s-o facem, f...e, mama lor de blestemați, azi și mâine! - Ei, bine, vă rog! Nu așa trebuie să înțelegem... Noi, precum v-am explicat, strângem semnături, cum că vă dați acordul... să
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
copac. Mă sădiseră, în tinerețe, bătrânii, undeva la răscruce de drumuri. Cică aș fi reper pentru drumeți. Mai spun, niște babe nebune, că la mine, între frunze, s-ar ascunde diavolul șchiop. Care noaptea, leagă la ochi stelele, tulbură izvoarele, spurcă fecioarele, ziua, încurcă drumeții ducându-i în alte direcții. Am rămas apă. Mulți spun, că m-aud, uneori, plângând, Ce stiu ei? Aș vrea, de multe ori, să fiu om, să-mi ies din matcă peste maluri, peste diguri, să
TRANSFIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384087_a_385416]
-
Și pe cruce l-au suit Și coroana numai spini Creștetul i l-a rănit. Și murind preluă amarul Multelor păcate grele Arătându-ne altarul Și credința-n toate cele. Aruncăm și-acum cu piatra, Sufletul ni-l biciuim, Ne spurcăm neamul și vatra Și uităm creștini să fim. Și luăm vieți și blestemăm Azi Gologota-i întristată, Moartea o zeificăm Omenirea nu-i salvată. Câte versuri am mai scrie Câte fapte am mai face Moartea dusă pe pustie Nu ne va
ÎNTR-UN TRUP... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383435_a_384764]
-
-n piept. Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestal Urcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făptură Cu bani furați din sânul țării au lauri luați de val Dar vorba lor, din capul prost, se spurcă-n a lor gură. S-au adunat într-o pomană scursură-a societății Și-acum pledează legi și fapte, foloase dau doar lor Uitat-au legea țării veche și litera dreptății Purtând jobene ce lucesc și care-n aur chior
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
-n piept. Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestal Urcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făptură Cu bani furați din sânul țării au lauri luați de val Dar vorba lor, din capul prost, se spurcă-n a lor gură. S-au adunat într-o pomană scursură-a societății Și-acum pledează legi și fapte, foloase dau doar lor Uitat-au legea țării veche și litera dreptății Purtând jobene ce lucesc și care-n aur chior
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
tăgadă onoarea ștearsă-n piept.Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestalUrcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făpturăCu bani furați din sânul țării au lauri luați de valDar vorba lor, din capul prost, se spurcă-n a lor gură.S-au adunat într-o pomană scursură-a societățiiși-acum pledează legi și fapte, foloase dau doar lorUitat-au legea țării veche și litera dreptății Purtând jobene ce lucesc și care-n aur chior.Onoarea lipsă, plecăciunea
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
-a fi... XIV. ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ Capul plecat, sabia nu-l taie Nici demnitate-n om nu face, Poporul ni-i spurcat șiroaie Și glasul țării putred tace. Slugarnici suntem la stăpâni Robind pe brânci...al nost pământ, Se răscolesc vechii români Văzând cum toate...nu mai sunt. De ce-au murit lungi generații Dând brânca-n arme cu coloșii? Să-aducem noi
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Să șadem noi, buccii ca proștii Privind cum suntem crunt furați? Al nostru somn, tăcere-amară Va naște-n generații ... Citește mai mult ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂCapul plecat, sabia nu-l taieNici demnitate-n om nu face,Poporul ni-i spurcat șiroaieși glasul țării putred tace.Slugarnici suntem la stăpâniRobind pe brânci...al nost pământ,Se răscolesc vechii româniVăzând cum toate...nu mai sunt.De ce-au murit lungi generațiiDând brânca-n arme cu coloșii? Să-aducem noi prelungi ovațiiCelor ce ne-
