564 matches
-
iulie 1576 - 4 iulie 1578) și de hatman (2 aprilie 1579 - 21 august 1581). Hatmanul Balica este menționat în cronica lui Grigore Ureche, alături de boierii Movilești, cu care a fugit din țară în timpul domniei lui Iancu Sasul (1579-1582): ""Multe lucruri spurcate și nedumnezeiești făcea Iancul vodă în domniia sa, că de răotățile lui toată țara și boierii să oțărâia, că legea creștinească nu o iubiia, la avuție lacom și prădătoriu, țara cu dările o îngreuia și era om curvariu preste samă
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
tradiției rurale deci, În esența lor, adepți ai zalmoxianismului, ca “umbră vestitoare” a Lui Hristos Mântuitorul, Lumina Lumii și Învierea de Veci a Duhului) - cu atenție pe Obsesia Sângelui (“sângerozitatea” pricoliciului, “suge sângele” - de fapt, Îl preschimbă, prin metanoia... “sângele spurcat/blestemat”, de fapt, garant al acelei “race faée”, de care vorbește Vasile Lovinescu <endnote id="2"/>): “O analiză «pozitivistă» a textelor populare referitoare la pricolici relevă faptul că prin acest termen era desemnat un lup deosebit de rău, a cărui cruzime
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
ne-au făcut să cunoaștem spiritul de solidaritate, Într-adevăr toți pentru unul și unul pentru toți. Mai ales la orele de botanică și anatomie. “Și era acest Crețu om nu mare de stat, Negricios (chiar țigănos) și la vorbă spurcat Mai ales de l-ai inervat”! Asta ca să pastișez cronicarul. Parcă Îl văd cu ochelarii pe nas și ținând mai tot timpul capul pe spate pentru a te putea vedea. Altfel privirea nui ajungea să te vadă decât până la gât
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
și deputații lipsiți de cele mai elementare cunoștințe de specialitate sau de cultură generală. Astfel, afirmația generalului Manu că guvernul liberal este cinic a fost interpretată de deputații liberali ca o insultă gravă, crezând că cinic înseamnă „câine nelegiuit, câine spurcat”.. O altă ocazie pe care Eminescu a folosit-o ca să scoată în evidență ignoranța deputaților liberali a fost contestarea alegerii lui Maiorescu în Parlament. Printre alte acuzații, liberalul Holban afirma că Maiorescu „aparține unei școli filozofice periculoase, căci Schopenhauer și
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
și, de fiecare dată, luam atitudine față de provocatori. Este grăitor finalul poeziei Zodie, care semnifică scrisoarea către părinți a unui tânăr elev încarcerat: Și din țâncul vostru firav ca lumina/ N-a mai rămas decât jivina/ Jivina din temnița asta spurcată.../ Jeliți-mă, mamă și tată. După cum spune autorul, Experimentul Târgșor nu este complet fără cunoașterea tuturor patimilor suferite de elevi, în celelalte locuri de detenție, Aiud, Jilava, Pitești, Gherla, Canalul Morții și în Balta Brăilei, unde au fost transferați pe
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
grijă, în frica lui Dumnezeu, și în iubirea de țară și de credința strămoșească. Pe deasupra, era voinic și chipeș; frumusețea lui feciorelnică atrăgea privirile tuturor, încât, pe drumul către Istanbul, un oștean turc mai bogat l-a cumpărat cu gând spurcat, vrând să-l silească spre păcatul blestemat al sodomiei. Dar tânărul s-a împotrivit cu scârbire și în vălmășeala luptei cu spurcatul agarean, l-a răpus, încercând să fugă. Fiind prins, a fost legat din nou și dus la Istanbul
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
atrăgea privirile tuturor, încât, pe drumul către Istanbul, un oștean turc mai bogat l-a cumpărat cu gând spurcat, vrând să-l silească spre păcatul blestemat al sodomiei. Dar tânărul s-a împotrivit cu scârbire și în vălmășeala luptei cu spurcatul agarean, l-a răpus, încercând să fugă. Fiind prins, a fost legat din nou și dus la Istanbul, unde l-au dat femeii turcului ucis; aceasta l-a dus în fața vizirului să-l judece, și acolo tânărul a mărturisit fără
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Stinvil (Staninville), ginărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ginărarul den Brașov, și Santomo (Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț <...>, pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobănda lor <...> cu atăta robie <...> în Vama v.r.c.u”". Ca urmare a degradării sale, monumentul a fost restaurat în anul 1848 deoarece începuse să se clatine. A fost îndreptat, i s-a
