192 matches
-
în scenă decât în actul al IIlea (scena VII), este personajulcheie la care se raportează toți ceilalți, citândui cuvintele. Această particularitate de construcție, precum și limbajul lui Cațavencu - marcat de o retorică goală, de erori de exprimare, de citate și neologisme stâlcite - determină „pulverizarea“ personajului, evidențiind absența unei personalități coerente, substituirea acesteia cu o succesiune de măști ce ascund vidul interior. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema comediei studiate în evoluția relației dintre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
așteptat. Atunci, proiecte și nădejdi, care de care mai captivante și mai optimiste, sunt țesute de către fericiții părinți deasupra leagănului firavei ființe, care le aduce lumină și bucurii în suflete cu primul zâmbet, cu cele dintâi gânguriri și cuvinte rostite stâlcit, cu primii pași. Părinții sunt încântați când își văd odrasla făcând șotioare și spunând minciunele, fără să-și dea seama că acestea pot lăsa urme în caracterul și comportamentul acesteia. Dorind să-și procure clipe de delectare, părinții îl provoacă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
paste; patrie; pix; poate; povață; poveste; preziceri; promisiune; pronunțare; punct de vedere; punte; rău; respectuos; român; rosti; a rosti; rostire; sabie; scrie; scriere; scrisoare; scriu; scump; scurt; semn; serios; seriozitate; siguranță; simbol; sinceritate; sinonim; sintagmă; slogan; a spune; spusă; stilou; stîlcit; strănut; strofă; stupid; subînțeles; substantiv; suflet; sunet articulat; știință; știre; test; la timpul său; valoare; veșnic; viață; vînt; vocabulă; voce; vorbă bună; o vorbă gîndită; vorbesc (1); 771/264/93/171/0 dacă: poate (133); parcă (58); condiție (31); atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
victimelor apare uneori înnegurat, căci viața, nu-i așa, își are complicațiile ei. E bine însă că bieții foști-oameni își doresc să-l găsească. Nu toți, măcar unii... Nu-l dibuiesc. De ce nu-l caută în sine? Nu fiindcă sinele, stîlcit, denaturat, sinistru metamorfozat, nu mai există? Nu-i un leac absolut nici refugiul în credință. Pe Dumnezeu unde îl poți oblici? În ceruri? În biserici? În predici? Sau mai degrabă în suflete, atît cît ele se pot desluși. Așa zdrențuite
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în scenă decât în actul al IIlea (scena VII), este personajulcheie la care se raportează toți ceilalți, citândui cuvintele. Această particularitate de construcție, precum și limbajul lui Cațavencu - marcat de o retorică goală, de erori de exprimare, de citate și neologisme stâlcite - determină „pulverizarea“ personajului, evidențiind absența unei personalități coerente, substituirea acesteia cu o succesiune de măști ce ascund vidul interior. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema comediei studiate în evoluția relației dintre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care-i scoate bolnavi la izirciț. Căci Chiriac are în garda națională gradul corespunzător cu situația de la cherestegerie: e sergent. Această dublă atitudine este evidențiată prin schimbarea vocabularului. Cu Veta sau Spiridon, Chiriac vorbește simplu, evită neologismele. Le folosește însă, stâlcite bineînțeles, când joacă rolul de sergent în garda națională a politicianului liberal, când discută despre izirciț sau ripostează cu severitate: Nu cunosc un așa rezon fără motiv. În ceea ce privește călăuza politică a lui Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu, acesta îl domină pe
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
felul de alegații și uneori chiar analize cvasi-medicale, când favorabile, când defăimătoare, despre obârșia și identitatea fizică a șoferiței, spre deruta cititorului; deși are toate aparențele unei ființe umane de sex feminin, Isserley n-are nimic normal, începând cu mâinile stâlcite și picioarele de paralitic și terminând cu sânii mult prea mari și parcă de împrumut. În doze, trepte și ritmuri care țin de talentul epic învăluitor al autorului, ni se conturează întregul cadru biografic și biologic al lui Isserley, de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
