203 matches
-
Într-adevăr, în urma ambuscadelor, forțele de miliție și securitate, care suferiseră pierderi mari, cu o furie oarbă, au răscolit toate satele, de pe partea stângă a Bistriței, de la Viișoara, Hangu, Poiana Teiului în sus până la Fărcașa.. Borca, de pe versantul vestic al Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta a Munților Stânișoarei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta a Munților Stânișoarei, dar mai ales în Munții Tarcăului până în Hășmașu Mare, pricinuindu-le pierderi... cerură de urgență, întăriri de la Centru. Partizanii reușeau să-i surprindă de fiecare dată.. Astfel, mânia și neputința autorităților comuniste, dădură în clocot. Ziarele nu mai conteneau cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
unei curse întinse țărăniștilor.. pentru ca să-i distrugă definitiv.. de fapt I. Maniu fiind ținta...” .. În ajunul de, Schimbarea la Față a Domnului, cam pe la toacă, Baltă cu încă trei camarazi, erau la marginea pădurii, de la poalele Vf. Bivolu, pe versantul estic al Stânișoarei, și, plănuiau o „coborâre” în Pipirig, peste râul Neamț... Când tocmai sosise camionul cu provizii de la Tg. Neamț. Baltă cu Sofronie „căzu” pe neașteptate în sat, așa cum făcea de obicei...Tăie legăturile telefonice la primărie, și pe funcționari îi încuie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Murmura mai mult pentru sine cu gândul la.. „ - bieții de ei, câtă nădejde își pun în...câtă..?!”. .. După două zile, în timp ce trupele de securitate îl căutau, răscolind pădurea de la poalele Bivolului, și satele din jur, Baltă cobora versantul vestic al Stânișoarei, pe cursul prăpăstios al Fărcașei, și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trebuia să-l lăsăm singur... nu trebuia !”. Urmară câteva clipe de tăcere... o tăcere în care își puteau număra bătăile inimii... El este altfel, decât noi..!”, continuă tot Cârțu, prietenul lui din copilărie, cu care a hoinărit prin toți munții Stânișoarei pe care îi cunoșteau cu ochii închiși... Chiar și dincolo de cursul Bistriței, în munții Bistriței și în sudul Bistricioarei prin Ceahlău... și, mai înspre sud în Măgura Tarcăului... El îl cunoștea cel mai bine. „...El este „rupt”, ca să zic așa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
miliție, în flăcări până la cer. Era o imagine sinistră.. ca în iad, era ceva de neînchipuit.. care cutremura sufletul omenesc. Un tremur îl cuprinse, întrebându-se sincer.. la nesfârșit: „..cum am putut.. cum am putut..?!” „În timp ce „ei” vor răscoli munții Stânișoarei.. și Bistriței... noi nu vom sta cu mâinile în sân.. De aici de pe Hășmaș... vom porni alte ambuscade, pe valea Tarcăului.. vom trece Gosmanu în Depresiunea Tazlăului și vom supraveghea șoselele până la Piatra Șoimului.. apoi, ne vom retrage, sus, spre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
privirea aceea albastră, frumoasă și binevoitoare. Și, ziua aceea de august trecu tot așa... ca atâtea altele. Baltă schimbă, cu camarazii, câteva păreri, privitor la retragerea de pe Hășmaș.. către nord, mai sus de Grințieș și Budacu, poate, chiar... până la Pasul Stânișoarei... să le piardă securiștii urma. În înfruntările cu trupele de securitate și miliție, mult... foarte mult întărite, le făceau față din ce în ce tot mai greu. Odată cu înserarea, Sofronie apăru strecurându-se prin pădure ca o umbră, pe versantul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
avea în toată ființa lui, în ochi mai ales, o liniște poruncitoare, care paralizează orice voință, care-ți face frică... Tactica și strategia de luptă le stabilea, cu precizie din mers. Planul său era să ajungă până în nord la Pasul Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte, prin văi adânci, prăpastioase, apoi, din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Și, nu vom pregeta, până la capăt !... Să nu irosim nici un glonț... din câte mai avem..!”. Fața lui Baltă, era palidă și neteă ca piatra scoasă din râul de munte, șlefuită de valuri... Pe fundul văii, îngustate de munții Bistriței și Stânișoarei, Bistrița, măreață, curgea în spume cu un zgomot monoton, sclipind în bătăia lunii, ca o platoșă de argint. O liniște grea, ca o piatră de mormânt, înstăpânea toată valea. Doar, acorduri triste în clipocitul izvoarelor de munte.. îi făcură să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
