163 matches
-
Fântânița, Straja, La Mafiei, La Chiriac, în Cot, La Magazin etc. Stăneștii se învecinează cu Privorochia la nord-vest, cu Poienii Bucovinei (sau Puieni) — la sud-est și cu Mihoreni — la nord-est. Un frumos șirag de păduri îl dispart de satele Oprișeni, Stârcea, Tereblecea. La centrul raional Hliboca, situat la o distanță de 18 kilometri de Stănești, se poate ajunge atât prin Oprișeni și Slobozia, cât și prin Privorochia, Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Rusesc, Milie, Hlinița Bainu, Melencăuți, Robeliceni, Domușeni și Bivolari. Prin soția sa Catrina, fiica serdarului Vasile Bainschi, Șerban Flondor (1683-1768) se înrudea cu alte familii boierești ca: Arap, Buhuș, Ureche. El a avut trei copii: Toader Flondor, căsătorit cu o Stîrcea, Maria, poreclită Lupa, căsătorită cu Ioniță Stârcea, poreclit Cracalia, și Ioan Flondor căsătorit cu Nastasia Arap.. În cartea de hotărnicie a moșiei Lucovița din 20 iulie 1760 figurează un Șerban Flondor, medelnicer, care primește 6 jirebii, pe care le împarte
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
și Bivolari. Prin soția sa Catrina, fiica serdarului Vasile Bainschi, Șerban Flondor (1683-1768) se înrudea cu alte familii boierești ca: Arap, Buhuș, Ureche. El a avut trei copii: Toader Flondor, căsătorit cu o Stîrcea, Maria, poreclită Lupa, căsătorită cu Ioniță Stârcea, poreclit Cracalia, și Ioan Flondor căsătorit cu Nastasia Arap.. În cartea de hotărnicie a moșiei Lucovița din 20 iulie 1760 figurează un Șerban Flondor, medelnicer, care primește 6 jirebii, pe care le împarte fiilor săi Ioniță și Toader.. Ioan Flondor
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Câmpulung Rusesc, este considerat strămoșul tuturor Flondorenilor din Bucovina deoarece, prin trei fii ai săi (Gheorghe, Constantin și Dimitrie), se continuă descendența familiei Flondor. Ceilalți doi fii, Vasile și Ion, nu au avut urmași. Surorile lor au fost: Elisabeta, Alexandra Stârcea, Maria Wasilko și Anița Potlog. Fiii lui Ioan, adică Gheorghe, Constantin, Dimitrie și Vasile, au primit de la împăratul Francisc al II-lea titlul nobiliar austriac de „cavaler de Flondor” ("Ritter von") prin diploma din aprilie 1796. Diploma atestă că familia
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Miroslava-Olga Șandru (în ) (n. 16 mai 1916, Stârcea, Ducatul Bucovinei; d. 25 martie 1983, Rădăuți) a fost o etnografa și folclorista ucraineană din România. Miroslava-Olga Copaciuc s-a născut la 16 mai 1916 în satul Stârcea din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (în prezent satul Stârcea se
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
Miroslava-Olga Șandru (în ) (n. 16 mai 1916, Stârcea, Ducatul Bucovinei; d. 25 martie 1983, Rădăuți) a fost o etnografa și folclorista ucraineană din România. Miroslava-Olga Copaciuc s-a născut la 16 mai 1916 în satul Stârcea din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (în prezent satul Stârcea se află în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina), în familia învățătorilor Ioan și Elena-Olga Copaciuc. Părinții ei au fost transferați în anul 1920 în satul Berhomet pe Siret (azi
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
1916, Stârcea, Ducatul Bucovinei; d. 25 martie 1983, Rădăuți) a fost o etnografa și folclorista ucraineană din România. Miroslava-Olga Copaciuc s-a născut la 16 mai 1916 în satul Stârcea din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (în prezent satul Stârcea se află în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina), în familia învățătorilor Ioan și Elena-Olga Copaciuc. Părinții ei au fost transferați în anul 1920 în satul Berhomet pe Siret (azi localitate urbană din raionul Vijnița). A avut o soră cu numele
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
documentelor originale existente probează descendența familiei Volcinschi dincolo de anul 1500, fiind înrudită cu alte familii din aristocrația tradițională, atât moldo-vlahe cât și străine, precum: Balasinowicz, Beldiman, Bogdan, Cantemir, Carp, Cuciuc, Drăgușescu, Flondor, Goian, Movilă, Orăș, Paladi, Petriceico, Prăjescu, Stroiescu, Stroici, , Stârcea, Tăbuci, Tăutu, Wassilko von Serecki, Zotta ș.a. Atestările nobiliare ale acestei familii au fost conferite pe rând de administrațiile istorice moldovenești și habsburgice, respectiv confirmate de Regele Carol I al României, Regele Ferdinand I al României, Regele Carol al II
Familia Volcinschi () [Corola-website/Science/329859_a_331188]
-
