768 matches
-
Cerneți și pe drumul Glogovei, la Roșiuța în hotarul Lupoița (azi în marginea orașului Motru) . În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă și moșnenii din Roșiuța, pe de o parte, și Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
creșterea gradului de obediență față de cei ce l-au miruit, exercițiu în care Mărgineanul picturii s-a dovedit, de-a lungul vremii, mare maestru? Ba, ar putea aduce. Ce? Ar putea aduce, într-o bună dimineață, o pînză de cîțiva stînjeni cu casa memorială din... Oltenița. Pe care, fie vorba între noi, tot poporul votant o așteaptă cu sufletul la gură. Și așa mai departe, într-un crescendo ministerial care foarte curînd va atinge, dacă n-a și atins, parametrii regretatului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
putea trece, toamna însă trecerea se făcea cu foarte mare greutate, deoarece nu erau poduri, iar cele vechi, câteva la număr, erau stricate. Podul de la Șerbești avea toate cele 18 luntre stricate. Aici Siretul avea o lărgime de 45 de stânjeni, iar podul avea nevoie de cel puțin 24 de luntre. În aceeași stare se aflau și podurile din restul Moldovei. Podul de la Sculeni, spre exemplu, era făcut pe 4-5 dubasă aflate într-o stare „netrebnică”. Toate podurile erau lipsite de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În anul 1829 s-au construit din nou și reconstruit podurile: de la Fundeni, care a costat 2.999 lei și la care s-au folosit 150 oca fier, de la Pașcani, de la Lespezi, pe apa Sușiței un pod de 40 de stânjeni, la Sculeni un pod special pentru negustori, un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret, unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și, apoi, pe baza acestor cercetări, s-au întocmit proiecte de reparații. Conform proiectelor întocmite, drumurile trebuiau să aibă o lărgime de 4 căruțe puse alăturea, costișele trebuiau tăiate, pădurile de pe marginea drumurilor trebuiau defrișate pe o distanță de 2 stânjeni, iar pe căile principale, pe o distanță de 16 stânjeni. Lucrările au început cu drumul Sculeni-Iași-Focșani, ale cărui reparații sumare au luat sfârșit la 14 martie 1829. Ele au fost însă nesatisfăcătoare și au fost reluate imediat. Cele mai mari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de reparații. Conform proiectelor întocmite, drumurile trebuiau să aibă o lărgime de 4 căruțe puse alăturea, costișele trebuiau tăiate, pădurile de pe marginea drumurilor trebuiau defrișate pe o distanță de 2 stânjeni, iar pe căile principale, pe o distanță de 16 stânjeni. Lucrările au început cu drumul Sculeni-Iași-Focșani, ale cărui reparații sumare au luat sfârșit la 14 martie 1829. Ele au fost însă nesatisfăcătoare și au fost reluate imediat. Cele mai mari eforturi le-a cerut dealul Bordei, de la sud de Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piscurile să se taie, mlaștinile să se acopere cu lemn din păduri, drumurile să se curețe și să se lărgească, să se încadreze cu șanțuri, iar porțiunile de drum de prin păduri să se lărgească pe o distanță de 15 stânjeni. Responsabilul tehnic al acestor lucrări a fost numit porucicul Singurov. Conform devizului întocmit de către Singurov, erau necesare pentru construcția acestui drum zeci de mii de cară, zeci de mii de grinzi de lemn, sute de mii de zile lucru, deoarece
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
2,23 m). În 1849, la Tîrgul Ocna erau în exploatare patru gropi: groapa arestaților (deschisă în 1826), groapa Opreanului (deschisă în 1835), groapa Candida (deschisă în 1836) și groapa Ocnița (deschisă în 1843). Adâncimea lor nu depășea 62 de stânjeni (138 m), iar lățimea creștea pe măsură ce groapa înainta în subsol. Pereții laterali ai acestor gropi erau țambrați, adică căptușiți cu lemn de brad și, pentru scurgerea apei, cu piei de bivol. Intrarea și ieșirea lucrătorilor din ocne, ca și extragerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care, la rândul lor, subarendau adesea carierele de piatră. Din statistica de la 1860-1862 reiese că la carierele de piatră munceau lucrători salariați. În privința tehnicii de lucru, avem puține informații. La Adâncata se scotea piatra de la o adâncime de numai un stânjen (2,23 