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
oameni ca Fărcășanu. Apariția romanului a fost promită extrem de favorabil. Astfel: Romanul a fost recenzat mai recent de Ion Negoițescu în revista "Cuvântul Românesc" din Canada care afirmă: ""Eficient de bună seamă, stilul acestui memorial nu cunoaște sticlirile de valori spurcate cu care îți ia ochii și îți ațâță imaginația marele Mateiu, dar eficiența lui provine din eleganta pondere a intelectului. Atmosfera se creează cu simplitate, cuvintele degajează ceea ce singura inteligență sensibilă îngăduie, simțurile păstrându-și buna cuviință."" În sfârșit, în
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
am iscat, și-n pulberi mă voi spulbera...? ” , 205. Când sunt cu draga mea, dac-am și-un vin - e foarte bine!" Când sufăr, dacă lacrimile-mi vin - e foarte bine!" Cum nu vom dăinui prea mult în lumea cea spurcată," să stai în lumea asta beat deplin - e cel mai bine! O altă temă predilectă este cea a suferinței profunde pricinuită de așteptarea întoarcerii la Dumnezeu, de dragostea mistuitoare a sufletului de a se aneantiza în El precum în celebra
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
vine de la ținuta trupului în genere, sau de la frumusețea feței, ci numai de la un suflet trândăvit și rătăcit. De multe ori s-au văzut bărbați care trecând cu vederea femei frumoase și încântătoare, s-au predat unor femei urâte și spurcate. De unde se învederează că a se îndrăgosti de o femeie nu vine de la frumusețea feței sale, fiindcă dacă ar fi așa, apoi asemenea femei ar fi robit pe cei căzuți, mai’nainte de cele uricioase. Deci, care este cauza? Că
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1990, p. p. 386. 175 Ibidem. 176 Olivier Clément, op. cit., p. 70. 177 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 21 animalice. Sfântul Ioan Gură de Aur, tot așa, învață că prin curvie întregul trup se face spurcat - ca și cum căzând cineva într-un lac de murdării, s-ar afunda peste tot în acea mocirlă - adică întregul trup s-a mânjit cu acea necurăție. De altfel, așa este obiceiul nostru, căci de la lăcomie și răpire nu s-ar gândi
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de trei, maximum șase luni. Du-te-vino-urile lui au ajuns treptate cunoscute și i s-a format o reputație atât de proastă, încât nimeni nu mai voia să-i fie mesager. A, băiatul ăla din casa lui Chikuami. E un încurcă-lume spurcat la gură. Evident, mama lui Hiyoshid se simțea jenată față de oameni. Era stingherită din cauza fiului ei și, ca răspuns la bârfe, se grăbea să-l ponegrească, de parcă delincvența lui crescândă ar fi fost incurabilă. Nu știu ce să mă mai fac cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
barau calea. Gărzile îi zburară picioarele de sub trup cu cozule lăncilor, dar Hiyoshi făcu un salt mortal până la zece pași de calul lui Nobunaga și reveni pe picioare. — Am o cerere, stăpâne! strigă el, repezindu-se spre scările calului. — Porc spurcat! tună Nobunaga. Un soldat din spatele lui Hiyoshi îl apucă de guler și-l trânti la pământ. Era gata să-l străpungă, când Nobunaga strigă: — Nu! Atitudinea acelui necunoscut murdar îl intriga. Poate din cauză că simțea spranța fierbinte care ardea în sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ca ordinea să fie restaurată, oamenii verifică încă o dată ipoteza cum că nevasta lui Măruță ar fi vinovată: Atunci au făcut cercare. S-au dus la mormânt și au uns cu miere crucea. A doua zi, nici neam de miere. Spurcata venise și linsese tot. S-au dus atunci noaptea, cu armăsar alb. N-a fost chip să-l facă să treacă peste mormânt. Au început oamenii a săpa și au găsit-o sfârticată și într-o dungă pusă. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
