561 matches
-
de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăți, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului și undelemn din
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
de mătase Și-l pune soața de stăpân Pe toc de uși la case S-alunge farmece și vrăji. Și-l țin la piept și mirii Din firele-i să facă străji În contra învrăjbirii Și-a aprigelor răzbunări De muieruști spurcate Care la pat și sărutări Cam fost-au refuzate... Și-i leac, Năvalnicul, la răni Nu doar ce ard în suflet, Ci și beteșugitei cărni Oprind biet trup din umblet. Aduce spor, noroc și bani, Alungă ghinionul, Lungește viața peste
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
grămadă Pe la moaște, fără risc... Nu salvăm țara cu-o floare La morminte de martiri Când în zi de sărbătoare Trecem, doar, prin cimitir. Nu salvăm țara cu votul Măsluit și cumpărat Când ne iau pe urmă totul Pentru zahărul spurcat... Nu salvăm țara prin rugă, Prin românul Dumnezeu, Nici prin abandon și fugă Slugărind străin lacheu... Nu salvăm țara cu țara Pe sub pernă, când din plâns Ne înăbușă doar seara Lacrimile ce le-am strâns. Nu salvăm țara din umbră
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
troglodiți cărora noi le-am furnizat cultură, basme, legende, subiecte de filme idioate și adrenalină în vinele lor vlăguite, în mare nesimțirea lor, se îndoapă cu tot felul de porcării de nu mai putem să ne atingem de sângele lor spurcat, fără primejdie de moarte. Mă rog, vorba vine, deoarece noi suntem nemuritori, dar feriți de suferințe și boli nu suntem și nici nu mi se pare normal să suferim noi, noi, ființe superioare lor din toate punctele de vedere. Este
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
de SIDA și de Ebola? De unde vreți să vă mai dăm, băi, haimanalelor, că puținul ce-a scăpat de bolile aduse de voi nu poate fi consumat deoarece mănâncă hamburgerii voștri slinoși, bea tot felul de idioțenii din prafuri chimice spurcate, chipurile cu gust de mango, sau grepfrut. Bă, voi habar n-aveți, ce gust au fructele astea! Iar acum, vreți să împărțim și puținul pe care-l mai am eu în mijlocul pustiului, că nici eu nu-s mai prost decât
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
armonia naturii ce fusese luată cu asalt. Noi am urmărit incredule roiul înspăimântător ce se rostogolea în eter, ca un bolovan aruncat din infern de însăși fiorosul Hades, ca o insultă la adresa luminii și curățeniei noastre sufletești. După ce ultima insectă spurcată fu înghițită de infinitul străveziu, liniștea ce rămase în urmă aproape că ne zgârie auzul. După alte câteva clipe, în pragul casei eliberate de stihiile dezlănțuite ce-și făcuseră de cap cu casa și viața noastră, apăru bunica tăcută, gârbovită
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar cădea, cum v-am spus de multe ori, să nu păziți doar sărbătorile pentru ca să vă cuminecați, ci să vă curățiți conștiința și atunci să vă atingeți de sfânta masă. Căci cel spurcat și necurat nu este drept să se împărtășească nici în sărbători cu acel sfânt și înfricoșător Trup; dar cel curat, și care și-a spălat prin pocăință greșelile, este drept să se cuminece cu dumnezeieștile Taine și să se desfăteze
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
lărgi-voiu hotarele Tale, aduna-vă-voiu dintre popoare și vă voiu strânge din țările unde sunteți împrăștiați; restătornici-voiu judecătorii tăi, ca mai înainte, și sfetnicii tăi ca la început. Tu, Doamne, celce deslegi pre cei ferecți în obezi și ridici pe cei spurcați, ajutatu-ni-ai de am bătut războiul cu veselie și am gonit pe fiii trufiei. Mântuire ai trimis și nouă, poporului Tău, și toate marginile pământului văd mântuirea Dumnezeului nostru. Tu, Doamne, sălășluit-ai mărirea în pământul nostru, căci întorcându
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
ai dat pe mână, Ca peste ei să fie mâna lor stăpână. Și pe cei mulți i-ai dat celor puțini la număr, Când Tu, nu ei, ca să-i ajuți puseseși al Tău umăr. Tu i-ai luat pe cei spurcați Și i-ai zvârlit, înfrânți, la cei curați. Pe păcătoși i-ai dat în mâna celor drepți, Fără măcar o clipă să aștepți. Și ai făcut ca cei nelegiuiți Să fie de învățații în Tora Ta zdrobiți. Și după asta
