236 matches
-
catharsisului frumuseții) formele acestor temporalități suferă de toate neajunsurile unei prezentări didactice, străduindu-se constant să cuprindă Într-o descriere coordonată de o perspectivă (a limbajului scriiturii acum, așa cum perspectiva renascentistă e una a limbajului proiectat de ochiul pictural umanist, stârnit mereu de idealism, de așezarea lumii În ordine, În Unu și nu În despărțirea haotică a unei eventuale perspective mobile pornind de la vederea cu Doi ochi), o perspectivă, spun, ce Încearcă să controleze punctul de fugă. Limbajul scriiturii conține o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să fie: - interesată - deoarece în prezentare vorbitorul le povestește lucruri din viața lor; - impresionată - deoarece situația prezentată trebuie să o emoționeze în vreun fel; - convinsă - pentru că soluția oferită, propunerea făcută vine să le liniștească temerile ori să le îndeplinească dorințele (stârnite chiar de prezentarea înșăși); - gata de acțiune - deoarece această propunere este realistă și ușor de pus în practică, aducătoare de beneficii. Acum încercați să ascultați mai mulți vorbitori la televizor sau la diverse conferințe și să notați ce v-a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
include tragedia unui blestem pecetluit de destin. Ana Stavri devine personajul feminin central și în Pontiful (1972), și în Drum de foc (1981). În Pontiful ea traversează, la maturitate, experiența pustiitoare a unei iubiri tot atât de iraționale precum cea din adolescență, stârnită însă de un bărbat. Asistând la conferința unui psihiatru cu faimă incipientă de taumaturg, Ana e atât de fascinată, încât dorința de a fi cu el îi mobilizează toate resursele sufletești. Puterea ei de a iubi, cumplit zdruncinată de pierderea
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
lungă și ascuțită. La o palmă Înapoia capului apar dungi transversale de culoare albă, asemănătoare inelelor, la 1 inch una de alta și care merg până la capătul cozii. Se spune că trăiesc cinci sute de ani. Nu pot fi lesne stârniți și, prin urmare, mușcă arareori. Cel care mi-a adus o astfel de reptilă a prins-o cu o cârpă Înfășurată În jurul mâinii, i-a deschis gura cu un mic băț, a introdus gâtul unui pui de găină viu și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ed.), Principia Mathematica and Related Systems, Basic Books, New York, pp. 173-198. 11. A. Einstein, B. Podolsky, N. Rosen, „Can Quantum Mechanical Description of Reality Be Considered Complete?”, Physical Review, 47/1935. Pe seama acestui „experiment imaginar” s-au produs numeroase dispute, stârnite, se pare, de K.R. Popper în 1983, cu prilejul Congresului Internațional de Logica, Metodologia și Filosofia Științei care s-a desfășurat la Salzburg (Austria). Popper era prieten încă din 1950 cu Einstein. Comunicarea lui Popper A Realist View of the
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumea interioară, plăsmuirile fanteziei, visurile, proiecțiile simbolice. După Garaudy, întrucât „orice operă de artă autentică exprimă o formă a prezenței omului în lume”, „prezență asemănătoare aceleia a unui ferment”, „nu există artă care să nu fie realistă”. Cu toată vâlva stârnită și cu tot meritul istoric de a fi redeclanșat discuții la scară mondială pe tema r., acest ultim punct de vedere nu putea să se impună, întrucât simplifică extrem realitatea artistică, reduce toate tipurile creației la un numitor comun, eludează
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
de pe urma căruia nu se mai liniștește niciodată. În altă povestire, același personaj traversează ceasuri de fericire. Tot ce vede și aude, tot ce se petrece cu el nu e menționat decât pentru a lumina, „în văpaia lunii”, stări sufletești gingașe, stârnite insului, președinte de colectivă, de o fată ce pare a-i zâmbi dintr-o stea, fata fiind colegă la crescătoria de păsări a soției pierdute. Într-o seamă de povestiri, întocmai ca în cele sadoveniene de tinerețe, sunt evocate fapte
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
damnării („Să fii om, să ai un suflet, să-ți vezi mâna sfâșiată / Și să nu poți nici să speri, nici să plângi, nici să vorbești”), se alătură sentimentalismului duios, lamartinian, din versurile de dragoste, dar dau curs și indignării stârnite de ipocrizia și parvenitismul vremii. Abstracția și convenționalul minează o astfel de poezie, consonantă, prin unele accente, cu atitudini din lirica lui Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, B.P. Hasdeu. SCRIERI: Poezii, Iași, 1865; Poezii, pref. Iacob Negruzzi, Iași, f.a.; N. Nicoleanu
NICOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