m). Piatra era tăiată cu răngi de fier, spre deosebire de Ivăncăuți, unde această operație se făcea cu dalta. Un om scotea pe zi 2-3 lespezi, fiind plătit cu 50 parale de lespede. Deci mijloace rudimentare - productivitate scăzută. În privința vărăriilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșiei Verpole (Dorohoi) - domeniu al statului. Moșia avea o întindere de 275 fălci. Arendașul - spune Ion Ionescu de la Brad - scoate venitul său cel mai sigur din exploatarea varului. El extrage piatra „din pământ, o arde cu lemne cu un galben stânjenul și varul ce scoate îl vindea dus la Mihăileni de la 10-14 lei merța. Dintr-o groapă de var iese de la 40-50 merțe var. În anul acesta arendașul a avut cinci gropi de var, care i-au adus 2.500 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
combustibil și cărbunele adus de la Comănești, iar mai târziu, ca de pildă în anii 1854-1855, aflăm că se utiliza lemnul. Materialul lemnos era cumpărat de la proprietarii de păduri din apropierea Iașului (din pădurea Lunganii și din alte locuri), cu patru galbeni stânjenul în 1854 și 70 lei stânjenul în 1855. Prețul de cost al lemnului, după cum se vede, era foarte ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iar mai târziu, ca de pildă în anii 1854-1855, aflăm că se utiliza lemnul. Materialul lemnos era cumpărat de la proprietarii de păduri din apropierea Iașului (din pădurea Lunganii și din alte locuri), cu patru galbeni stânjenul în 1854 și 70 lei stânjenul în 1855. Prețul de cost al lemnului, după cum se vede, era foarte ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Iacobeni în Bucovina. Societatea a angajat lucrători și a deschis un „izvor de apă” necesar procesului de producție, construind și o conductă. Drept combustibil era folosit lemnul, ceea ce a mărit mult prețul de cost al cărămizii, căci prin 1851-1852 stânjenul de lemne se ridica la peste 200 lei. Ca mecanic fusese angajat un specialist străin - Carville, iar lucrătorii, în parte, erau pământeni. Pe timpul verii, când producția de cărămizi sporea, erau angajați și zilieri. Făbricuța producea prin 1844 între 100 și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vin cu cerere de-a mă împărtăși din rămasele părintelui meu Iancu Vulpe și anume o somă [de] bani ce avea a lua de pe la unii și alții, patru pământuri și două case din partea mumei din neamul Naroieștilor, precum și treizeci stânjeni din Vovidești, un vad de moară pe Vidra și-n sfârșit cer a mi se alege părțile de pe maică-mea din hotarul Pietrosu. {EminescuOpVIII 372} [VODĂ] Lasă, Vulpe dragă, nu te teme. Nu mă uit eu la nume, Vulpe fătu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
l mănține în funcție, Acuzarea nu e făcută decât cu scopul de-a masca mâncătoriile unui arendaș al statului și de-a boteza de mișcare agrară reclamațiile 126 {EminescuOpXIII 127} drepte în contra unor măsurători strâmbe de ogoare, făcute nu cu stânjenul Șerban Vodă, ci cu cel fraudulos, al onor. Pișca. Mănținînd pe prefect în funcție, împreună cu toată droaia sa de agenți, d. Populeanu va fi, ni se pare, menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ al acestui om și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ al acestui om și astfel toată acțiunea sa poate să n-aibă alt rezultat decât acela de-a spăla pe funcționarul abuziv și de-a legitima strâmbătățile comise, de-a lungul ogoarelor, de faimosul stânjen Pișca. [29 mai 1882] ["DE LA UN TIMP ÎNCOACE SE OBSERVĂ... De la un timp încoace se observă o disproporție mare între numărul fictiv al deputaților înscriși ca prezenți în Adunare și între numărul cel real al celor ce sunt în adevăr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
A vrut serios ministr [ul] să facă o cercetare 357 {EminescuOpXIII 358} și ***, [sau să-și] cocoloșească și să-și spele favoritul? O să poată să descopere cineva mărginit de mijloacele ce un prefect fără scrupul și fără rușine dispune? Pișca - stânjenul, Pișca - Șerban Vodă. Ce-o să poată să descopere un om cât de onest - prefect fără scrupul și fără rușine. ["PROROC MINCINOS S-AR FI NUMIT... "] 2257 Proroc mincinos s-ar fi numit acela care acum șase ani ar fi prezis
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
