254 matches
-
în cărțile următoare cu "citate" din arhiva Cavalerilor Templieri, propaganda în favoarea unei religii feministe accentuându-se, deși cam totul fusese spus în primul roman. El crede că ar putea fi o fuziune între Steaua lui David și Crucea pătrată, sigla Stăreției din Sion, "premergătoare creștinismului cu o mie cinci sute de ani"281. Simbioza aceasta ar garanta eliminarea violenței din istorie, căci, în realitate, creștinismul n-a fost o religie a iubirii, ci una a torturii.282 Neavertizat asupra condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Domnitorul Alexandru Lăpușneanu și că a fost continuată de Doamna sa sau de Domniță, fiind terminată în anul 1562. Se știe că din anul 1562 până în anul 1803 a fost mănăstire de maici, care erau vreo cincizeci la număr, sub stăreția fiicei lui Alexandru Lăpușneanu, Sultana. După unii, Sultana era fiica lui Mircea Vodă -Ciobanu din țara Românească. Când Mitropolitul Veniamin Costachi a hotărât să înființeze aici un seminar de preoți, a dispus ca toate maicile să plece la Mănăstirea Agapia, în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Trei Ierarhi, dar nu are decorații exterioare. Stilul este tot cel modovenesc. La intrare, deasupra ușii principale a bisericii, era sculptată stema Moldovei. În afară de biserică, aici se mai află casa domnească a lui Duca Vodă , având aspectul unei construcții fortificate. Stăreția și sala gotică se află Într-o clădire cu etaj și cu două rânduri de pivnițe suprapuse. Mănăstirea este Împrejmuită cu ziduri puternice, turnuri de apărare și metereze. De-a lungul timpului, mănăstirea a reprezentat loc de refugiu pentru locuitorii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
acest fel dintr-un complex monastic. Înspre miază-zi se găsește Sala Gotică, numită „Anastasia Doamna”, sub care se găsesc adâncile și răcoroasele pivnițe în care se păstrează vinul făcut din podgoria mănăstirii. În curte se mai află baia turcească și stăreția cu trapeză. La miazănoapte, pe zid, se înalță turnul „Cina Pelerinului”, din care se vede tot ce se găsește în jurul dealului Cetățuii. Să intrăm în biserică, dragule. Înainte, însă, s-o privim atent pe dinafară. Cărei biserici îi seamănă? - Pare
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru operație. Mănăstirea zicea că n-avea suma asta. Și nu se grăbea s-o caute. Mi-a spus părintele care slujea aici. Tocmai câștigasem procesul meu pentru cele 30 de ha de pământ de la bunicul... M-am dus la stăreție. Le-am spus să mi-o dea mie, s-o duc la Tg. Mureș. Cunoșteam acolo un mare specialist. Fata a fost salvată... Nu-i bine că vorbesc eu despre mine, să credeți că-i bine și-mi place să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
seri, după ce am vizitat pe părintele Cleopa în chilia sa de la Sihăstria Nemțului, am fost poftiți la cină la Mănăstirea Neamț, unde urma să și înnoptăm. Ca semn de prețuire, am fost poftiți la masă nu în Trapeză, ci în Stăreția mănăstirii. Era la vremea Postului Crăciunului, bucatele erau neînchipuit de bune, la fel era și țuica cu schinduc (o iarbă aromată lăsată să putrezească în șipurile cu tărie), la fel era și vinul mănăstiresc. Vorbeam cumpătat, așa cum se cuvenea, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Aflasem doar că a fost închis, dar alte detalii nu cunoșteam la vremea respectivă. Și pe mine m-a interesat mecanismul acesta al convertirii, ca teolog. Țin minte că ultima discuție pe care am avut-o era chiar în fața Casei Stăreției. L-am abordat indirect, propunându-i dezbaterea cazului unui filosof portughez, Uriel Acosta, care a făcut parcursul în sens invers: de la creștinism s-a convertit la iudaism și în cele din urmă s-a sinucis. Am început să discutăm despre
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ieșire”, mi-a spus. Și chiar ultima a fost. Era o casă simplă, cu patru odăi și o bucătărie, fostă proprietate a mănăstirii, „donată” Academiei după secularizarea făptuită de noul regim. Situată la capătul aleii care urca din fața mănăstirii, pe lângă stăreție, impunea prin arhitectura țărănească și poziție, dominând valea. Veneau acolo cercetătorii din institutele Academiei, plăteau un preț modic, poate ajungeau și cei câțiva academicieni de la Iași. Avea un cerdac generos În jur, o livadă Întinsă În spate și un mirador
