167 matches
-
viitorul societății în care trăiesc și să-și deschiză perspectiva unei reforme prin răsturnarea radicală a tot ce există. D. Carp, în a noastră părere, face rău de micșorează importanța întîmplărilor din Iași. Pe cât știm, acești tineri amăgiți nu sunt stârpituri de vanilie crescute în bumbac, cu capul amețit de fraze și romanuri, ca tinerii Vintilă Rosetti sau Calligari, cari în vederea unor sinecure ar transige numaidecât cu pretinsele lor principii revoluționare, numai să li se arunce câte un oscior. Nu sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parte oameni ca Giani, Carada, C. A. Rosetti, Pherekydis, Serurie ș. al. Toată spuma asta de fanarioți novisimi, cari s-au pripășit în țară de 50 - 60 de ani încoace, formează naturalmente elementul de disoluțiune, demagogia României. Fizic și intelectual stârpituri, neavând nici tradiții, nici patrie, nici naționalitate hotărâtă, le vedem punîndu-se la discreția străinilor și votîndu-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare națională de acolo. Aprinși de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara lui proprie și, precum zice "Poșta", guvernul i se pare tot atât de străin ca cel unguresc ardelenilor, ca cel muscălesc basarabienilor. E un axiom în mecanică că efectul trebuie să fie egal cu cauza. Domnia fanariotă și scurgerea sistematică de stârpituri și faliți în șesul Țării Românești a ținut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva că, prin o lungă reacțiune a spiritului național și a puterii de asimilațiune a solului și a rasei, vom fi exterminat până și urmele acelei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este deci îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună, la care tot neamul românesc ia parte în mod instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba, pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească neînțeleasă, mâni va fi poate organizația socială, poimîni biserica și școala, una câte una. Totul trebuie smuls din mâna acestor oameni c-o înnăscută incapacitate de-a pricepe adevărul și lipsiți de posibilitatea patriotismului: totul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neasimilați, de proveniență transdanubiană, de populațiunea de rasă? Cerem a se constata aceasta în toate punctele. Noi zicem prin sterilitate fizică și intelectuală. Sunt intelectuali și fizic sterpi, sunt catâri în toată privința. Sau nu produc copii defel sau produc stârpituri menite la o degenerare gradată și la stingere în generația a treia ori a patra. Constatăm apoi la ele simptome permanente de slăbiciune intelectuală. La ei mintea e substituită prin viclenie. Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răspunde mai cu seamă acela al noilor fanarioți care, pentru ironia lucrului, se numește "Romînul". Chiar în aceste răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un interes pentru cestiunea pură, în sine, pentru cea etnologică. Organele izraelite ne răspund prin analogii istorice. Ne răspund cu normanii cari au cucerit Anglia. În adevăr, romanii au cucerit Galia, pe urmă au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
caracter, lupta din care răsare împăcarea și contopirea este războiul. Dar oare cu război ne-au cucerit Pehlivanoglu, Zevzechidis și C. A. Rosettis? Cucerirea cu arme o compară Bluntschli în viața popoarelor cu pețirea, cu nunta, cu selecțiunea adevărată. Dar stârpituri strecurate pe la granițe, fugite de spânzurătorile turcilor, ne-au cucerit pe noi? Exemplul Prusiei e iar de natura celui citat de Bluntschli. O mână de cavaleri viteji au cucerit provinciile slave; ei au determinat istoricește aceste provincii, cari au format
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar domnia noilor fanarioți cată să se mântuie dacă acest popor ține la onoarea lui, la demnitatea lui, la numele lui și în fine la existența lui fizică, otrăvită de rachiul jidovesc, la existența lui intelectuală și morală, otrăvită de stârpiturile demagogiei fanariote. Dar "Romînul" întreabă cum am putut avea îndrăzneală de a nega originea și ideile românești a roșiilor. Vezi d-ta. Ba trebuia să ne luăm căciula și să cerem iertare d-lor C. A. Rosetti, Pherekydis, Giani, Carada
