165 matches
-
reușit să aleagă șase reprezentanți în Parlament: Arcadie • Radu Grigorovici, Diploma imperială din 9 decembrie 1862, în „Analele Bucovinei“, an. II, 2/1995, p. 464-469. • „Bukowinaer Post“, Nr. 2691, (21 mai 1911), p. 2. Ciupercovici, Constantin Tomasciuc, Nicolae Grigorcea, Victor Stârcea, Ioan Lupul și Iancu Zotta. O nouă modificare a legii electorale s-a adoptat la 14 iunie 1896, când s-a creat al cincilea colegiu electoral, în care votul era universal, direct și secret. Bucovina urma să aibă 11 deputați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
453. Stamati-Ciurea, Constantin 399. Stamatoiu, Aristotel 427. Stambolisky 245. Stan, Apostol 169, 173, 179, 187, 188. Stan, Constantin I. 403. Stanciu, Beatrice 491. Stanciu, Constantin (zis Manega) 447. Stanciu, Ion 96. Stanciu, Nicolae 435. Stanisław, v. Sfântul ~. Stanton, colonel 100-102. Stârcea, Em. 361. Stârcea, Traian 324, 325, 328. Stârcea, Victor 361, 362. Starenki, Mihail 205. Starîi, G. 402. Starovici, Ghiță 442, 443. Staufeni 55. Stavarachi, v. Mihai Racoviță. Stavracoglu, v. Mihai Racoviță. Stavrinos 130. Stănărîngă, Elena 445. Stănescu, Gheorghe 435, 436
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
399. Stamatoiu, Aristotel 427. Stambolisky 245. Stan, Apostol 169, 173, 179, 187, 188. Stan, Constantin I. 403. Stanciu, Beatrice 491. Stanciu, Constantin (zis Manega) 447. Stanciu, Ion 96. Stanciu, Nicolae 435. Stanisław, v. Sfântul ~. Stanton, colonel 100-102. Stârcea, Em. 361. Stârcea, Traian 324, 325, 328. Stârcea, Victor 361, 362. Starenki, Mihail 205. Starîi, G. 402. Starovici, Ghiță 442, 443. Staufeni 55. Stavarachi, v. Mihai Racoviță. Stavracoglu, v. Mihai Racoviță. Stavrinos 130. Stănărîngă, Elena 445. Stănescu, Gheorghe 435, 436, 437. Stănescu, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
245. Stan, Apostol 169, 173, 179, 187, 188. Stan, Constantin I. 403. Stanciu, Beatrice 491. Stanciu, Constantin (zis Manega) 447. Stanciu, Ion 96. Stanciu, Nicolae 435. Stanisław, v. Sfântul ~. Stanton, colonel 100-102. Stârcea, Em. 361. Stârcea, Traian 324, 325, 328. Stârcea, Victor 361, 362. Starenki, Mihail 205. Starîi, G. 402. Starovici, Ghiță 442, 443. Staufeni 55. Stavarachi, v. Mihai Racoviță. Stavracoglu, v. Mihai Racoviță. Stavrinos 130. Stănărîngă, Elena 445. Stănescu, Gheorghe 435, 436, 437. Stănescu, Ion 426. Stăniloae, Dumitru 226. Stătescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
peste satul Scobinți „care acum se numește Dialul lui Vodă care iaste între târgul nostru Cotnari și între Tg. Hîrlău”. În partea de apus a Dealului lui Vodă, se găsește Baltă Stîrcioaei, ce-și trage numele astfel: la 1667, Maria Stîrcea, văduva lui Isac Stîrcea, dăruiește 3 fălci de vie la Cotnari „în dealul lui Vodă). Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
acum se numește Dialul lui Vodă care iaste între târgul nostru Cotnari și între Tg. Hîrlău”. În partea de apus a Dealului lui Vodă, se găsește Baltă Stîrcioaei, ce-și trage numele astfel: la 1667, Maria Stîrcea, văduva lui Isac Stîrcea, dăruiește 3 fălci de vie la Cotnari „în dealul lui Vodă). Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
pregătit înființarea alteia noi, mai bine structurată și cu scopuri mai precise. Constituirea noii societăți a avut loc la 23 ianuarie 1865, președinte fiind ales Gheorghe Hurmuzachi, care a deținut funcția până la moartea sa (1882), urmat la conducere de Victor Stârcea, Iancu Zotta, Eudoxiu Hurmuzachi, Dionisie Bejan, Radu Sbiera, Vasile Gheorghiu, Grigore Nandriș, Ion Nandriș ș.a. Vicepreședinți au fost I. Calinciuc (1865-1874), Silvestru Morariu-Andrievici (1874-1879), Miron Călinescu (1880-1887), Vladimir de Repta (1889) ș.a. Societatea a dăinuit până în preajma celui de-al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
Coordonator Conf. Dr. Laurențiu Șorodoc Compendiu de toxicologie practică pentru studenți Autori: Laurențiu Șorodoc Cătălina Lionte Ovidiu Petriș Petru Scripcariu Cristina Bologa Victorița Șorodoc Gabriela Puha Eugen Gazzi Iași, Editura PIM, 2009 Coperta volumului realizată de Dr. Silviu Stârcea 2 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Compendiu de toxicologie practică pentru studenți / Laurențiu Șorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriș, ... Iași : PIM, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-520-639-7 I. Șorodoc, Laurențiu II. Lionte, Cătălina III. Petriș, Ovidiu Rusalim 615.9 Editura Șoseaua
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
