10,656 matches
-
Am găsit urmele cuielor Lui". Sensibilul Vasile Voiculescu, În poezia " Pe cruce" arată durerea Sfintei Fecioare, a ucenicilor și a naturii pentru crucificarea Domnului. "Iisus murea pe cruce, Sub arșița grozavă/ Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii/ Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinei/ Părea că varsă lavă/ și chiar În clipa morții huliră cărturarii/ Cu fierea oțețită Îi adăpau străjerii./ Râdea În hohot gloata de spasmele durerii/ Și-L ocărau tâlharii .../ Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/ Și-
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
sau, altfel spus, viața păcătoasă a omului, pentru a pune începutul unei vieți total reînnoite, a unei vieți noi în Hristos Domnul<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 364B. footnote>. Poporul închipuie pe fiecare credincios, stânca - pe Hristos și mana - hrana cerească<footnote Despre aceasta din urmă, Sfântul Grigorie oferă destul de multe amănunte: „Căci se porni să plouă hrană ca o rouă din cer și nu de pe pământ, cum se întâmplă după legea firii. Roua aceasta
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Florian, Doru Stănculescu, Vasile Șeicaru și mulți alții. Intervievații sunt, de asemnea, nume care au făcut istorie în radio și televiziune: Florian Lungu, Valeriu Lazarov, Horia Moculescu, Titus Andrei, Petre Magdin, Alexandru Bocăneț, Ioana Bogdan, Paul Grigoriu, Carmen Dumitrescu, George Stâncă, Nicoleta Păun. Petrecerea propriu-zisă începe la ora 22.00, cănd TVR Timișoara da startul Revelionului Karaoke. Muzică, dansul și magia se regăsesc în „meniul” acestei nopți speciale. Alină Șerban, Felicia Stoian, Uica Mihai și Andrei Boroșovici sunt gazdele programului de
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
Timișului. De la ora 0.15, petrecerea de Revelion 2016 continua cu cântec și voie bună, dar și cu urârea Din Banat ... La Mulți Ani făcută telespectatorilor TVR 3 de Doriana Talpeș, Maria Coman, Felicia Stoian, Voichița Șuba, Zorica Savu, Adrian Stâncă, Liliana Laichici, Petrică Mâțu Stoian, Andreea Voica și Tiberiu Ceia. La 1.00, Ioan Cristian Țăran de la TVR Târgu Mureș scoate Din zestrea Ardealului un „Revelion... ca-n Ardeal”. Cântecele și voia bună continua cu interpreți de renume ai cântecului
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
mare satisfacție le-o oferă propriile evoluții scenice în concerte și spectalole de teatru. De la 18.30, atât sâmbătă, cât și duminică, TVR Timișoara ne ofera cântece de tezaur folcloric, interpretate La zile de sărbătoare! Dinu Iancu Sălăjanu și Adrian Stâncă sunt invitați speciali în spectacolul Ansamblului Banatul din Timișoara, alături de îndrăgiți artiști bănățeni: Mihaela Petrovici, Ramona Vită, Dumitru Teleaga, Nicu Novac și Adrian Stâncă, sub conducerea muzicală a dirijorului Sebastian Roșca. Formația de tineret Ansamblul Banatul și Formația de dansuri
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
ne ofera cântece de tezaur folcloric, interpretate La zile de sărbătoare! Dinu Iancu Sălăjanu și Adrian Stâncă sunt invitați speciali în spectacolul Ansamblului Banatul din Timișoara, alături de îndrăgiți artiști bănățeni: Mihaela Petrovici, Ramona Vită, Dumitru Teleaga, Nicu Novac și Adrian Stâncă, sub conducerea muzicală a dirijorului Sebastian Roșca. Formația de tineret Ansamblul Banatul și Formația de dansuri a Centrului de Cultură și Arta Timiș ne aduc, la început de an nou, suite de jocuri din Banatul de munte și din Țară
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
Cele două dimensiuni, timpul și spațiul, se contopesc ,,în dimineața cu nume de piatră’’ (Vânătoare). Un alt element primordial: focul. Element satanic uneori sau halucinant alteori într-un astfel de loc, potrivit credințelor populare. S-a întâmplat/ să văd pe stânca de foc/ desene cuprinse de spaimă’’ (Pe stânca de foc). Din foc se ridică-n putere ,, ...pasărea/ cu zborul înfrânt’’, sau se târăște cu o jalnică mândrie salamandra care, cândva visa pe marginea ,,unui cuib strălucitor de piatră’’ (Pasărea cu
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
în dimineața cu nume de piatră’’ (Vânătoare). Un alt element primordial: focul. Element satanic uneori sau halucinant alteori într-un astfel de loc, potrivit credințelor populare. S-a întâmplat/ să văd pe stânca de foc/ desene cuprinse de spaimă’’ (Pe stânca de foc). Din foc se ridică-n putere ,, ...pasărea/ cu zborul înfrânt’’, sau se târăște cu o jalnică mândrie salamandra care, cândva visa pe marginea ,,unui cuib strălucitor de piatră’’ (Pasărea cu zborul înfrânt). Această lume alcătuită numai din elementele
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