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înțelege de ce neamul românesc, numeros și inteligent, muncitor și îndrăzneț, nu poate ajunge în lume la poziția ce i se cuvine. Cum să și ajungă când oceanul cel turbure de 'mprejurul insulei romanice au aruncat deasupra lui o spumă de stîrpituri? Ce-i pasă acestei spume cosmopolite de ființa istorică a Romîniei? Vorba lui Hamlet: "Ce e Hecuba pentru ei? Ce-i pasă, ce-i poate păsa unui C. A. Rosettis, unui Giani, unui Pherekydis, coborâtori din străini, în cari idei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zeiască a Domniei străine s-a consumat și poporul românesc e de facto înlăturat din istorie, ca o curiozitate etnografică, lipită de pământ, sclava pe de-a pururea a plebei bulgărești, grecești, jidovești, imigrată din cîteși patru colțurile lumii. O stârpitură de grecotei cinic, fără sentiment de patrie, fără umbră de iubire pentru acest vechi și nenorocit neam, s-a cocoțat în fruntea țării; neagra străinătate, umbra spinului la ușa noastră a tuturor! Ce iluzii să ne și facem în adevăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al Romîniei? E C. A. Rosetti romîn? Caligari, Carada, Harama, Chirițopol, Pherekydis, Cariagdi, Anastasiadis etc. etc. romîni? Regatul greco - bulgarilor și al jidanilor, iată ceea ce trebuie scris în fruntea decretelor; românii nu mai au în realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă de hotel, mai rău... o firmă de speluncă pentru mutrele confiscate a lepădăturilor tuturor țărilor. Și încai daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
romîn? Caligari, Carada, Harama, Chirițopol, Pherekydis, Cariagdi, Anastasiadis etc. etc. romîni? Regatul greco - bulgarilor și al jidanilor, iată ceea ce trebuie scris în fruntea decretelor; românii nu mai au în realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă de hotel, mai rău... o firmă de speluncă pentru mutrele confiscate a lepădăturilor tuturor țărilor. Și încai daca țara aceasta ar fi stăpânită de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi găsit episcop care să popească mutrele de maimuțe și de caricaturi ale faimoșilor noștri patrioți actuali; nici domn care să-i învrednicească cu vro slujbă. De-a mirarea lucru este în adevăr cum s-a putut ca asemenea stârpituri, fizic imposibile, intelectual stupide, moralicește putrede, să ajungă a stăpâni în țara românească. Cu toate acestea cazul nu este unic în istoric. Precum au fost împărați cari au murit de phtheiriasis (boala pediculară ) tot așa mari formațiuni istorice pier prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e vro comparație între românul autohton din America dunăreană și cel de sub guverne străine? Chiar guvernul unguresc, oricât de rău ar fi și oricât de spoliator, e departe de-a se putea compara cu al nostru. De-acolo ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sur la selection dans ses rapports avec l'heredite chez l'homme și se va convinge că rasa aceasta [ajunsă] până la pornocrație trebuie să degenereze fizic și să se stingă. Așadar stingerea fizică, moartea e aliatul poporului românesc în contra acestor stârpituri și moartea e un prieten sigur al poporului sănătos și tânăr în contra celui bătrân. Pleavă adunată din lenociniile Țarigradului ca element speculant și mijlocitor, turcii i-au introdus și mănținut în țară tocmai pentru a corupe ei elementele sănătoase, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cruzime, de hoție la drumul mare, de trădare nu-l credem capabil. Bandiții răsăriți din țărînul român au fost cavaleri. Daca în privirea limbei a fost cu putință minunea ca geniul asimilant al graiului romanic să farmece * și pe aceste stârpituri, încît să-și uite păsăreasca afemeiată și scârboasă, în privința caracterului suntem învinși. Degeaba marele adevăr a lui Darwin se dovedește a fi absolut în privirea aceasta. Individul organic e după el rezultanta a două puteri opuse, principiul moștenirii, prin care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
