482 matches
-
6.1. FOLICULITA Este inflamația foliculului pilos. Etiologie. Este o infecție cutanată produsă de diferite tulpini de stafilococi, acțiunea lor fiind favorizată de prezența microtraumatismelor locale sau a altor factori iritativi. Anatomie patologică. Afecțiunea este reprezentată de o mică zonă hiperemică centrată pe un fir de păr, apărută în regiunile bogate în foliculi piloși (pielea păroasă a capului
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
în foliculul pilos și glanda sebacee adiacentă, caracterizată printr-un proces de necroză tisulară locală, denumită „bourbillon”. Apariția concomitentă sau succesivă a mai multor furuncule, la același bolnav, determină furunculoza. (fig.6.1.). Etiologie. Este produs de obicei de un stafilococ cu virulență crescută, rezistent la antibioticele uzuale. Apare de regulă la persoanele cu diferite tare imunologice, diabet, carențe alimentare ; pubertatea favorizează apariția afecțiunii. Anatomia patologică. Se observă necroza masivă a aparatului pilo-sebaceu și a dermului înconjurător, din care ia naștere
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
se va efectua o grefă de piele liberă. 6.5. ABCESUL CALD Abcesul cald este o colecție purulentă acută localizată în diferite țesuturi sau spații anatomice, bine delimitată, caracterizată prin existența unei membrane piogene și a unui conținut purulent. Etiologie. Stafilococul (circa 80% din cazuri) și streptococul sunt cei mai obișnuiți germeni patogeni. Mai rar pot fi întâlniți colibacili, pneumococul sau germeni anaerobi. Abcesul cald „aseptic” (abces de fixație) este produs prin injectarea în țesuturile superficiale a unor substanțe iritante (iod
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
microbi), stratul mijlociu (țesut conjunctiv tânăr și vase de neoformație) și stratul extern (țesut scleros care constituie limita dintre țesutul infectat și cel sănătos). b. conținutul abcesului este format din puroi, care în funcție de etiologie are următoarele aspecte: cremos, vâscos, inodor (stafilococ); fluid, de aspect seropurulent (streptococ); gros, de aspect verzui, bogat în fibrină ( pneumococ); seros, cenușiu-murdar, fetid (anaerobi). Antibiograma efectuată după examenul bacteriologic dă posibilitatea unei terapii țintite. Semnele clinice: a. în faza presupurativă, semnele generale constau în febră, frison, anorexie
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
fără tendința de limitare a infecției. Este deci o celulită progresivă, ce interesează țesutul subcutanat sau interstiții conjunctive cu mare susceptibilitate, cum ar fi spațiul retroperitoneal, submandibular, retromamar. Etiologie: Streptococul este germenele cel mai frecvent întâlnit; mai rar se întâlnesc Stafilococul auriu, E. coli, Proteus sau asocierea dintre streptococ și germeni anaerobi ( în flegmoanele periuretrale sau perirectale). Poarta de intrare a germenilor este foarte diferită și poate fi reprezentată de o simplă excoriație, de o plagă înțepată sau contuză. Se remarcă
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
de irigații cu soluții antiseptice sau antibiotice. Tratamentul chirurgical va fi asociat cu o antibioterapie țintită și un tratament tonic general. 6.7. LIMFANGITA ȘI LIMFADENITA ACUTĂ Etiologie. Agentul patogen obișnuit este streptococul, însă mai pot fi produse și de stafilococ, E. coli sau alți piogeni. Limfangita acută se însoțește de obicei de semne generale ca: febră (39°40°C), frison, alterarea stării generale și de relativa impotență funcțională regională, datorită durerii locale. 6.7.1. LIMFANGITA ACUTA Este o inflamație
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
antisepticele utilizate acționau la suprafața rănii, permițând bacteriilor anaerobe să invadeze profunzimea rănii. Deci, antisepticele, în loc de a distruge bacteria invadatoare, dăunau sistemului imunologic de apărare al rănii la suprafață. Publică observațiile sale în The Lancet. În anul 1927 cerceta propietățile stafilococilor, ținând culturile pe o bancă, într-un colț al laboratorului. Iată fraza consemnată de Fleming în ziua epocalei descoperiri: " Când m-am trezit în ziua de 28 septembrie 1928, nu planificasem să revoluționez medicina, descoperind antibioticul, deși asta este exact
