266 matches
-
leucopterus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel de seară
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
animale, așa ca anghila sau barza, parcurg în timpul migrației mii de kilometri, altele, ca cârtița, până la 2 kilometri. Migrația animalelor este un fenomen complicat, la unele animale având un caracter ereditar, fiind legat de anumite instincte, adesea schimbător. Drept exemplu, stăncuța din Siberia este migratoare, iar cea din Europa de Est sedentară. Traseurile migrațiilor animalelor se stabilește, de regulă, prin marcarea indivizilor (inelarea păsărilor) și are o mare importanță pentru lărgirea zonei de răspândire a speciilor, perpetuarea și integritatea lor.
Migrația animalelor () [Corola-website/Science/311363_a_312692]
-
chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
lup cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); cocos de munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
Tot lângă Țăndărei, DN2A se intersectează cu șoseaua județeană DJ212, care duce spre sud la Platonești, Movila și Fetești (unde se termină în DN3B) și spre nord la Mihail Kogălniceanu și mai departe în județul Brăila la Berteștii de Jos, Stăncuța, Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21). Orașul este nod feroviar, aici întâlnindu-se calea ferată Făurei-Fetești cu calea ferată Urziceni-Slobozia-Țăndărei. Țăndăreiul a devenit oraș în anul 1968. Prima atestare documentară datează de la 18 iunie 1594, într-un act
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fașa de munte ("Anthus spinoleta"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârliea de câmp ("Alauda arvensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), ciocârlan ("Galerida
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
este admisă. Prezentăm în cele ce urmează speciile respective, precum și cuantumul amenzilor aferente, care se vor achita pentru fiecare exemplar afectat în parte: l mamifere - mistrețul - 500 de lei; viezurele - 50 de lei l păsări - gaița și graurul - 1 leu; stăncuța, varietățile de sturzi (de vâsc, cântător, de vii, de iarnă) și stârcul cenușiu - 2,5 lei; ciocârlia - 5 lei; guguștiucul, varietățile de porumbei (gulerat, de scorbură), prepelița și turturica - 10 lei. M. Horescu Crosul Loteriei Române l Marele premiu: Dacia
Agenda2005-30-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283984_a_285313]
-
Stăncuța este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Cuza Vodă, Polizești, Stanca și Stăncuța (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, pe malul Dunării. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Gropeni
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
Stăncuța este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Cuza Vodă, Polizești, Stanca și Stăncuța (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, pe malul Dunării. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21), și spre sud de Berteștii de Jos, Victoria și Mihail
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
La Cuza Vodă, din această șosea se ramifică șoselele DJ212C (care deservește exclusiv comuna, în special satul ei de reședință) și DJ212A, care o leagă spre nord-vest de Viziru (DN21) și Bordei Verde. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stăncuța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
97,08%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,85%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Stăncuța făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Stăncuța, Stanca, Podari și Cornu Malului, precum și târlele Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,85%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Stăncuța făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Stăncuța, Stanca, Podari și Cornu Malului, precum și târlele Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Stăncuța făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Stăncuța, Stanca, Podari și Cornu Malului, precum și târlele Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în compunere satele Băndoiu, Mărașu, Stanca, Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în compunere satele Băndoiu, Mărașu, Stanca, Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna Stăncuța a trecut la raionul Însurăței din regiunea Galați și apoi (după 1960) la raionul Brăila din aceeași regiune. În 1968, în forma actuală, după separarea comunei Mărașu, comuna Stăncuța
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în compunere satele Băndoiu, Mărașu, Stanca, Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna Stăncuța a trecut la raionul Însurăței din regiunea Galați și apoi (după 1960) la raionul Brăila din aceeași regiune. În 1968, în forma actuală, după separarea comunei Mărașu, comuna Stăncuța a fost transferată județului Brăila.
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna Stăncuța a trecut la raionul Însurăței din regiunea Galați și apoi (după 1960) la raionul Brăila din aceeași regiune. În 1968, în forma actuală, după separarea comunei Mărașu, comuna Stăncuța a fost transferată județului Brăila.
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
este cea șa unui sferoid a cărui umbră se ascuteț. (E) La rândul lor, doctorii, care prevăd că vara va aduce epidemii În funcție de Înmulțirea păianjenilor și de aspectul frunzelor de smochin, primăvara, când ele se aseamănă cu labele de la picioarele stăncuțelor 6, nu fac și ei previziuni ce vor Întâmpina opoziția celor pentru care faptele mărunte nu pot fi prevestitoare ale unor lucruri importante? Mă Întreb cum oare Îngădui-vor ei faptul că o simplă congă și un cotyl 1 slujesc
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să celebreze acolo câteva sacrificii. Cum oamenii au rămas muți de uimire și se Întrebau cum de-ar fi posibil ca Zeul să se fi născut În altă parte decât În insula lor, Pythia le-a mai zis că: „O stăncuță le va arăta locul”. Iată ce s-a Întâmplat. Găsindu-se la Cheroneea, auziră gazda la care ședeau purtând o conversație despre oracolul din Tegyrai cu niște străini care se Îndreptau Într-acolo. Aceștia, la plecare, Își luară rămas-bun de la
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-se la Cheroneea, auziră gazda la care ședeau purtând o conversație despre oracolul din Tegyrai cu niște străini care se Îndreptau Într-acolo. Aceștia, la plecare, Își luară rămas-bun de la femeie, chemând-o pe nume, care nu era altul decât „Stăncuța” șKoróneț. Delienii Înțeleseră de Îndată sensul prevestirii. După ce au adus sacrificii la Tegyrai, au izbutit, nu după mult timp, (D) să se Întoarcă la ei acasă. Aceste oracole au mai dat semne de viață și În epoci mai recente. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sunt de acord cu (416) această pretinsă distrugere a lumii, iar, pe de altă parte, este lesne să renunți la ceea ce nu este posibil și la cifrele excesive pe care le-a citat, Îndeosebi la cele care se referă la stăncuță și la corb4. Este adevărat că un «an» care include Începutul și sfârșitul a tot ceea ce crește din pământ nu este greșit să fie denumit «Vârsta omului». Recunoașteți doar voi Înșivă că Hesiod Înțelegeprin cuvântul «vârstă» viața omului. Sunteți de
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]