plină lumina toată valea ca ziua. Pe fundul văii, largi Bistrița calmă, își urma cursul liniștit, cu un clipocit monoton, sclipind în bătaia lunii, ca o platoșă de argint. O liniște grea apăsa toată valea. Poiana Teiului zăcea la poalele Stânișoarei, într-un somn adânc.. ca de mormânt. Trebuia sa ajungă la căsuța albă, străjuită de trei brazi... să-și vadă mama. Poate o vede trebăluind prin ogradă, dar, mai era până la ziuă. Știa că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
misiunea care și-o asumaseră, cu cinstea omului de la munte. „Doamne, iartă-mă !.. Mai mult de atât, nam putut face..!” și își făcu cruce de mai multe ori, până să-și simtă sufletul ușurat... Deodată, un ăuit, pornit de sub poalele Stânișoarei, de unde începe pădurea, despică cu jale valea Bistriței. Toți milițienii tresăriră, și se priviră cu frică.. de lup în ochi. „Hau-hauuu... hau-hauuu.. !”, întâi mai încet, apoi mai tare și mai tare, cu ecouri prelungi, înmulțite de văile Bistriței... „ - Oare, pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mintea învălmășită. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii... și, fiori cu spini otraviți îi trecură prin tot trupul.Un dor nestăvilit, de casă, de mama lui, îi năpădi sufletul. De acolo, de sub Grințieș, încercă să deslușească, peste vale pe coasta Stânișoarei, poate o vede trebăluind prin ogradă. O ceață argintie plutea peste Poiana Teiului... Era o zi caldă, poate prea caldă pentru sfârșit de august. Soarele dogorea de sus... la amiezi. Clopotele de la biserica din Poiana Teiului băteau la sfârșitul slujbei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
stătea neclintită și mută, pe la porți... numai ochii le rătăceau a neliniște, de la unul la altul, căutând parcă să pătrundă ceea ce se ascundea sub frunțile lor, posomorâte și încrâncenate... Căsuțele mici și albe, ascunse printre copaci, din satul de la poala Stânișoarei, erau triste... păreau că lăcrimează și ele, după tihna de altădată... Cât.. despre feciorul lui Tudor și al Anghelinei din Poiana Teiului, „luptătorul din munți”.. nu se mai auzi.. trecu în legendă... ...Trecuse demult de miezul nopții, se schimba plantonul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Păltinoasa (est de Gura Humorului), de unde, cu toate bagajele în spate și în mâini, ne-am început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe culme, fiind și vremea amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
RUSU C. (1981), Considérations phyto-pédologiques et amélioratives sur les montagnes moyennes de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph., et géogr., t.XXV, 1. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1981), Studiul solurilor din partea sudică a Munților Stânișoara, Lucr.Sem. "D.Cantemir" Iași, nr.2. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1983), Les sols de Montagnes de Goșman, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXIX, s.II b. BARBU N., RUSU C., LUPAȘCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA (1984), Considerații pedogeografice asupra Masivului Giumalău, Lucr.Sem.geogr. "D.Cantemir", Iași. LUPAȘCU GH., BARBU N., RUSU C., TODERIȚĂ MARIA, LUPAȘCU ANGELA (1984), Solurile din partea nordică a Munților Stânișoarei, Lucr.Sem.geogr. "D.Cantemir", Iași. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., BUCUREȘTEANU MARIA, LUPAȘCU ANGELA (1985), Studiul solurilor din Munții Suhardului, An.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași,t.XXXI,s.II POSEA GR., BARBU N.et al.(1986