căruia i-au rămas trei descendenți: Alexandru, Niculiță și Vasile. Proveniența lui este probabil de pe Părăul Luncanilor. Numele de Copoț se mai Întâlnește În Subcetate și În satele ungurești din amonte. Cred că provenea dintr-o poreclă, probabil clopotar, pronunțat stâlcit. Familia Cotfăsenilor este una dintre cele mai numeroase, ea provenind din Subcetate unde este atestată Încă din secolul al XVII-lea. Unul din ei este Ionuț al Ioanei Dobreanului, descendent și pe linie maternă din Subcetate. Având o casă de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Acest God berad ne va face astăzi să crăpăm!». Și mergând în fața confratelui, care cerșea în germană, a început să cerșească în limba latină. Dar germanii au spus: «Noi latina nu o înțelegem, vorbește-ne în germană!». Iar fratele, pronunțând stâlcit, a spus: «Nicht diudisch», adică «Nu știu germană». Și a adăugat în germană: «Brot durch Got». Iar ei au spus: «Este un lucru ciudat că tu, vorbind în germană, afirmi că nu știi germana». Și au adăugat: «God berad». De
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care, prin diminutivare, a fost format numele Sălbăgelu Nou, al unei localități din județul Caraș-Severin. I. Pătruț, pornind de la rostirea locală actuală Sălbășel și raportîndu-se la variantele transcrise în documente Szilbacsel, Sylbasel, Szilbossel (formele Zÿlwas și Silbagie le consideră prea „stîlcite“ fonetic, iar Szilváshely este o maghiarizare, prin etimologie populară: szilvás, „cu pruni“ + hely, „loc“), consideră că toponimul provine dintr-un antroponim neatestat, a cărui rostire literară ar fi *Sălbăgel (<Sălbag-, *Sălbağ+ sufixul diminutival -el). Antroponimul presupus ar fi format din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că muntenii și transilvănenii „urmează atât limba cât și ortografia moldovenească, recunoscând deci prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-un chip ciudat limba lor strămoșească cu greaca și albaneza”, astfel că „moldoveanul nu mai poate pricepe în întregime limba lor” (Ib.) La acestea se adaugă aprecierea că „aspectul cel mai curat îl are limba moldovenească din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
adormitul” cu biblioteca în sacul de merinde. Căram pretutindeni, printre galeții sfărâmați, pe Wilde, gigantul reîntors din Reading la Paris să-și negocieze dantura pentru o coajă de pâine, pe care desigur nu a mai putut-o mesteca între gingiile stâlcite; pe Baudelaire, care a distins Franța, trecând prin Paris mai rece și mai elegant decât însuși versurile sale; pe epilepticul acela, numit Feodor Dostojewski. Îi luam pe toți cu mine între încărcătoarele cu gloanțe, din care nu am trimis nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
retezat mustața?” - „Ca să nu o mai mestec cu mâncarea”, răspunde el cu gândul aiurea. Îl privesc mai îndeaproape: are nasul roșu ca un gogoșar. Sub mustața cu breton, groasă și decolorată, îi rânjesc niște buze ca o rană crudă. Gingiile stâlcite îi sunt însemnate pe alocuri cu câte un dinte strâmb și galben. Când are de spus ceva, își dezlipește buzele, ca să întindă între ele o ață de scuipat. De când nu ne-am văzut, ciuperca din spatele urechii i s-a mărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
orașul-port Buenos Aires. El apare În aceste texte mai ales cu cel de-al doilea sens. Sau, În scopuri satirice, după cum se va vedea, cu amândouă În același timp. V. creol. Ahile. Termen argentinian ce-i desemnează pe italienii care vorbesc stâlcit limba spaniolă. În original, una quinta papal, unde quinta Înseamnă și „chintă“, iar papal Înseamnă atât „papal“, cât și „teren cultivat cu papas, cartofi dulci“. Ziua națională a Argentinei, care marchează cucerirea independenței, În anul 1816. În original, as de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
scris poetul Jorge Manrique la moartea tatălui său: „De infanții de Aragon/ Ce s-a ales?/ Ce-au ajuns toți curtezanii?“. În original Paja Brava. Aluzie la scriitorul argentinian de orientare radicală Ricardo Rojas (1882-1957), autor de romane criollistas. Formă stâlcită a expresiei Tigre de Bengala, „Tigrul bengalez“. În limba spaniolă există proverbul a río revuelto, ganancia de pescadores, „În apa tulbure stă norocul pescarului“. În original Pibe Sinagoga. * Entia non sunt multiplicanda praeter necessitate (notă trimisă de doctorul Guillermo Occam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
din nou pe Hold și sunt sigură că În vreo zece secunde Îți facem legătura. OK? A izbit În butonul Hold și a continuat să formeze frenetic numere de telefon. Am auzit‑o străduindu‑se să vorbească Într‑o franțuzească stâlcită și cu accent oribil cu cineva care nu părea să fi auzit de numele Karl Lagerfeld. Eram moarte. Moarte. Tocmai mă pregăteam să‑i Închid telefonul În nas franțuzoaicei țicnite care zbiera ceva În receptor, când am observat că luminița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ou de Paște... Păi, tati nu trebuia să-ți spună asta. Nu sunt groaznică. OK, să mergem. Prima zi de școală după vacanță și copiii sunt la fel de agitați și febrili ca poneii Înainte de un concurs hipic. Emily vorbește peltic și stâlcit ca un bebeluș, ca de fiecare dată după absența mea sau Înainte de a pleca din nou. Mă Înnebunește. —Mama, de cine-ți place cel mai mult din Ursu’ și casa mare și albastră? Nu știu, ăă... de Tutter. Dar Ojo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