oameni buni...”. Prietenul drag care l-a vegheat, l-a alinat, l-a alintat, l-a încurajat, l-a sprijinit, l-a iubit, Mariana Brăescu-Silvestri îi ține permanent aprinsă candela sufletului lui: „Cu eforturi sisife se străduia să înlăture uriașă stâncă a nepăsării, a delăsării, a ignorării valorilor naționale, a deznădejdii marginalizaților oricât de valoroși, a căror vină nu era decât aceea că nu făceau parte din corul corect politic indiferent față de cine, indiferent față de ce moment. Artur Silveștri s-a
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Artur Silveștri s-a stins că un martir, ca un călugăr laic care își luase de bună voie asupra să povară greșelilor timpului său și sub această povară care până la urmă l-a strivit, încerca îndreptarea”. Nu, Doamna Mariana Silveștri, Stâncă nu l-a strivit, fiindcă el, Artur, devenise muntele unde salășluia Călugărul Gabriel, cu spiritul, cu harul, cu lumina, cu ruga și cu dăruirea să, slujind Faptele Mari ale Omului Mare într-o Dacie Mare, si îndemnându-ne pe noi
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
într-un zid de cetate. Noi, muritorii de ocazie nu vă vom uita. Peste hologramă vă vom stoarce în răstimpuri câte o rază de lumină! Grav este că se rărește pădurea valorilor, la poarta istoriei noastre stau aliniați corbii de stâncă, dar știu bine că opera sa valoroasă, lăsată patrimoniului românesc, le va sta în cale, așa cum mulți i-au stat în drumul spre Academia Română, deși ar fi meritat cu prisosință locul și titlul de academician. Cu adevărat o uriașă pierdere
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Ieronim Scriitori la Farrera sala de conferințe și Internetul vor fi instalate în fosta șură, în staule altfel totul s-a păstrat, acolo în colț au mai rămas fire de fân agățate pe grindă am lăsat, ca și primii constructori, stânca muntelui, netezită, ca perete interior (seara, veți vedea, sclipesc aproape fosforescent cristalele coapte in illo tempore, în cuptoare cât muntele) zidurile de piatră sunt cum le-au ridicat cu două-trei secole-n urmă pe temelii romanice, acoperișe de piatră peste
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
li-l dai, și vorbești cu ei. SCUOLA SAN ROCCO Anunțarea și Fuga în Egipt. Închinarea Regilor Magi. Și Masacrarea inocenților și Maria Egipeanca. Înălțarea Fecioarei. Pot urca la etaj, la Adam și Eva. Moise făcând să țâșnească apa din stâncă, ploaie lacteie. Și Ploaia de mană. Și Sacrificiul lui Isac , adâncind Tăria. Obosești să te uiți la cer. Dar sunt oglinzile, de privit cu fața în jos, alegi una - și scara lungă a lui Iacob e-un fund de mare
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
s-asculte cu uimire la glasul tău cel mare să-ncarce a ta navă cu flori mirositoare și țărmi cuprinși de farmec din țări se vor desprinde urmându-te pe tine în valuri să s-oglinde corăbii uriașe din sure stânci zidite cu râuri sclipitoare și lacuri liniștite cu lanuri presărate, cu neamuri, cu dumbrave zvârlind măreața umbră în apele trândave s-urmeze fermecate divina ta cântare și insule rămâie în infinita mare chiar marea te urmeze cu undele-i senine
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
și, dacă versurile lui Eminescu s-ar reduce doar la asta, n-ar fi meritat să zăbovim asupra lor. Dar acum intervine insolitul: atracția exercitată de harfa lui Sarmis nu se limitează numai la elemente ale lumii materiale - țărmi, insule, stânci, apele mării -, ci acționează și asupra trecutului omenirii: "Ba chiar ceea ce nimeni în veci să mute poate trecutul te urmeze cu veacurile-i toate; cu umbrele-i mărețe, bătrâni, moșnegi din basme regii putinți ai umbrei - ghețoasele fantasme cântarea-ți
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
și împletite în cunună de principesă, cum zboară ele peste mări și țări și devin păsări de hârtie) sau Povestea lui Lady (Lady era cățeaua neagră, pitică și de pripas, care se aciuise în jurul blocului unde locuiam) sau Povestea de pe stânci (în spatele blocului erau îngrămădite o puzderie de stânci pe care, împreună cu alți indivizi de vârsta mea, mă cocoțam duminica, pretinzând că am urcat Everestul) sau Poveștile din Grădina lui Popa (tot în spatele blocului se afla o uriașă grădină în pantă
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
ele peste mări și țări și devin păsări de hârtie) sau Povestea lui Lady (Lady era cățeaua neagră, pitică și de pripas, care se aciuise în jurul blocului unde locuiam) sau Povestea de pe stânci (în spatele blocului erau îngrămădite o puzderie de stânci pe care, împreună cu alți indivizi de vârsta mea, mă cocoțam duminica, pretinzând că am urcat Everestul) sau Poveștile din Grădina lui Popa (tot în spatele blocului se afla o uriașă grădină în pantă, aparținându-i unui popă pe care, de altfel