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și Eugen Labiș aveau casa la Mălini, dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina Stânișoarei în vârful căreia sclipește, albă, Crucea Talienilor, locul unde - cum scrie Sadoveanu în Baltagul - fusese omorât Nechifor Lipan. Înșirat pe stânga Suhăi, satul Poiana Mărului are, chiar în fața caselor, apa cu unde verzi care se mărunțesc pe prund, cu păstrăvi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă, albă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
publicate în anumite reviste; ține la zi "Jurnalul de bord" al copilăriei; concepe schițe autobiografice, în care descrie satul Mălini, urgisit de bombardamente imaginile revenind în unele poeme de mai târziu ("Geografia timpului", "Zurgălău"); scrie poezie; învață; călătorește prin pădurile Stânișoarei, la Slatina etc. Pe fiecare foaie (în afara celor evident retranscrise) sunt zeci de corecturi, ștersături, rânduri adăugate... Uiți că-i vorba despre un copil un copil ce pare a avea o reală conștiință a scrisului, înțeles și asumat, încă de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
NV, S, SE, E. Învelișul vegetal este constituit din păduri de foioase cu făget, mesteceni și stejăriș. Sub raport peisagistic, locul Berezlogi oferă priveliști pitorești la distanțe apropiate și spre mari depărtări: Valea Siretului spre vest, iar mai departe culmea Stânișoarei și masivul Ceahlău, iar spre est Valea Bahluiului și Câmpia deluroasă a Moldovei. Pârcovaci Așezare Localitatea se află la 7 km de orașul Hârlău, în vecinătatea izvoarelor de apă minerală Pârcovaci. Aici, la poalele unui vast masiv împădurit, funcționează de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
întreaga natură doarme încă sub mantia troienelor spuzite în nuanța albăstruie a umbrelor. Liniștea pare mai deplină ca în toiul iernii! Același contrast se înregistrează și toamna, când prin poienele de miazăzi se cosește otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din strunga albicioasă a muntelui dispus în amfiteatru
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
5 sculat. Ora 6 plecarea, vânt rece, cu Sturdza prin Cornu Luncii, peste Moldova, spre Mălini, 2 ore. Acolo la ora 8. În valea râului Suha Mică, unde coborâm abrupt, pe un drum destul de bine construit, însă prost întreținut, spre Stânișoara, multe serpentine. Vedere frumoasă asupra munților, până spre Bucovina. Vânt foarte rece. Dejunat sub un umbrar la ora 12, rămas acolo o oră și jumătate. Pe jos în Valea Sabasa, apoi cu trăsura spre Borca de pe Bistrița, ora 3½. Peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ascunde capul ca struțul în nisip. Poate că veți putea discuta această problemă cu oameni de cultură români care apără de departe, măcar cu vorba, moștenirea noastră culturală. Poate se va găsi un loc și în programul religios al domnului Stînișoară pentru a țipa revolta noastră de regimul care distruge lăcașurile credinței noastre strămoșești. Un inginer român recent sosit în RFG, [octombrie] 1984, difuzată la 18 octombrie 1984 Producția de oțel în planul național unic de dezvoltare economico-socială s-a prevăzut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
personală, odaia unde voi fi mas în 1986, chiar în noaptea micuțului cutremur, fîntîna, ocultată însă de viloiul frațînesc în stil nouveau riche local, muntele ce se înalță din spatele gospodăriei, instanța maternă grijulie cu amintirile, vecinii, drumul ducător spre Culmile Stînișoarei, rîul, ramul... Cu Adrian Alui Gheorghe, cu Nicolae Sava, cu Daniel Corbu, cu instanța maternă dumitrașciană și Cristian Livescu, pe la mijlocul lui octombrie 1996, mă văzui dornic a sporovăi în jurul absentului drag, al Tudoriței, măritată, zice-se, cu un tractorist, ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben jumătate oaia. Construcția drumului peste Stânișoara, cu Italienii, acu 10-12 ani, când lucrau aici oamenii aceia din rasă de artiști, cântând, improvizând coruri și orchestre. BORCA ȘI BROȘTENI La Broșteni, seara la Cazino, niște nemți rău crescuți și obraznici, și un popă tânăr, răgușit, care joacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]