18 ani, cu puține excepții, formează grosul vorbitorilor și reformatorilor de ocazie, populând deseori de o manieră grotescă media și mediul politic, fără să-și dea seama că bună parte din ei ar putea fi Încadrați În celebra categorie eminesciană „stârpituri cu gura largă”. Nu ați cunoscut prin urmare drama unei națiuni care a fost nevoită să se Împartă În ceea ce numim astăzi poporul lui Eminescu și poporul lui Caragiale. Primul, Îngropându-și În suflet nefericirea istorică a neamului (dacă mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
avântul erotic pe măsura Înmulțirii gurilor... À propos: Natura limitează altfel și dur consecințele acestui avânt, precum bufnița care-și hrănește puii Într’o ordine strictă, Încât după câți rămân din cei 4-5, 1-2 adică, dar zdraveni nu tot 4-5 stârpituri, putem ghici un an bun Înainte de a strânge recolta. Și cam tot așa procedează eschimosul, În mediul lui atât de ostil... Vorbeam de sudoare și sânge? Păi un retoric 99% dintre valorile acestui popor au pornit de jos, nu din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În realitate, în calitate de prinț temporal, Papa era obligat să-și apere teritoriul, scoțând astfel în evidență incompatibilitatea gravă între misiunea Papei ca păstor spiritual suprem și datoria pământeană impusă de regalitatea pe care o deținea împotriva canoanelor creștine. „Iată ce stârpituri morale - spune Paulescustăpânite de patima de dominație aveau să înlocuiască sfinții Pontifi care au cinstit biserica, între care poate cei mai mari au fost Leon cel Mare, Grigorie cel Mare, Nicolae cel Mare: luceferi ai Bisericii Una și Universală” Și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
calificat drept frumos și bun, în vreme ce străinismul este în totalitate negativ. Responsabili de starea jalnică a țării sunt îndeosebi două nații, evreii și grecii: "Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialâii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea română"276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
apere forța de muncă autohtonă, stăvilind invazia elementelor alogene și exploatarea peste măsură a singurei pături productive de la noi: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară"286. Considerată singura clasă productivă din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe care o înregistrează clasa semantică emoțional negativ în Timpul (aproape 15 procente), reflecție a limbajului critic la adresa guvernului liberal: "Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară"501. Presa liberală va răspunde aprecierilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Moldova. În cele ce urmează se realizează portretul etnic, moral, fizic și intelectual al guvernanților. Atribute precum „un element etnic cu totul nou și hibrid”, „rămășițele haimanalelor”, „resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar”, „elementul de disoluție, demagogia României”, „stârpituri”, „aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone”, „producte de baltă”, „nu sunt munteni” compun secvența descriptivă. Portretul nu este complet fără punerea în evidență a acțiunilor inconstante și confuze ale guvernului: „punându-se la discreția străinilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
-se atât lipsa de valoare, cât și de autoritate. Pentru a reveni la polemica dusă cu Românul, este important de stabilit că pentru Eminescu patronii de la acest ziar fac parte din categoria mai sus menționată a „productelor de baltă”, a „stârpiturilor” sau a „elementelor de disoluție”. Prin folosirea argumentului exemplu (Vedem bunăoară) se introduc în secvența descriptivă noi date, astfel se crează o similitudine între „generația actuală de guvernanți” și patronii gazetei, C. A. Rosetti și Carada. Maniera de a scrie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
cu pomeții obrajilor proeminenți, cu fața ce părea că-i fusese ciupita de vărsat și cu o voce spartă de individ neșcolit, un al doilea care a tăcut tot timpul, un ins destul de pântecos, și cel de-al treilea, o stârpitura de om, cu o basca pe cap, cu niște urechi blegi și mari, cu o mustață subțire pe buza, În stil sud-american, și foarte activ deoarece intervenea mereu În ceea ce spunea șeful. Nu după mult timp, am aflat cum Îi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]