Ahab! strigă Starbuck. Nici acum nu-i prea tîrziu să renunți, deși e a treia zi. Uite, Moby Dick nu te urmărește. Dumneata o urmărești pe ea, ca un nebun! Cu ajutorul vîslelor și al pînzei întinse în bătaia vîntului proaspăt stîrnit, ambarcațiunea singuratică înainta repede sub vînt. în cele din urmă, Ahab trecu pe lîngă corabie, atît de aproape, încît putu să deosebească limpede fața lui Starbuck aplecată peste parapet și-i făcu semn să întoarcă vasul și să-l urmeze
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prin abuz, un fel de scop În sine, zăpăcind pe mânuitorul ei. Cu alte cuvinte, trebuie să fie prezentă În mintea cititorului ideea că «balaurul» și bezna În care zace lighioana nu Închipuie cine știe ce forțe mitologice și care, prin oroarea stârnită ar fi de nerăpus. Înțelesul realist trebuie să răsară precis, dincolo de aspectul fabulos al obiectului Încriminat. De aceea poetul care utilizează «balauri» sau «Feți Frumoși», e obligat să pună o notă sau un atribut actual, fără echivoc. Ceea ce nu i-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prezent în mijlocul evenimentului, a relata de la fața locului, reprezintă idealul și exigența oricărui jurnal. În atari condiții, cum se justifică pe prima pagină existența unei multitudini de știri legate de accidente rutiere, crime și sinucideri? Ce se obține prin emotivitatea stârnită cititorului de aceste informații? Explicația este simplă: ieșită cumva din timp, fără o marcă anume a prezentului, implicarea psihologică (teama de moarte, în cazul nostru) reușește să potențeze tocmai actualitatea, să o umanizeze. Simpla consemnare neutră a unor evenimente politice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mănânce. Insistând cu un portret mai mult sau mai puțin detaliat (tristețea din privirea lui, mâinile parcă lipsite de vlagă etc.), avem deja un personaj și promisiunea unei povești. Descriptivul devine un simplu vehicul. Orice narațiune începe cu o curiozitate stârnită: cine este acest copil, de ce nu-și mănâncă prăjitura, ce a pățit, este de felul lui un ciudat sau a pățit ceva? Răspunsul țâșnește surprinzător și dramatic abia atunci când observăm că băiețelul presupus mofturos stătea de fapt într-un scaun
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
citat, narațiune, proverb, descriptiv, paradoxal, umoristic, constatativ, filosofic, cu adresare directă, sumar sau amânat) poate fi simplificată: atac direct și indirect. Unul declară de la început elementul cel mai important al articolului; altul preferă să sugereze, mizând mai puțin pe curiozitatea stârnită a cititorului. În știre, atacul nu poate fi decât direct. Obligatoriu se începe cu faptul și se continuă după schema piramidei inversate (de la informația de bază spre elementele de decor și micile precizări), avansând spre consecințe: unde?, cum?, de ce?. Această
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cumva cititorul să uite că vagonul (secvența) în care se află aparține unui tren (textul propriu zis) și circulă pe aceeași linie (mesajul, ideea principală, ceea ce ai de comunicat). Criteriul de interes. Importantă nu este ordinea și cronologia, ci interesul stârnit. Ruperile de ritm, alternanțele de la trecut la prezent, de la abstract la concret, de la particular la general, împlinesc această misiune. Criteriul maniabilității (manevrabilității). O redactare a unui text complex presupune utilizarea unor materiale compozite. Este util deci a face mai întâi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cum făceau cu toți adepții neînfricați care, sub jurisdicția lui Ammaji, alcătuiseră o armată aruncătoare de pietricele - plini de curaj, își trimiteau artileria de proiectile din prăștii, alergând înainte și-napoi printre copaci, simțindu-se ei înșiși îmbătați de agitația stârnită. — Nu vă atingeți de maimuțe, țipa domnul Chawla, fluturându-și brațele în încercarea de a smulge prăștiile din mâinile adepților. Sunt periculoase. În starea în care sunt, o să se întoarcă împotriva voastră. Numai că, în momentul acela, nici el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
un concediu de odihnă și să merg la Kasauli. Din când în când, știi, la vreme de stres... — Dă-te odată, urlă brigadierul roșu de furie. Mută-și naibii sutele de valize. — Vai, Doamne, spuse perceptorul districtual, privind la agitația stârnită, eu însumi am semnat cererea de concediu de odihnă. Bănuiesc că a fost vina mea. Era din nou neliniștit și nefericit. Era clar că toate deciziile pe care le luase fuseseră neinspirate. Întâi bucătarul și insultarea cotletelor lui, apoi inspectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