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lumi create de el, de la Secu la Neamț. Lăsându-și însă în urmă, la Secu, o bună parte din ucenici, starețul se simte dator să le poarte de grijă și acestora, și pentru aceasta unifică cele două mănăstiri sub aceeași stăreție, rânduială care va fi păstrată mult după dispariția lui, până în 1950. Pe poarta mănăstirii Neamț intră la 14 august 1779. Aici va rămâne ultimii săi cincisprezece ani de viață. În acest răstimp va valorifica toată experiența sa de monah, stareț
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cei aflați în căutarea sfințeniei. Ideile și concepția sa asupra vieții i-au supraviețuit, croindu-și drum în lume și în timp, prin ucenici, prin manuscrisele sale și prin volumele ce i-au fost dedicate. În 1794, după dispariția sa, stăreția Mănăstirii Neamț este preluată de ucenicul său de limba slavonă, Sofronie. Acesta preia nu numai grija obștei paisiene de peste opt sute de monahi, ci și cele trei sute de manuscrise rămase din timpul starețului Paisie, din care patruzeci manuscrise autografe ale marelui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ideile lui Paisie Velicikovski. Ucenicii săi vor străbate tot spațiul creștin ortodox, dar mai cu seamă Rusia, și pretutindeni vor întemeia mănăstiri sau le vor transforma pe cele deja existente în așezăminte paisiene de rit athonit, având ca temelie instituția stăreției și practicarea Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Dintre ucenicii români care i s-au alăturat lui Paisie la Athos, cel puțin trei aveau să rămână nume de referință în istoria culturii monastice românești. Ieromonahul Isaac, educat inițial la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe aleea principală spre biserică. Poate știe ceva de copăceii cu fructe? „Știți, ăștia sunt copaci din aceia, fără nume.” Dinspre birourile editurii, vine un tânăr, suflându-și în palme de frig. Trece pe lângă copacii cu fructe și cotește spre Stăreție. Știe el ceva despre numele acestor copaci? „Vedeți, ăștia nici nu sunt copaci propriu-zis. Sunt și ei așa ceva, fără nume.” Copăceii își clatină trist colorata podoabă de fructe. Zăpada nu-i sperie. Așteaptă. Asemeni lor, întâlnești câteodată, un om minunat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de fiecare dată a fost găsită neatinsă în cenușă, cu fața la pământ... Văd livezile, viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost găsită neatinsă în cenușă, cu fața la pământ... Văd livezile, viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu mai puțină teamă pentru a primi Sfintele Taine, dar sunt conștient că nevrednicia mea Încă atârnă ca o stâncă, nu ca un bolovan. Nu mai departe, am primit observație că nu am lăsat aseară telefonul pe pervazul din holul stăreției și am intrat În pământ de rușine, deși nu Îl folosisem decât pe post de deșteptător. E un semn de neascultare, pe care nu-l mărturisisem și nu-i exclus să fie și altele, pe care inconștientul de mine le
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Articolul 1 Ansamblul Mănăstirii Țigănești din satul/comună Ciolpani, județul Ilfov, se clasează în grupă B cu următoarele obiective: biserică mare, biserica din cimitir, turnul clopotnița, stăreția, trapeza, arhondaricul, casele monahale. Articolul 2 Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Ilfov va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin. Ministrul culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu
ORDIN nr. 2.614 din 7 aprilie 2003 privind clasarea Ansamblului Manastirii Tiganesti din satul/comuna Ciolpani, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151473_a_152802]
-
Articolul 1 (1) Imobilul "Casă monahala" (stăreția veche), sătul Măxineni, comuna Măxineni, la 9 km N-N-E de sat, pe malul drept al Șiretului, județul Brăila, se clasează că monument istoric, categoria arheologie, grupa valorica A, cod în Lista monumentelor istorice BR-I-m-A-02136.01. ... (2) Coordonatele punctelor de contur
ORDIN nr. 2.648 din 12 noiembrie 2012 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria arheologie, grupa valorică A, a imobilului "Casa monahală" (stăreţia veche), satul Măxineni, comuna Măxineni, la 9 km N-N-E de sat, pe malul drept al Siretului, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249185_a_250514]
-
publicării prezentului ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii și patrimoniului național, Puiu Hașotti București, 12 noiembrie 2012. Nr. 2.648. Anexă Zona de protecție a imobilului monument istoric "Casă monahala" (stăreția veche), sătul Măxineni, comuna Măxineni, la 9 km N-N-E de sat, pe malul drept al Șiretului, județul Brăila Coordonatele punctelor de contur Nr.