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
trecerea acestei vieți nu mai folosește la nimic pocăința. Să aveți dragoste între voi, să fiți smeriți, buni, ascultători și lesne iertători unii altora. Siliti-vă din toate puterile să păziți pacea dintre voi, iar deasupra patimilor și gândurilor celor spurcate să ne întrarmam cu postul, cu privegherea, si, mai mult decât toate, cu aducerea aminte de moarte, gătindu-ne în tot ceasul de ieșirea din viața această și spre întâmpinarea Domnului Hristos... " Dinaintea altarului bisericii mari - ridicată între anii 1857
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi, ești leagăn păgân de neîmblânzite păcate , pângărită de ochi nevăzuți și de vânturi spurcate, ești vis, ești minune despicând ramuri de dor, meduză ce stai pe țărm bântuită de algele coapte, ești marmora scoasă din ape făcută din carne și lapte, zăpezi ai pe tine, afrodito, ieșită din spumă de mări, venită din basme
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
rachiu. Se cam clătina de emoție ținându-se după tinerii războinici care, cu ochii în patru, poate chiar mai mult, se pregăteau să încolțească dihania. Încurajările bunilor săteni atinseră paroxismul. Fiecare dintre ei se vedea în arenă șiroind de sângele spurcat al fiarei, plin de nepieritoare glorie și admirat de ceilalți. Numai că, de data asta, sorții îi aleseseră pe ai lu’ Tălâmbu! Ei urmau să fie acum slăviți asemenea Sfântului cu același nume precum al bătrânului lor părinte și unchi
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
Slabi, în torpoarea amiezii, Printre morminte aezii ... Ard în rugină ardezii. FLASH REPORT Bă, i-a apucat dracul foamei pe toți : de carNe de carTe nu - urât e-n lume, buhuu! Patrihoți! Și de putere ca schismă Cuie în cizmă Spurcată charismă Dracul plural Răstignitul pe om Precum în atom Orb cromozom. PECETEA Îngândurată Oarba revine tot mai des Ai semănat iubire, în schimb ce ai cules? Orb timpul mare-n bobul mărgăritar sfințit Își răsucește semnul de nimenea primit Mileniu
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
de pupăceli, nu l-au auzit. Inginerul s-a apropiat încetișor cu mașina pînă ce una dintre ele a ajuns cu fundul pe capotă. Atunci țața a trecut de la pupat la spurcat, căci la noi, de multe ori, pupatul și spurcatul coexistă. Ne pupăm și cînd dansăm. Cred că sîntem singurul popor din lume care a scornit un dans dedicat sărutatului - perinița, la care se poate pupa oricine cu oricine. Năvlegii noștri din turism nu știu să profite de periniță, care
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
plec din birt! ALIANȚA noastră-i bună Când gustăm țuica de prună. Ați văzut la noi vreo ceartă? Voturi nule ori contrări!... Dar s-a-ntâmplat uneori: Ne-am mai ars cu țuică fiartă, Ici... colea o cană spartă; Ghinion spurcat... s-a dus, Dar ne-am ridicat în sus Dei sub mese ori din șanț, Amețeli și cu regrete... Dar când luăm un dorobanț, Cum e gura unei fete... Îl pupăm și-l adorăm Și cu drag noi închinăm, C-
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
se numește sclavie culturală la români. Eu reprezint arhetipul țiganului care trebuie ținut incult, că dacă citește devine periculos. Sau poate un anume domn profesor i-a recomandat călduros să nu mă lase să ating cartea, că orice ating devine spurcat. Sau pur și simplu, recenzia mea la cartea "Povești în graiurile romilor", a inspirat-o să nu.... Eu cred totuși că lui Barbu Constantinescu i-ar fi plăcut să evadeze în sacul meu din mediul universitar undeva într-o șatră
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
de neînvins? De unde are el forțe misterioase? De la Primăvară? De la dușmanul ei, Soare-Împărat, sau... de la ăla, Moș Vreme? Măi să fie! Nu avea cu cine să discute, pe cine să consulte... Dacă o fi adevărată gogorița cu detronarea ei de către spurcata aia de Primăvară? Cum s-o învingă pe ea o... o... (nu găsea cuvântul) o nenorocită sau o... Cum o fi arătând nemernica aia de dușmancă a ei? Intrase în panică și avalanșa asta de întrebări fără răspunsuri o făcea
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