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
28 septembrie 1928, nu planificasem să revoluționez medicina, descoperind antibioticul, deși asta este exact ceea ce am făcut". După o scurtă vacanță petrecută în familie, întors la laborator, constată că una din culturi era contaminată de o ciupercă, toate coloniile de stafilococi din jur fiind distruse, în timp ce restul de colonii din recipientele de sticlă se dezvoltau normal. Cutia Petri în care Alexander Fleming descoperă ciuperca contaminatoare de microbi Fleming a separat mucegaiul de ciupercă, și, studiindu-l, descoperă că produce o substanță
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fiind posibile reinfecții cu același microb, așa cum se întâmplă după virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Deși activitatea bacteriostatică poate fi suficientă pentru tratamentul majorității infecțiilor, efectul bactericid este necesar în cazul pacienților cu imunodepresii, cu infecții localizate în situsuri anatomice normal sterile (ex. meningite, endocardite) și în cazul unor infecții specifice (ex. infecții complicate cu Stafilococ auriu). Mecanismele de acțiune ale antibioticelor antibacteriene cunoscute sunt: Inhibiția peretelui celular este realizată de bacitracină, glicopeptide și beta-lactamine. Spre deosebire de celulele umane, membrana bacteriilor are în plus un perete extern rigid, care o protejează de ruptura prin hiperosmoză. Acest perete
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții cu germeni sensibili septicemice sau localizate angiocolecistic, urinar, meningial, respirator, pulmonar, endocardic Izoxalipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxaciclina, Flucloxaciclina infecții cu stafilococi producători de penicilinază Carboxipeniciline Ticarcilina infecții cu Proteus, Enterobacter și Serratia Ureidopeniciline Azlocilina, Mezlocilina, Piperacilina infecții cu Ps. Aeruginosa și alți bacili gram negativi (Enterobacter, Serratia, Citrobacter, Proteus, Salmonella, E. coli), Bacteroides fragilis și enterococ PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
fragilis și enterococ PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 42 Combinații* cu inhibitori de βlactamaze Ac. Clavulanic, Sulbactam, Tazobactam infecții cu germeni secretori de βlactamaze; Penemi Ritipenem, Sulopenem, Arylpenem, Faropenem infecții cu majoritatea germenilor GP și GN, cu excepția Ps. Aeruginosa, stafilococ auriu meticilinorezistent și unii enterococi Carbapeneme Tienamicina, Ertapenem, Imipenem, Meropenem Infecții cu majoritatea bacteriilor, inclusiv cele secretoare de βlactamaze și pseudomonas; excepție Staph. metirezistenți și Enterococcus faecium Cefalosporine Carbacefeme ●generația I: Cefaclor, Cefadroxil ●generația II Cefuroxima, Cefotiam, Cefoxitina ●generația III
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aerobi și anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric, bacilul cărbunos, listerii și clostridii. Chinolone (I) Acidul nalidixic (II)Norfloxacina Ofloxacina Ciprofloxacina (III)Moxifloxaci Gatifloxacina Levofloxavina Tosufloxacina (I) infecții urinare cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi, stafilococi), CGN (meningococ, gonococ), BGN (enterobacteriaceae, haemophilus, pseudomonas, campylobacter, legionele, vibrioni), bacterii anaerobe, mycoplasme, chlamidii, ricketii, micobacterii atipice Aminoglicozide Streptomicina, Kanamicina, Gentamicina, Tobramicina, Netilmicina, Amikacina infecții cu BGN aerobi, stafilococi meticilino sensibili, unii entrococi Macrolide Eritromicina, Rovamicina, Claritromicina, Azitromicina eritromicina alternativa