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
de impersonalitate discursului, o ținută vag ermetică, provocând mici distanțe între secvențele concentrate, sugerând spații ale contemplației, singurătăți așteptând comunicarea, absențe receptive, tăceri gata să se exprime. Selectate cu precădere din spațiul marin, elementele care compun aici ambianța - orizontul infinit, stâncile albe, solare, pe care crește, "fără pricină", o "iarbă fără nume", carena unei bărci, tremurul unei ramuri de pin, fântâni care "vorbesc fără să știe", nisipuri, nori, spume și pietre - sunt convocate să deseneze cadrul unor reflecții rămase cumva suspendate
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
fără cuvânt / lângă pietre, suspendate. /.../ Litere ghiftuite / de lumină, fredonate, / cu una singură / lipsă", - poemul "dă de vorbit" rugului de spini ce amintește de suferința cristică, "La dreapta / sau la stânga, coperta / fără de titlu. Tufiș / verde iarbă și frunze / de ciulini, stânci ieșite din apă. Cer / desprins /.../ Cer / verde-auriu, fără oră, fără / de margine, cu / cei dispăruți. // Numai / ale noastre paginile. Pe care tu / le recitești. Nu departe"... Înaintarea prin peisaj e și una către strămoși, pe un drum în același timp
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
ale noastre paginile. Pe care tu / le recitești. Nu departe"... Înaintarea prin peisaj e și una către strămoși, pe un drum în același timp ca de soartă scrisă: "se prelinge sub aripa / mantiei negre singur / oceanul. Azuriu firul / în coasta stâncii sumbre. Ascultă. // Ori adu-ți aminte. Către / ai tăi te duci. Către / ei. Nu te / pierzi. Și vor fi rostite // cuvintele până acum / înscrise". Chiar și oprirea inimii devine un prilej de lectură, lunară: "Într-o zi / inima se oprește
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
dea de citit, se oprește"), Cuvânt și lume rămân, iată, mereu solidare, cu spusul și nerostitul lor, golul din peisaj e și un vid de cuvinte, nimicul poate fi și el ascultat, propria ființă e auzită de tăcerea lumii: "Sub stâncile / negre și pe landă, nimic, / nici / un cuvânt. // A spune ar însemna să consimți / la. // Să fii de acord cu. Ca și cum / aș asculta nimic. // Ca și cum m-ar asculta / tăcerea / nimănui". Rostirea poate deveni astfel instituire de viață, fixare a trecătorului
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
nu răni a nu provoca suferință de câmpiile devin caverne de jocul devine luptă de alergarea hămăleală de dansul dârdâie de cântecul carantină această armă de cumințenie o tot demontez o curăț și o fac la loc întreagă mereu altfel stânca din vis încet o rășină pe scoarța prunului ursuz curcubeu cum sângele ursului în hibernare încet ca o ștergere de contururi în bogata ninsoare vocea aceea tremura încet se târa leoarcă de sărut în liniștea de febră vocea ploua peste
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
colaborare prolifică la revista „Azi“ (nr. 3-4/mai-iunie 1932), decisă a depăși reticențele debutului din urmă cu patru ani. Un stimulent,cu totul imprevizibil, primește din partea lui Al. Philippide, recunoscut ca o autoritate în perimetrul poeziei, după succesul înregistrat cu Stânci fulgerate, primite entuziast de critica epocii, repede așezat valoric în apropierea lui Arghezi, a lui Ion Barbu. La rubrica „Însemnări“ din „Adevărul literar și artistic“ (7 august 1932), maestrul întâmpină favorabil noua mlădiță: „Ne-am plâns de multe ori că
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
mă încăpățânez în fiecare zi un habar n-am cine mă scuipa printre dinți arogant ca pe cojile de semințe ronțăite la colț. și în fiecare zi eu mă încăpățânez să revin la viață, din prăpastie, periculos, mă catar pe stânci aidoma actorului din filmul acela american ce urca pozitiv pe nasul întemeietorului sculptat în munte. mă întorc la viață, aici în raiul meu, în orașul meu fără/ plin de neghiobi și bădărani, aici, printre puhoaie de câini, în potop de
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
se ridica din vălureala apelor. Undeva, discret, un hoit se desfăcea legănat într-o eternitate de tandrețuri. Închise ochii. Întunericul cobora înmiresmat de dîra putreziciunii - dulceagă și obosită ca o iubire neterminată. Apoi se așternu molcom pe cea mai înaltă stîncă. Și se lăsă o lungă vreme sub gymnopediile lui Satie. O clisă perfectă în care se afunda uitînd orice; uitînd. Și fiecare bătaie a pianului erea o mîngîiere apăsată-n trupul lui. Și fiecare pauză-ntre sunete - o pauză respiraței
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]