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Luptător cu suflet de floare, sensibil la minunea dumnezeiască numită Viață, pe care o cuprinde cu cingătoarea tricoloră a credinței strămoșilor. Și mai este ceva demn de admirat. Este de mirare pentru mulți, în lumea noastră golită de morală și spurcată de trădări, cum de poate cineva să reziste tentațiilor, ademenelilor și amăgirilor deșarte, toate cu aparență de nimfă odisseică! De ce refuzul categoric în fața trocului mercantil și lesne folositor sieși, când tot ce încojoară este odă și închinare binelui personal!? Pentru că
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
lor. Preoții neamului ortodox suntem marginalizați nu cumva să deșteptăm noi pe românii închiși la minte, dar la porțile Europei și parlamentele Europei, în consiliile locale, dar și la conducerea unor stabilități românești, alți exponenți ai lui Hristos pot să spurce tot ceea ce este sfânt românesc și să mintă o lume întreagă... cică românii ortodocși sunt împotriva europenizării, suntem tributari a unui naționalim șovin și dăunător lumii civilizate. Am tăiat toți „BRAZI” României; am săpat la temelia lor; le-am pus
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
întrebă viziriul. Armeanul șovăi un moment, apoi zise: — Vienez? N-am, luminăția-ta, să mă trăsnească Alah dacă vă mint. — Dar de avut, ai avut? — N-am avut niciodată, că nu-l mănâncă nimeni. E-o mâncare păgână, nu-mi spurc eu casa cu așa ceva. — Bine - spuse viziriul. Dar ce șnițel ai? — Șnițel otoman! - răspunse cu mândrie armeanul. — Ei, ce serviți? - întrebă viziriul pe moldoveni. — Bunăoară - spuse spătarul Vulture - eu aș dori - și cred că mă aflu în asentimentul tuturor - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
n-a vrut să ia parte la faptă, dar s-a purtat ca un laș, va primi treizeci de bice. — Dumnezeule mare! Ce barbarie! — Asta-i legea. Și ce-o să-i faceți celuilalt? — O să primească cincizeci de bice pentru că a spurcat apa și o să i se taie mâna dreaptă pentru că i-a amenințat cu arma pe cei ce l-au primit cu gânduri pașnice. Să i se taie mâna dreaptă! - se scandaliză blondul, întorcându-se spre tovarășii săi, care păreau la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ca neamul Sayah și tot ce reprezintă acest nume să se fi stins, cu toate că, din cele ce-mi povestești, s-ar părea că viața a fost destul de aspră cu ei. — Asta-i și impresia mea. — Și, culmea nenorocirilor, le-au spurcat puțul, averea lor cea mai de preț. — Așa a fost. — Și ai venit la mine cu gândul să intervin în favoarea celui care a comis o asemenea nemernicie? — Mi s-a dat dispoziție s-o fac. — Și tu te-ai învoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să pună paie pe foc. Și cine a aprins acest foc, de fapt? întrebă bătrânul, fără să-și schimbe tonul. Cine stătea liniștit în locuința lui și cine a dat buzna ca un apucat, într-o casă străină, amenințând și spurcând apa? — N-a spus nimeni că nu știm cine-i de vină - se grăbi să răspundă egipteanul, făcând un gest cu mâinile ca pentru a da de înțeles că nu ascunde nimic. Nici pe departe! Chestiunea e că pedeapsa este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pe degete pe toți. Da ce-ai rămas așa cu ochii holbați și nu spui nimic? Ți-o fi somn, păcatele mele, și io m-am Întins la vorbă. Să nu fii supărată pe mine, vecină, că așa-s io spurcată la gură, da nu-s femeie rea. Na, că ierea să uit. Ți-am adus o scrisoare. Nu-i de la noi, se vede după timbre. Știi, m-am gîndit că-i mai bine s-o iau io din cutie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o să te roadă la stomac. Cristian, cu gura arsă de tăria alcoolului se năpusti spre mâncarea de pe masă. Ar fi preferat o gură mare de apă dar bătrânului nici prin cap nu-i trecuse să aducă așa ceva. Era păcat să spurce pălinca cu apă. Dar tu ce faci, domniță dragă? se