îl sărută puternic, cu un pocnet răsunător, de ventuză medicală, smulsă de pe obraz. Lăsându-l în jos pe beteag, care, ca un gândac ce se chinuiește, răsturnat pe spate, dădea neputincios din gaibaracele schiloade, Profetul vorbi iar, în felul acela stâlcit, de mai înainte: Noi acuma plecat, dar puneam telefon, aici, la casa: fiecare zi vorbeam. Tot decada la luna, voi venit paravion și vizitat la Caterina nostra... În Chitul acela, cu rânjet lucitor, încape cât într-un siloz pentru colectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
neștiind de ce zîmbim, vor crede că o facem pentru că sîntem mulțumiți de „noua așezare a vieții” despre care ne tot vorbesc. Spun asta pentru că dumneata ai prilejul, Încă de pe acum, să modelezi viitorul, să-l faci să nu se nască stîlcit cum Îl vor, e vorba de copiii pe care-i ai În față zi de zi, În băncile lor de școlari și cărora nu le spui niciodată minciuni, dimpotrivă, atunci cînd se poate... Totul cu prudență; e o știință a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
gură. Stăteam ca prostul în iarna bucureșteană, cu brațul negriciosului încremenit în aer pe traiectoria invizibilă dintre obrajii mei și umărul lui. Ar fi trebuit să prind aici semnul destinului batjocoritor. Între falangele piticotului descheiat la șliț și mutra mea stâlcită, pe cerul spoit cu bere și-urină, rula-n premieră filmul Anului Nou. Avortonul care mă pocnise-mi arăta viitorul mai clar decât cel mai iscusit dintre astrologii posturilor TV: în rânjetul lui se scăldau toate neîmplinirile unei vieți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Vine În ziua de Ajun la Creciuneasa, când Creciun pornise cu 12 cară cu povară la moară, era așa de rău că nu lăsa pe nimeni să adoarmă noaptea; pe fete, pe femeie le bătea că toate erau betege și stâlcite. Creciuneasa o ajută să nască În ocol, Întrucât Îi era teamă de Creciun s-o primească În casă. Atunci nu erau stele pe cer, numai luna umbla și oamenii lucrau În lună. Cum l-a născut pe Domnul Hristos, boii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
căzut pe umeri toată treaba din casă, până și spălatul vaselor - aproape toate secuiencele angajate servitoare la Brașov s-au întors acasă, în satul natal, aflat peste frontieră. Polițistul din satul Armășeni (Csíkmenaság) îi dădea astfel știrea, într-o maghiară stâlcită, părintelui tânărului K.A., de 19 ani: "Acum suntem maghiari". La care cel oprit în drum i-a răspuns: "Am fost și până acum". Modul în care tânărul avocat Cs. J. din Miercurea Ciuc primește vestea trădează multe despre complexitatea anilor
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
trimestriale trilingve, respectiv limbile „băiașă, cacipi (probabil țigănească) și croată”. Această publicație în limba „băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este însoțit de titlul paralel în croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo drom”. Deci, la câțiva km de Zagreb, limba română este numită limbă „băiașă” și după, documentul guvernului croat, ea aparține unei comunități „rome”! E mai mult decât stupefiant! Acești oameni din regiunea Medimure și Slavonia, care vorbesc românește se
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Vine în ziua de Ajun la Creciuneasa, când "Creciun pornise cu 12 cară cu povară la moară, era așa de rău că nu lăsa pe nimeni să adoarmă noaptea; pe fete, pe femeie le bătea că toate erau betege și stâlcite". Creciuneasa o ajută să nască în ocol, întrucât îi era teamă de Creciun s-o primească în casă. Atunci nu erau stele pe cer, "numai luna umbla" și oamenii lucrau în lună. Cum l-a născut pe Domnul Hristos, "boii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai mică, iar notele creșteau spre capătul rândului chiar dacă ultimii participaseră foarte puțin la dezbateri. Profesorul Velicu îl urmase la catedră pe renumitul profesor Alexei Alexinschi. Profesorul Alexinschi era total antididactic. Cu figura și comportarea sa de Paganel, cu vorbirea stâlcită și pițigăiată, mai mult îi provoca pe elevi decât să-i instruiască. Circulau multe povești despre năzdrăvăniile elevilor făcute la orele profesorului Alexinschi. De altfel, fiind un reputat entomolog, lepidopterolog, a renunțat la învățământ și a devenit cercetător la Academia Română
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]