că bărbaților nu le plac femeile, punct Da? Atunci cui plac? Pentru că femeilor nu le plac femeile. Uneori viața pare foarte familiară. Adesea viața are un aer familiar în privire. Viața e toată o vendetta, o conspirație, trăiri intense, mândrie stârnită, autoîncredere, încredere în dreptatea fluxurilor și refluxurilor ei. Iată și secretul pe care nimeni nu-l cunoaște: Dumnezeu e femeie. Uită-te în jur! Sigur că Ea este. Deasupra intrării în bar se legăna firma cu poza lui Shakespeare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bagajele și nu se pregătesc de plecare, privesc țintă spre norul de praf care se apropie și par curioși. Poate nu dintr-acolo trebuie să vină autobuzul, Îți spui. După nu mult timp vezi și tu că la originea colbului stârnit se află un mic autoturism, un Fiat 850, o mașină care Încă se mai importa la noi În urmă cu 10-12 ani. Fiețelul se oprește chiar În fața cutiei de poștă. Cel dinăuntru rămâne nemișcat la volan până ce norul de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
loc. Năclăită în vopseaua proaspătă, fiecare ușă care dădea pe coridor era însemnată cu o cifră. Nu numai după numărul mic o recunoșteai pe-a șefului, ci și după înfrigurarea cu care mulțimea adăsta în fața ei, ca și după agitația stîrnită ori de cîte ori ieșea dinăuntru un ins ce pescuia cîte un client. De regulă, la ușa șefului se înghesuiau numai solicitanți; uneori însă pica și cîte un control, altminteri anunțat din vreme. Pentru ambele împrejurări, micul dumnezeu instalat la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acesta să înțeleagă că nu conducătorii sunt vinovații, criminalii sunt mult mai jos, sunt mulți și periculoși, fiindcă sunt diseminați prin popor, contaminează ca o boală venerică și pe alți oameni de bună credință, sunt cei care dintr-o ură stârnită, doar de imensa lor prostie generată de lupta dintre cei doi neuroni din capul lor, cred că sunt acum liberi (puah! Ce prostie!), trăiesc într-o societate ideală și au hotărât așa deodată, exact ca proasta satului, că sunt anticomuniști
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Shelley avea o fobie față de boala asta. Dr. Cox avea cu certitudine o asemenea fobie. Stătea într-un colț și bolborosea repezit, iar directorul-adjunct îl îndemna să se adune. — O expresie bine aleasă, remarcă dr. Board, acoperind icnetele de oroare stârnite în timp ce Judy, care acum era în mod clar gravidă în luna a douăsprezecea, își continua transformarea. Minoic timpuriu, nu ți se pare, Mayfield? Dar dr. Mayfield rămăsese fără grai. Se holba înnebunit la vaginul în expansiune rapidă, care acum avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ce am zis la fel de tare ca și tine. În clipa În care s-a terminat emisiunea, i-am rugat să taie toate astea la montaj. Și mi-au promis că o vor face. Am fost... Clatină din cap. Nu știu, stârnit, furat de peisaj... — Furat de peisaj ? Mă trece un nou val de furie. Jack, ai făcut public fiecare amănunt despre mine ! — Știu și Îmi pare rău... — Ai spus lumii Întregi ce lenjerie port... le-ai dat detalii despre viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
curând după revenirea în oraș trebuie să mă readaptez. Aprind, de data asta intenționat, toate brațele caracatiței și încep, în chiloți și cu picioarele mele noduroase indecent dezgolite, să umblu prin hârtiile puse în ordine, de pe care Figaro a fugit stârnită. Ceva îmi dă o stare de liniște: povestea Zinei o presupun securizată într-un fișier cu parolă, în PC-ul de la birou. În concediu n-am făcut decât să pierd vremea adăugând tușe, consemnând gânduri care nu știu unde-și vor găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Rebecca, am tot vrut să‑ți spun. Am o mică surpriză pentru tine. Nu știu ce planuri aveai pentru după masa asta. Dar am pentru tine un bilet... la... Se oprește pentru efect, zâmbește larg și eu rămân cu ochii la ea, stârnită. O vânzare de mostre cu reducere la Gucci! Precis! — ... Conferința Anuală a Asociației Finanțiștilor! își termină propoziția, mândră. Câteva momente rămân fără replică. — Serios? spun în cele din urmă, cu glasul ușor mai strident decât de obicei. Cred că... glumești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
iar mă face de rușine. Hai, flăcăi, ajutați-o! Fu luată de subsuori, săltată și trecută pe deasupra focurilor. Ea doar strânse picioarele, dar se întrecu în țipete și râsete. De fapt asta își dorea, realiză și clucereasa, văzându-i exuberanța stârnită ca din senin. Când focurile se mai potoliră, se treziră tropotind pământul. Se prinseră pe după umeri, închizând cercul acelei bătute fără lăutari. Ritmul se păstra de la sine, fără eforturi. Îl aveau în sânge. Clucereasa își lăsă capul pe spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]