că sunt întăriri de danii, ca pentru mănăstirea Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă, satul Marele Boian din ținutul Cernăuți, folosește sintagma cunoscută: „Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă, satul Marele Boian din ținutul Cernăuți, folosește sintagma cunoscută: „Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul hotar pe toate pă rțile, pe unde a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
înțeleg prin lumini, rătăcesc Bărăganul de pe acum, drumul pretenții minime față de potențial, aici s-au văzut biletele? Feroviaromânia în călători întinși cîte unul pe canapea prinde viteză trecuți pe fir electric de la Făurei, picături în geam, căldura oprită, tu dormi stîrcită de frig, Cernavodă centrala nucleară pe lumini, stația Saligny reținem fraza cu capitalismul, care asigură nedreptatea dar continuă disproporțiile vitale, Mircea Vodă ai să înlocuiești tema om cu mitul umbră, nu poți vorbi decît răgușită? eram la capătul unui vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
suita lor au revenit în Capitală (ora 1015), de la vânătoare. Decembrie. Printr-un decret al regelui Carol al II-lea, Marele Voievod Mihai devenea cavaler de Malta împreună cu: ministrul de Externe N. Titulescu, Al. Vaida-Voievod, C. Argetoianu, I. Maniu, Ion Stârcea (I. Mocsonyi-Stârcea), Regina Maria, prințul Nicolae și Ioan Șoneriu. Măsura a fost luată în contextul deschiderii unei legații a Ordinului Cavalerilor de Malta la București. Ca răspuns la cererea adresată Papei, în 1931, de o delegație română, acesta acordase Ordinului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nu știa să le vorbească ca craii mai versați în arta curtării fetișcanelor”. În realitate, Mihai deși ,,stângaci”, ca orice tânăr complexat în prezența femeilor, era ,,ocupat” cu Yvonica, celelalte fete neprezentând interes pentru el, în acel moment. I. Mocsonyi- Stârcea a sesizat faptul că aceste serate au dus la o apropiere între Mihai și Irina Malaxa, dar nu pentru că reticențele fetei au fost învinse, cum crede Stârcea, ci pentru că se produsese ruperea legăturii lui cu Yvonica, după cum notează regele în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu Yvonica, celelalte fete neprezentând interes pentru el, în acel moment. I. Mocsonyi- Stârcea a sesizat faptul că aceste serate au dus la o apropiere între Mihai și Irina Malaxa, dar nu pentru că reticențele fetei au fost învinse, cum crede Stârcea, ci pentru că se produsese ruperea legăturii lui cu Yvonica, după cum notează regele în însemnările sale (vezi mai jos, 24 iulie 1939 și 27 decembrie 1939). Miercuri, 5 mai. Pleacă la Londra delegația română la festivitățile încoronării regelui George al VI
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
văzut un film „foarte bun”, Jessie James. Joi, 8 februarie. La masa de seară, pe lângă Carol al II-lea, Mihai și Duduia, se află invitații: Wilhelm Wied (nepotul reginei Elisabeta, soția lui Carol I) și fiul său, Ernest Urdăreanu, Ionel Stârcea, Anton Mocsonyi, Constantin Flondor, mare maestru de ceremonii la Curtea Regală, mareșalul Palatului. Sâmbătă, 10 februarie. Carol al II-lea i-a acordat lui Mihai, prin Decret Regal, dreptul de a purta, ca descendent al regelui Ferdinand, medalia „Crucea comemorativă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vizionează un film: S-au întâlnit și s-au iubit, cu Carole Lombard și James Stewart. Miercuri, 17 aprilie. „Cină între intimi”, la Urdăreanu. Participă Carol al II-lea, Mihai, Duduia, Anton de Mocsonyi și (fiul său adoptiv - n.n.) I. Stârcea Vineri, 19 aprilie. Seara. Pentru a face plăcere Duduii, Carol și Mihai „revăd pentru ea” filmul L’Homme du Niger cu Harry Baur și Francen. Sâmbătă, 20 aprilie. Mihai și Carol al II-lea asistă la Serbarea de Gală oferită
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-lea văd împreună filmul Mr. Tropper se logodește, întrucât Duduia cina la Dombrowski, la „Pescăruș”. Joi, 6 iunie. Sărbătorirea Restaurației. Carol al II-lea primește diferite daruri. La ora 21, începe cina organizată „ca să sărbătorim ziua”. Participă: Mihai, Duduia, Urdăreanu, Stârcea, A. Mocsonyi, Flondor, Radu Rusescu și soția, cpt. Iliuță, Predoiu și Plesnilă. La ora 22, Urdăreanu rostește un toast. După cină, Carol al II-lea conferă decorații cu prilejul celor 10 ani de la înfăptuirea Restaurației. Lui Mihai îi conferă Colanul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Soțietății aflăm că erau persoane care sponsorizau Soțietatea, donând bani, oferind cărți, documente. Redactorii foii erau distribuiți în