asigure în Austria acea reputație, care i se cuvine după drept și istorie. În dieta Bucovinei, deputații români au fost grupați în „Clubul național”, având ca președinte pe baronul Alexandru Wassilko, iar după moartea sa, în 1893, pe baronul Victor Stârcea. Ei acționau pe baza programului P.N.R.B. (Partidul Național Român din Bucovina), forțând folosirea limbii române în administrație, pe căile ferate, precum crearea unei Curți de Apel, unei Direcții feroviare și apărarea școlii românești. Prin legăturile sale cu curtea vieneză a
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
clase speciale de la liceul din Cernăuți. Prim-ministrul Austro-Ungariei, în calitate de șef al Ministerului de Interne, a acordat, la 15 octombrie 1883, în înțelegere cu ministerele de resort, printre alții, lui Alexandru baron Wassilko, Victor și fratelui său Eugen, baroni de Stârcea, Nicolae baron de Hurmuzaki, dr. Nicolae cavaler de Grigorcea, dr. Ioan cavaler de Zotta precum direcțiunii fondurilor de religie ortodoxă bucovinene, permiterea înființării unei societăți pe acțiuni (S. A.) sub numele de "Asociația de Petrol Bucovina" cu sediul în Cernăuți și
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
În anul 1898 Gheorghe a fost co-fondator al ziarul "Gazeta Bucovinei", purtător de cuvânt politic al partidului. Baronul a devenit deputat al Dietei Bucovinei și ales la 8 martie 1895 în Consiliului imperial (Reichsrat), ca succesor al baronului Victor de Stârcea (până în 1904). În acest timp, el s-a alăturat clubului lui Hohenwart. Apoi a fondat la Viena, alături de George Popovici, baronul Alexandru de Hurmuzachi și alți parlamentari români "Clubul Parlamentar Român" în cadrul Consiliului Imperial, în care a fost vice-președinte. Guvernul
Gheorghe Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/328788_a_330117]
-
postul de mareșal până în 1939. În acest timp l-a însoțit în această funcție pe regele Carol al II-lea cu ocazia vizitei sale în Marea Britanie (15-18 noiembrie 1938), alături de ministrul afacerilor străine Nicolae Petrescu-Comnen, ministrul plenipotențiar Victor baron de Stîrcea, generalul George Mihail și alții, unde s-au întâlnit cu regele George al VI-lea, Neville Chamberlain și Lord Halifax. Au fost negociate aprofundarea relațiilor dintre cele două țări, în special privind rezultatele acordului de la München, și mărirea sprijinului financiar
Constantin de Flondor () [Corola-website/Science/330916_a_332245]
-
păsări călătoare, unele populații necrofage rămânând în Europa chiar și pe timpul iernii. Cand este prea fig, acesti stârci își țin picioarele strânse în zbor, pentru a-și ține cald. Păsările tinere se retrag la frig înapoi în cuib, îngrămădindu-se. Stârcii de noapte își apără teritoriul de vânătoare și de cuibărit. Aceste pasari ies la vânătoare în special seară și noaptea, ca să evite celelalte specii de stârci. Cand nu este hrană destulă, de exemplu în perioada de clocit, pot să-și
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
de împerechere. Într-o colonie, reproducerea este importantă. Femelele care se apropie de masculi care o curtează sunt în primul rând avertizate. Dacă aceasta îl acceptă, perechea se curăță după actul sexual și clampane din cioc. Clocesc că și celeilalti stârci, stârcul de Canada ("Ardea herodias") și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
6-7 săptămâni pot zbura și sunt pe cont propriu. Adulții nu își mai recunosc puii. Pescarii se plâng că prezența stârcilor de noapte este dăunătoare pentru piscicultura, deoarece aceștia mănâncă o mulțime din pești. Acesta este motivul pentru care acești stârci găsiți în apropierea crescătorilor sunt împușcați sau alungați. Există însă și alte modalități de a-i ține departe. Când formează colonii în apropierea așezărilor, se spune ca aduc mari daune. De aceea sunt împușcați și în cazul acesta. În trecut
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
nobili cu predicatul "de Sajó, Butfalva și Birfalva" și întinse moșii donatarii. Ion, bunicul lui Iuliu, a fost preot greco-catolic la Orșova din comitatul Mureș-Turda. El s-a căsătorit cu fiica boierului bucovinean Nicolae de Goian și a Măriei de Stârcea. Soții au avut patru fii, pe lângă Paul (1799-1888), consilier guvernamental, deputat al dietei imperiale, precum membru fondator al ASTREI, pe Nicolae, tatăl viitorului general. Moștenind împreună cu fratele său Ștefan mai multe moșii în Moldova după mama lor, au trecut ambii
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