într-un glas zic că acest epitet e neparlamentar, e o insultă gravă, iar ziarul "Romînul" esplică cuvântul - ipsissimis vorbis - astfel: D. Manu merse până a-l numi (pe guvern) cinic; ceea ce se tălmacește în limbagiul poporar; câne nelegiuit, câne spurcat. Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dezvolta principiile lui morale și anume școala cinică a lui Antistene și cea a lui Aristipp din Cyrenae. De ce școala lui Antistene se numea cinică? Pentru că vechiul filozof, un model de virtute și de înțelepciune, era un câne nelegiuit și spurcat, după esplicarea d-lui Grădișteanu și a "Romînului" Ciudată calificare pentru un discipol al lui Socrat! Cauza poreclirii e următoarea: Antistene (născut la 444 înainte de Chr. ) nu era copil legitim, deci nici cetățean cu drepturi egale în Atena. Tatăl său
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aștepți, minuni închipuite destule, dar adevăr lumesc deloc. Eroii se nasc, trăiesc și mor, umblă, se mișcă, intră și ies, totdeauna ex machina, fără altă noimă decât spre a sluji încîlcirii melodramatice. Un intrigant, cel puțin un om mârșav și spurcat (după fapte numai, că aminteri, după vorbele lui naive, se vede a fi băiat bun), încurcă și turbură fericirea și liniștea a o sumă de alte persoane cinstite, ori din ambiție, ori din dragoste, ori din "sfînta foame" a banilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu cele câteva lucruri pe care le aveau - le-au aruncat și pe acelea În apă. Militarii erau...? Români, români - au vorbit cu mine. Au spus: „Mergi la moarte, ce-ți trebuie ție cercei?”. Asta e. Au țipat, din „jidan spurcat” nu ne scoteau, cuvinte ordinare, cuvinte oribile... Din „jidani”, „porci” și „răi” nu ne mai scoteau... Știu și eu cât a durat trecerea Nistrului până am ajuns În Moghilău? Iar acolo din nou condiții foarte grele - alte barăci, care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ofițer român. Mi s-a făcut tare frică și am plecat repede spre casă, avându-l pe acest ofițer pe urmele mele. De atunci, de câte ori ieșeam, mă pomeneam cu această prezență nedorită. La Moghilev era deportat din Cernăuți un evreu spurcat, mârșav și josnic care furniza ofițerilor fete evreice, un nemernic pe nume Kaplan. Ofițerul care mă urmărea a apelat probabil la serviciile lui Kaplan. Într-o seară, acest neom a venit la noi și i-a spus tatălui meu că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a cinstit, că te-a făcut fratele Lui și împreună-moștenitor cu El; tu însă atât Îl necinstești, că-i cinstești pe ucigașii și răstignitorii Lui, că le slujești lor luând parte la sărbătorile lor, că te întâlnești în locurile lor spurcate, că pășești pragurile cele necurate, că te împărtășești de la masa demonilor. Căci nu pot numi altfel postul iudeilor după ce au ucis pe Dumnezeu! Nu slujesc oare demonilor cei care lucrează împotriva lui Dumnezeu?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că încă nici a trăi nu e vrednic, ci împreună cu vrăjmașii îl vor pierde”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 176) „Deci ascultați cei ce vă împrieteniți cu ei, că la cei spurcați nimic nu le este curat, ca să scăpați de urgia ce vine asupra lor. Dar câți vă pângăriți cu ei la desfătări, cum îndrăzniți de vă împărtășiți cu dumnezeieștile Taine ale lui Hristos? Sau n-auziți pe fericitul Pavel strigând că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și Radu, ase, iară nu stihurele stolnicesti sub caftanul lu Vodă de ședea și bărbuta-si pieptăna, cînd al lui Radu, dar Vasilica, numai cu miericica-n gură zicea... (indescifrabil)... Pa al Popescului, Radu, la mamii, din contră cu peana să spurcata da obiceiu, da^acuma bine curățita da ocări și dă alte lipiciuri urît mirositoare, - scria, pa dreptului drept, măcar că summitul americănesc abea termenat era un mare, mare prochimen... Da^ el punea slova ase: "...Deci au purces cu toții spre București și
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
În calea practicii spirituale. Artistul se joacă cu aceste gunoaie, călugărul le ordonă să dispară În neant. Produsul finit are valoare pecuniară numai pentru cei din afara procesului. Este o excrescență grotescă, născută din impuritățile creatorului ei, un obiect cu adevărat spurcat care trebuie Îndepărtat de Îndată, fie distrus, fie vîndut În vreo galerie. Valoarea acestui produs este direct proporțională cu nevoia de a-l elimina. Cu cît mai tare o operă cere trecerea În neființă, cu atît mai valoroasă este. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]