teritoriu: D. Mihai Pitei în ținutul Rădăuților; D. Constant. Andrievici - Suceava; D.D. Dimitrie Cozub și Dimitrie VasilicoCotmani, Zastavna și Sadagura; D.D. Eugeniu Stârcea și Demetriu Popovici - Storojineț; D. Artemiu Ieremievici - Cernăuți; D.D. Iorgu de Cerneschi, Ion Levicki și Alesandru Costin pentru ținutul Siretului. Pentru cercetarea socotelilor fostei Reuniuni se alege un Comitet format din: D.D. Nicolai Vasilco, Artemeiu Ieremievici și Paul Paicu. Cele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dojenindu- i (oricum nu mă auzea nimeni, puteam spune orice), cu glas calm, (calm cât se putea, în acele împrejurări). Până la urmă s-au plictisit de mine. Peisajele darnice în frumusețe, m-au făcut să le uit osârdia. Familia boierului Stârcea, în timp, cred că își pusese amprenta pe tot ce însemna Văleni, probabil or fi amenajat și valea cu apă, poate chiar să arate ca acum. La o intersecție, văzând un om care purta o coasă, l-am întrebat cum
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
biserica construită în 1519, declarată monument istoric. Din păcate biserica era închisă, dar am putut fotografia inscriptia clopotniței de la intrare, fondată odată cu zidul împrejmuitor ..În zilele Alteței Sale Regale Carol I, Domnitoriul României ales de Națiune”, și de membrii familiei Stârcea. Aceluiași neam Stârcea i se datorează încă o clădire din apropiere, conform plăcii din marmură, cu înscrisul purtând însemnele trecerii timpului: În dilele Maestății Sale Carol I, Rege al României s-a zidit această școală conform testamentului din 6 martie
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
1519, declarată monument istoric. Din păcate biserica era închisă, dar am putut fotografia inscriptia clopotniței de la intrare, fondată odată cu zidul împrejmuitor ..În zilele Alteței Sale Regale Carol I, Domnitoriul României ales de Națiune”, și de membrii familiei Stârcea. Aceluiași neam Stârcea i se datorează încă o clădire din apropiere, conform plăcii din marmură, cu înscrisul purtând însemnele trecerii timpului: În dilele Maestății Sale Carol I, Rege al României s-a zidit această școală conform testamentului din 6 martie 1880 al defunctei
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
se datorează încă o clădire din apropiere, conform plăcii din marmură, cu înscrisul purtând însemnele trecerii timpului: În dilele Maestății Sale Carol I, Rege al României s-a zidit această școală conform testamentului din 6 martie 1880 al defunctei ECATERINA STÂRCEA... Destinația inițială a clădirii fusese schimbată, datorită dimensiunilor reduse. Tot cu trimitere la vremurile din urmă este și parcul dendrologic, în care aflasem că fuseseră 100 de specii de arbori și arbuști, dintre care vreo 40 erau exotici. Pe unii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
regale, exercitând, de fapt, puterea în stat. Conducătorul statului, în persoana generalului Ion Antonescu, devenise principalul om politic al țării, având „puteri depline” și era hotărât să nu permită decât un rol decorativ regelui Mihai. În Memoriile sale, Ioan Mocsony Stârcea, sublinia că Ion Antonescu a insistat asupra ideii că nu va tolera un amestec (din partea regelui) ce nu ar face decât să încurce greaua misiune a conducerii, pentru că el își asumă singur toată răspunderea, cu riscurile ei. Ca urmare, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Vasile Gr. (13.X.1850, Crasna-Storojineț - 21.VI.1909, București), istoric literar, autor de versuri și proză. Se numea Vasile Gherman Pop și se trăgea dintr-o familie de țărani bucovineni. Urmează gimnaziul la Suceava, ajutat de cavalerul Eugeniu de Stârcea. Absolvent al Facultății de Litere din București (1872), P. a fost, în capitală, profesor și funcționar în Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. Începe să publice în „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina” (1865) balade (după model popular) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
ei reale fiind adesea interferate de spații virtuale și tot acest mixaj sugerând - cum foarte frumos ni se spune, ,pielea electronică a orașului." Nu de mult, în nr. 45 al României literare, am citit într-un articol semnat de Matei Stârcea Crăciun, două definiții care mi s-au părut cât se poate de îndreptățite, referitoare la ce sunt artiștii contemporani și arta contemporană. Ele sunau astfel: ,Este contemporan artistul care trăiește în prezent. Și este contemporană arta care trăiește prezentul (valorile
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]