întoarse Calistrat spre Ileana care rămăsese cu paharul în mână așteptând răspuns la întrebarea pe care o pusese mai devreme. No, bea și tu, că astăzi e zi mare, bucură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o adevărată cascadă de salivă. - Am uitat de slănină! Mariana își introduse degetele în gura lui Horațiu, atingându-i ușor limba. Pe el îl gâdilară plăcut obrajii, ca atunci când bea vin roșu. Mariana mâncă delicat slăninuța. - Gata. Nu te-ai spurcat. Horațiu ar fi vrut să se spurce. - Deci nu umbli cu broșuri cu Viața de Apoi? Mariana zâmbi gândului că azi era cât pe ce să vadă cu ochii ei viața de apoi... - Nu. - Atunci ești student? - Într-un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de slănină! Mariana își introduse degetele în gura lui Horațiu, atingându-i ușor limba. Pe el îl gâdilară plăcut obrajii, ca atunci când bea vin roșu. Mariana mâncă delicat slăninuța. - Gata. Nu te-ai spurcat. Horațiu ar fi vrut să se spurce. - Deci nu umbli cu broșuri cu Viața de Apoi? Mariana zâmbi gândului că azi era cât pe ce să vadă cu ochii ei viața de apoi... - Nu. - Atunci ești student? - Într-un fel. Aha. Într-un fel era mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și atunci o să‑ți facem la fel sau chiar mai rău. Sub scaun sunt un cotor de măr, două coji de brânză și câteva de salam, aruncate de unul care a crezut că‑i la el acasă și poate să spurce tot, când, de fapt, călătorește într‑un mijloc de transport în comun, care aparține tuturor. Faptul că îi aparține și ei o bucată de tramvai n‑o consolează deloc pe Anna. Doar mai aparține și altora. Unii se cred peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nu mai suferă învățătura sănătoasă, ci își întorc auzul de la tot adevărul sau privirile de la unii oameni cinstiți și corecți, abătându-se către basme sau povești. Citatul autorului, este fidel gândului meu: ,, Rămâneam deseori încremenit în fața laudelor cu care vă spurcați zi și noapte. Mă întrebam de ce Tatăl meu, Creatorul lumilor și lumii nu încetează a mă da exemplu popoarelor, dar dacă abia aveam timp să punem o întrebare că răspunsul era present urgent. Când mi-am dat seama de asta
,,AVOCAŢII CERULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364414_a_365743]
-
micile ecrane. E timpul, să fie lăsați profesioniștii să acționeze! Așa cum a procedat, corect, cu tact, Ministerul de Externe. O bilă albă. Va detona Europa? Nem! După ce s-au sprijinit reciproc atâția ani, în atâtea nemernicii, Tökes și Băsescu se spurcă indirect! Demisul o face, brusc, pe patriotul. Naționalist. Dar, ce pretenții poți avea de la ungargaragiu, jucător de alba-neagra cu țara, promovat de colegii de partid în zona decizională? Are loc o nouă regrupare a lichelelor interne. Din mișcare. Halal, caractere
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
fost și suntem milioane În această vatră strâmtă, Dar de ce, te-ntreb, Ioane, Nu-i luăm pe hoți la trântă? Am fost și suntem milioane Și vorbim o limbă dulce, Dar un cuib de lighioane Poate traiul să ni-l spurce?! Ei se-mbracă-n țări străine Și la doctori mari se cată, Dar când boala roade-n tine La spitale pun... lăcată! Și de ce, te-ntreb, Ioane, Mai naște România plozi? Dacă suntem milioane, Și ne ucid niște nărozi...?! Și
DAR DE CE, TE-NTREB, IOANE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361354_a_362683]
-
mergi, Poți să te tragi din neam de regi, Te-omoară și un biciclist Ori un poet cu chipul trist, De fapt nici nu este poet, Lovește scurt, foarte discret, , Natura spune să te duci, Unii te scuipă, nu te spurci Cu un răspuns, zadarnic e, Decapitat te-nalți în cer. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Linșaj / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LINȘAJ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363043_a_364372]