de ruj pe sub mustăți, cu nasul ascuțit purtat pe sus, într-un picior avea un șoșon spart, iar în celălalt un pantof scofâlcit. Când mergea, pufnea dacă întâlnea pe cineva. Nu era bine să fii prin preajmă dacă apărea baba SPURCATA. Îi curgeau din gură tot felul de măscări de se rușinau și pietrele când o auzeau. Baba CLĂNȚOASA n-avea ochi, nas, bărbie. Sau nu le observai pentru că nu-i vedeai pe față decât gura mare cât o peșteră, din
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Taie frunze, iar, la... câini! Dacă astăzi te împroașcă Desfrânații cu noroi, Se cutremură o barcă Să te-aducem înapoi. Doru’ mi-i de Eminescu, Că de mult l-au alungat Răii care și-au pus „escu” La numele lor spurcat. Scriu, cântând parcă la drâmbă, Mulți școliți prin facultăți Și de-aceea ni se strâmbă Dulcea limbă sub mustăți. Când cetim - doar baliverne Și ne pișc-un gust sălciu, Că nu poți, măcar, discerne, Cum e bine: mort sau viu
DACĂ L-AI VEDEA, BĂDIŢĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361879_a_363208]
-
cu Arcul și Săgeata lui Abaris! Am fost și eu, odată, în altă viață, o Amazoană! Zise o doamnă blondă, frumoasă, tânără, zveltă, exotică și barbară, cu părul roșu și creț, extrem de erotică și senzuală, dar fără nici un interes în spurcata împreunare, probabil, pentru că era complet paranormală și rătăcită și ea, ca și mine, din întâmplare pe la congres. - Mulțumesc frumos pentru traducerea din sanscrită, doamnă! Dar vă rog să-mi spuneți, totuși: De ce, mă rog, nu mă lăsă Domnul să-mi
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
mormintele. Țăranii care aveau vii mari obișnuiau că acum să tocmească pândarii pentru păzit viile. Tot acum, bărbații schimbau pălăria cu căciulă, cei care mai erau văzuți cu pălărie după 15 august fiind ironizați. Se in-terzice scăldatul în apă râurilor spurcata de cerb și dormitul pe prispa. De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Craciunului.In această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele
SFANTA MARIA de MIRON IOAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366314_a_367643]
-
-ți că iaste zugrăvită, cum spun la istorii”), cu ipostazierea iubirii (și-au găsit vremea și-au început a-și arăta dragostile unul către alt), dar cu încheierea severă a morale creștine, ce înfiera adulterul: „Vedeți, fraților, ce-au făcut spurcata Elena și cu spurcatul Alexandru Parij? Aceasta agoniseau dragostele muierești ... ”. Erotica se dovedea o component mult mai întinsă a vechilor cărți populare. Pe acest fundal s-a întemeiat Sindipa, presărând lecții morale despre iubire și ispitele sexului frumos. În acest
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]
-
cum spun la istorii”), cu ipostazierea iubirii (și-au găsit vremea și-au început a-și arăta dragostile unul către alt), dar cu încheierea severă a morale creștine, ce înfiera adulterul: „Vedeți, fraților, ce-au făcut spurcata Elena și cu spurcatul Alexandru Parij? Aceasta agoniseau dragostele muierești ... ”. Erotica se dovedea o component mult mai întinsă a vechilor cărți populare. Pe acest fundal s-a întemeiat Sindipa, presărând lecții morale despre iubire și ispitele sexului frumos. În acest context, mai bine este
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]
-
pentru că mintea s-a despărțit de inimă și amândouă, prin această ruptură, s-au pervertit. Astfel, cuvântul netrebnic și "sunetul urât" nu sunt decât expresii ale unei minți și inimi întinate: "din inima împătimită de plăcere răsar gânduri și cuvinte spurcate" [29] . Sau, mai mult, cuvântul nefolositor vine din lipsa de minte, căci el nu mai este o expresie a rațiunii umane, cu atât mai puțin a "simțirii" lui Dumnezeu. Tăcând despre Dumnezeu, cuvântul se va transforma într-o "vorbărie", care
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
plătească suma eșalonat, câte 10 000 de lei pe lună, începând cu 1 august 2013, bani pe care îi voi dona unei școli de handicapați, cu condiția ca atunci când aceștia vor crește mari să nu se ocupe cu politica. 8. Spurcații Florin Cârlan, cum tatăl său, născut în Caracal, România, a fost jandarm la Țaul, se crede cel mai în drept să o facă pe „jandarmul Basarabiei”. „Troica” Mihai Conțiu, Ilie Bratu și Florin Cârlan nu pe mine vrea să mă
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]