Baronii de Stârcea (Stîrcea), in germană Freiherren von Styrcea (Styrczea) sunt descendenții unei vechi familii de boieri anterior din Ardeal, veniți timpuriu în Principatul Moldovei, care au fost membrii ai nobilimii austriece din Bucovina, mai târziu și numiți baroni ai Marii Britanii. Primul document
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Baronii de Stârcea (Stîrcea), in germană Freiherren von Styrcea (Styrczea) sunt descendenții unei vechi familii de boieri anterior din Ardeal, veniți timpuriu în Principatul Moldovei, care au fost membrii ai nobilimii austriece din Bucovina, mai târziu și numiți baroni ai Marii Britanii. Primul document existent
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Freiherren von Styrcea (Styrczea) sunt descendenții unei vechi familii de boieri anterior din Ardeal, veniți timpuriu în Principatul Moldovei, care au fost membrii ai nobilimii austriece din Bucovina, mai târziu și numiți baroni ai Marii Britanii. Primul document existent despre familia Stârcea este uricul lui Alexandru cel Bun, din anul 1411, în care descendentul conducătorului cuman Tebuc din Ardeal, Panul Iurașco Tăbuci (zis și Tăbuci Stîrce), înrudit cu Mușatinii, a primit moșia Boian. Marele boier Dragomir Stârcea, (documentat la 22 aprilie 1428
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Primul document existent despre familia Stârcea este uricul lui Alexandru cel Bun, din anul 1411, în care descendentul conducătorului cuman Tebuc din Ardeal, Panul Iurașco Tăbuci (zis și Tăbuci Stîrce), înrudit cu Mușatinii, a primit moșia Boian. Marele boier Dragomir Stârcea, (documentat la 22 aprilie 1428), fiul hatmanului Drăgoi și nepotul lui Iurașcu, este protopărintele neamului Stârcea. Strănepoții lui Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
care descendentul conducătorului cuman Tebuc din Ardeal, Panul Iurașco Tăbuci (zis și Tăbuci Stîrce), înrudit cu Mușatinii, a primit moșia Boian. Marele boier Dragomir Stârcea, (documentat la 22 aprilie 1428), fiul hatmanului Drăgoi și nepotul lui Iurașcu, este protopărintele neamului Stârcea. Strănepoții lui Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și 1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab al
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a fost mai târziu, pe timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, vistiernic, mai târziu, ca și tatăl său, Pârcălab de Hotin (1552-1563) și mare spătar. În anul 1642 domnitorul Vasile Lupu confirmă lui Constantin Stîrcea satele Briceni, Mihălcăuți, Hrimăncăuți și altele ca proprietatea sa în granițele vechi. În anul 1720 marele vornic Miron a împărțit moșiile sale între cei 14 copii. Unul dintre fiii săi, Pătrașcu, a fondat linia ulteriorilor cavaleri austrieci de Strischka (Strâșca
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
împărțit moșiile sale între cei 14 copii. Unul dintre fiii săi, Pătrașcu, a fondat linia ulteriorilor cavaleri austrieci de Strischka (Strâșca, Strîșca) altul, Iloaie, neamul Volcineț. În anul 1774 domnitorul Grigore al IV-lea Ghica l-a numit pe Toader Stîrcea vornic de poartă. Ioniță Stârcea, mare spătar, tot un fiu, căsătorit cu Maria, poreclită Lupa, fiica lui Șerban Flondor și a Catrinei Bainschi, a fost numit Cracalia și a păstrat această poreclă drept nume de familie, devenind protopărintele familiei Cracalia
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
14 copii. Unul dintre fiii săi, Pătrașcu, a fondat linia ulteriorilor cavaleri austrieci de Strischka (Strâșca, Strîșca) altul, Iloaie, neamul Volcineț. În anul 1774 domnitorul Grigore al IV-lea Ghica l-a numit pe Toader Stîrcea vornic de poartă. Ioniță Stârcea, mare spătar, tot un fiu, căsătorit cu Maria, poreclită Lupa, fiica lui Șerban Flondor și a Catrinei Bainschi, a fost numit Cracalia și a păstrat această poreclă drept nume de familie, devenind protopărintele familiei Cracalia. Pe baza brevetului de nobiliare
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
familiei Cracalia. Pe baza brevetului de nobiliare austriac, a fost atestată legitimitatea înnobilării familiei, fiind de vechi boieri moldovenești. Drept urmare, în 1789, toți membrii familiei cu domiciliu stabil în Bucovina au fost numiți cavaleri austrieci: Frații Gheorghe, Teodor și Ștefan Stârcea, sora lor Ilinca precum verii lor Ștefan și Șerban. Emanoil baron de Stârcea (n. 1 ianuarie 1800, Slobozia-Berlinți - d. 17 februarie 1896, Cernăuți), fiul lui Gheorghe (1767-1833) și al Saftei de Ilschi (Ilski), a fost numit baron prin cea mai
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]