între ei netrecînd decît un secol și ceva. Ceea ce arată, în același timp, înapoierea țării române în raport cu Vestul, precum și formidabila capacitate a neamului de recuperare, numai să i se ivească prilejul, fericit. De-o parte, primitivitatea boierului român măsurînd cu stînjenul estetica apuseană, - de cealaltă parte, la criticul divin, uriașa percepție europeană, - bruscă parcă - gravitatea, umorul, farmecul observațiilor, plus stilul gata consumat parcă de civilizație ostenită de atîta exercițiu al grandorii, deși, practic literatura română cultă modernă superior scrisă nu se
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
fire din care e alcătuită, suportă cîte o greutate de o sută și douăzeci de funți, astfel încît întreaga saulă poate să țină o greutate de aproape trei tone. Saula pentru balene are, în medie, o lungime de peste două sute de stînjeni. Ea este ținută la pupa ambarcațiunii, într-un coș, după ce a fost încolăcită, în spirale ce nu seamănă cu ale unui alambic, ci în așa fel încît să formeze un calup rotund, ca de brînză, cu straturi concentrice foarte dese
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunii, unde o cavilă de lemn, nu mai mare decît o pană obișnuită, o împiedică să scape și unde atîrnă ca un soi de ghirlandă peste bord. La prova rămîne încolăcită o bucată lungă de zece pînă la douăzeci de stînjeni, după care saula își urmează drumul în sens invers, spre pupa, de-a lungul celeilalte copastii, pentru a fi legată de „firul scurt“ - cum e denumită bucata de saulă fixată de harpon; dar înainte de asta, „firul scurt“ trece printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
senzația că sub pleoapele mele închise se sparg bășici; mîinile mi se încleștară pe sarturi, ca niște menghini; o forță nevăzută, binevoitoare, mă salvase; scuturat de-un fior, mi-am venit în fire. Și iată că, la nici patruzeci de stînjeni în fața vasului nostru, un cașalot uriaș se rostogolea prin apă ca o fregată răsturnată, iar spinarea-i lată, neagră și lucioasă ca a unui etiopian, strălucea aidoma unei oglinzi în razele soarelui. Legănîndu-se leneș în troaca dintre două talazuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunile fură văzute foarte dar - o balenă le remorca drept spre corabie. Monstrul ajunse atît de aproape de coca vasului, încît la început ni se păru că avea de gînd s-o izbească; deodată, însă, scufundîndu-se într-o vîltoare la cîțiva stînjeni de bordaj, dispăru cu totul, ca și cum ar fi plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului. Dar cum aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
una pe alta, întocmai ca niște cai înhămați la același atelaj, în urma lor rămînea o dîră lată, ca un sui de pergament care s-ar fi desfășurat necontenit pe mare. în mijlocul acestei dîre mișcătoare, dar la o distanță de mulți stînjeni înapoia celorlalte balene, înota un enorm taur bătrîn și cocoșat care, din pricina ritmului ceva mai domol, precum și din pricina ciudatelor incrustații gălbui ce i se vedeau pe spinare, părea suferind de gălbinare sau de vreo altă boală. Apartenența lui la cîrdul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
imensă. Știm cu toții ce presiune atmosferică uimitoare ne apasă pe noi înșine, chiar pe pămîntul pe care stăm; cu cît mai grea trebuie să fie povara unei balene, care poartă în cîrcă o coloană de ocean lungă de două sute de stînjeni! Aceasta e egală pe puțin cu presiunea a cincizeci de atmosfere! Un vînător de balene a echivalat-o cu greutatea a douăzeci de vase de război, încărcate cu tunuri, cu provizii și cu echipajul complet la bord. Toate cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fenomen? între coaste și șira spinării, balena are un adevărat labirint de vase verniculare, care, cînd ea se dă la fund, sînt îmbibate cu sînge oxigenat, astfel încît, timp de o oră și chiar mai mult, la o mie de stînjeni adîncime, balena poartă un surplus de vitalitate, întocmai cum cămila ce străbate un deșert poartă o rezervă de apă în cele patru stomacuri suplimentare. Realitatea anatomică a acestui labirint este de netăgăduit; iar presupunerea întemeiată pe ea mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]