ORDIN nr. 2.648 din 12 noiembrie 2012 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria arheologie, grupa valorică A, a imobilului "Casa monahală" (stăreţia veche), satul Măxineni, comuna Măxineni, la 9 km N-N-E de sat, pe malul drept al Siretului, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249185_a_250514]
-
Articolul 1 (1) Se schimbă grupa valorica din B în A pentru monumentele istorice Ansamblul fostei Mănăstiri Bărboi, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, fostă Stăreție, azi casă parohiala, si Turnul clopotnița, situate în stradela Bărboi nr. 12, municipiul Iași, județul Iași, înscrise în LMI cu codurile IS-II-a-B-03730, respectiv IS-II-m-B-03730.01, IS-II-m-B-03730.02 și IS-II-m-B-03730.03, și vor avea următoarele coduri: ISII-a-A-03730, respectiv IS-II-m-A-03730.01, IS-II-m-A-03730
ORDIN nr. 2.599 din 20 iulie 2016 privind schimbarea de grupă valorică din B în A a Ansamblului fostei Mănăstiri Bărboi, a Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, a fostei Stăreţii, azi casă parohială, şi a Turnului clopotniţă şi clasarea a trei noi subcomponente în cadrul Ansamblului fostei Mănăstiri Bărboi, stradela Bărboi nr. 12, municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, în LMI, categoria II, monumente de arhitectură, grupa valorică A, respectiv Monumentul Bisericii Sf. Vineri, Casa de apă (aghiazmatarul - cişmeaua) şi Zidul incintei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274515_a_275844]
-
Nicolae” (secolul al XVI-lea) din satul Izvoranu, ruinele unei biserici de secol al XVII-lea din satul Grăjdana (aflată în zona fostului sat Lunceni), și mănăstirea Barbu din Leiculești, ridicată la 1668, complexul ei cuprinzând biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”, stăreția, arhondaricul și turnul clopotniță.
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
ivit noi orizonturi, acesta reușind să reînoade vechiul fir, reînființând mănăstirea. A refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei, încet, încet așezământul a fost repopulat. După anul 1989, viața monahală a căpătat noi valențe. Din anul 1999, stăreția mănăstirii a luat sub conducerea ei și Mănăstirea Arnota, prin transformarea acesteia din mănăstire de călugări în mănăstire de maici. Mănăstirea Bistrița este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare .
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
atenția o monumentală statuie (din marmură, înaltă de 3 m) a lui Alexandru cel Bun, ridicată în anul 1982, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la moartea marelui ctitor. În afara zidului de incintă, în partea de nord, este actuala stăreție, un corp de chilii, arhondaricul și gospodăria mănăstirii. Înainte de intrare propriu-zisă in incinta mănăstirii, în partea dreaptă, se găsesc cimitirul, biserica cimitirului, un corp de chilii și spații de cazare pentru pelerini, iar în partea stângă livada mănăstirii. Odată cu trecerea
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
ca monumente de arhitectură: (secolul al XVIII-lea) din satul Bistricioara; (secolele al XVIII-lea-al XX-lea) din satul Ceahlău, ansamblu ce cuprinde biserica „Buna Vestire” (1835), casa mitropolitului Veniamin Costachi (1832), casa Varahil Moraru (secolul al XIX-lea), stăreția (secolul al XIX-lea), clopotnița de lemn (1830-1835) și cea de zid (secolul al XX-lea); și (secolele al XVII-lea-al XIX-lea) din satul Ceahlău, cuprinzând ruinele bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” (1639), ruinele palatului cnejilor (secolele al XVII
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
comasat cu Valea Albă), iar satul Totoiești a trecut la comuna Tupilați. În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1496), turnul-clopotniță (1862), stăreția (secolul al XX-lea) și casele monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea).
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
de carte. În comuna Iordăcheanu se află , monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1535, refăcută în secolele al XVII-lea și al XIX-lea, aflată în satul Vărbila. Ansamblul constă din biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1539), ruinele stăreției, turnul-clopotniță și zidul de incintă (ultimele trei datând din secolul al XVII-lea). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea din
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]