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi, stafilococi), CGN (meningococ, gonococ), BGN (enterobacteriaceae, haemophilus, pseudomonas, campylobacter, legionele, vibrioni), bacterii anaerobe, mycoplasme, chlamidii, ricketii, micobacterii atipice Aminoglicozide Streptomicina, Kanamicina, Gentamicina, Tobramicina, Netilmicina, Amikacina infecții cu BGN aerobi, stafilococi meticilino sensibili, unii entrococi Macrolide Eritromicina, Rovamicina, Claritromicina, Azitromicina eritromicina alternativa penicilinei la alergici; macrolidele noi pentru pneumoniile atipice, micobacteriozele atipice, toxoplasmoză, boala Lyme, infecțiile cu Chlamydia, Mycoplasma, Helicobacter pylori. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 44 Lincosamidele Lincomicina, Clindamicina
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Eritromicina, Rovamicina, Claritromicina, Azitromicina eritromicina alternativa penicilinei la alergici; macrolidele noi pentru pneumoniile atipice, micobacteriozele atipice, toxoplasmoză, boala Lyme, infecțiile cu Chlamydia, Mycoplasma, Helicobacter pylori. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 44 Lincosamidele Lincomicina, Clindamicina infecții cu streptococi (excepție enterococului), stafilococi , anaerobi GP și GN Cloramfenicoli Cloramfenicol infecții abdominale și genitale cu anaerobi GN, abcese cerebrale cu anaerobi, meningite cu pneumococ sau BGN rezistenți la βlactamine, alternativă în tratamentul febrei tifoide. Tetracicline Tetraciclina, Doxiciclina, Tygecliclina bruceloza, tularemia, pasteurelozele, boala ghearelor de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bacteriile gram negative a unor elemente genetice mobile (Klebsiella pneumoniae, E. coli). Al doilea mecanism de rezistență este alterarea PBP urilor, adică a proteinelor bacteriene de suprafață de care se leagă antibioticele β lactamice. Aceste modificări sunt consecința mutațiilor genetice (stafilococul meticilino rezistent) sau achiziția unor noi gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rezistența Pseudomonas aeruginosa la piperacilină). Alte mecanisme de rezistență sunt specifice anumitor clase de antibiotice. Rezistența la Vancomicină este transmisă genetic prin plasmide și transpozomi, alterând peretele petidoglicanic. Descrisă inițial la enterococi, rezistența la Vancomicină s-a extins și la stafilococi, prin intermediul genei vanA. Rezistența la aminoglicozide se manifestă prin intermediul unor enzime codate de plasmide, care inactivează antibioticul prin hidroxilare și scăzându-i afinitatea pentru ținta ribozomală. Un alt mecanism, identificat la tulpini de Pseudomonas aeruginosa, constă în alterarea membranei celulei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt: crupul și bronșiolita (rar), bronșita acută, pneumonia primară gripală (edematoasă), otita medie acută, sinuzita acută. Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 102 Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108 parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
renală 1. Compensarea volemică 2. Combaterea cauzelor (medicație nefrotoxică, obstacol urinar) 3. Protezarea selectivă a funcției renale (dializă) Infecțiile sistemice 151 Tabel 8.3 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul comunitar Poarta de intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Stafilococ auriu, Streptococi A, coci anaerobi Aminopenicilina+Metronidazol+/AG sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina/carbapenem +/AG Genitală Streptococ B, BGN, anaerobi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
AG + Metronidazol Tabel 8.4 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul nosocomial Poarta intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Staf. Meti-R, B. piocianic, alți BGN Vancomicina +AG/ BL Urinară BGN, enterococ BL + AG Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Cutanată Staf. Meti-R, B. piocianic, alți BGN Vancomicina +AG/ BL Urinară BGN, enterococ BL + AG Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG + metronidazol +/ Fluconazol Cateter venos central Stafilococ alb, BGN, fungi Vancomicina + C3g +/Amfotericina B Infecțiile sistemice 152 8.6 Endocardita infecțioasă Endocardita infecțioasă este o formă particulară de infecție sistemică, cu evoluție aciclică (nelimitantă), în care focarul primar de multiplicare a germenilor este endocardul. Endocardita este favorizată
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Urogenitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]