135 matches
-
Descoperită în 1897 și deschisă pentru public începând cu anul 1927, este una dintre cele mai vizitate locuri din zona respectivă. Are o sală imensă care măsoară 100 m lungime, 50 m lățime și 35 m înălțime. Circa 400 de stalagmite sunt prinse de baza peșterii și formează "Pădurea Virgină" (la Forêt Vierge). Peștera este peștera cu cea mai mare stalagmită (La Grande Stalagmite) din lume, aceasta măsoară 29 m.
Aven Armand () [Corola-website/Science/320716_a_322045]
-
respectivă. Are o sală imensă care măsoară 100 m lungime, 50 m lățime și 35 m înălțime. Circa 400 de stalagmite sunt prinse de baza peșterii și formează "Pădurea Virgină" (la Forêt Vierge). Peștera este peștera cu cea mai mare stalagmită (La Grande Stalagmite) din lume, aceasta măsoară 29 m.
Aven Armand () [Corola-website/Science/320716_a_322045]
-
sală imensă care măsoară 100 m lungime, 50 m lățime și 35 m înălțime. Circa 400 de stalagmite sunt prinse de baza peșterii și formează "Pădurea Virgină" (la Forêt Vierge). Peștera este peștera cu cea mai mare stalagmită (La Grande Stalagmite) din lume, aceasta măsoară 29 m.
Aven Armand () [Corola-website/Science/320716_a_322045]
-
care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
o peșteră (cavernă) complexă, de mari dimensiuni, așezată pe două niveluri, unul superior, alcătuit din săli multiple ("Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Club, Sala Buzunar, Sala Minunilor, Sala Suspendată, Sala Giganților, Sala Pagodelor, Sala cu Ferestre") cu concrețiuni ("stalactite, stalagmite, ghirlande, baldachine"), legate prin galerii ("Galeria Marmitelor, Galeria Afluentului, Galeria Activului") și altul inferior, cu un râu subteran. În acestă peșteră, Profesor Dr. Bogdan Onac, directorul compartimentului Cluj al Institutului de Speologie Emil Racoviță a studiat și descris megacristalele scalenoedrice
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
sub formă de crustă. În continuare planșeul acoperit de o îngrămădire de blocuri, urcă în trepte spre vest, având forma unui amfiteatru. Din peretele estic al sălii se desprind câteva diverticule. Cel mai semnificativ element al peisajului cavernicol îl constituie stalagmitele - în special cele "lumânare", ce formează o adevărată pădure în partea de nord. Stalactitele fistulare, formează aici uneori adevărate „ploi de macaroane”. Un lac mic ce este căptușit cu calcit spongios, se află în partea de sud într-un diverticul
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
lac mic ce este căptușit cu calcit spongios, se află în partea de sud într-un diverticul. Se pot identifica într-un alt diverticul și câteva oase ale ursului peșterilor, printre care și cel al unui femur încastrat într-o stalagmită. Fauna de chiroptere care hibernează aici este formată 4 specii de lilieci, toate fiind specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă. Arealul este permanent accesibil și vizitarea lui nu necesită echipament special. Nefiind electrificată, necesită totuși procurarea unor
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
conglomerate, pe denivelare de 57 m. Deoarece vizitarea nu se face într-un cadru organizat și nu au fost luate măsuri de protejare și conservare, actual peștera se află într-o stare de degradare ireparabilă (o parte dintre stalactite și stalagmite au fost distruse de către turiști, există urme ale unor vetre de foc și pereții poartă urme de gravură). Rezervația este de interes speologic și faunistic. Din punct de vedere geologic, peștera reprezintă un caz particular, legat de dezvoltarea endocarstului în
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
Kalogria și plajele din portul Stoupa, în timp ce Kardamyli și Agios Nikolaos au plaje de prundiș și de nisip. Vechile case turn din Mani ("pyrgospita") sunt atracții turistice importante, iar unele oferă cazare pentru vizitatori. Stalactitele din Diros și peșterile cu stalagmite, aflate în apropiere de Oitylo, sunt, de asemenea, destinații turistice populare. Deoarece acestea sunt parțial sub apă, vizitatorii fac tururi prin ele cu bărci de tip "gondolă". Gytheio, Areopoli, Kardamyli și Stoupa sunt pline de turiști în lunile de vară
Peninsula Mani () [Corola-website/Science/336843_a_338172]
-
mai lung traseu subteran deschis publicului în Republica Cehă. În timp ce partea dinspre Sloup are cupole mari și abisuri adânci, secțiunea dinspre Šošůvka, ceva mai mică, se remarcă prin prezența unor formațiuni din gheață colorate și uimitor de fragile. Una dintre stalagmite, numită "Svícen" (Lumânarea), are un guler ca de dantelă, efect creat prin sinterizare. O parte a circuitului include peștera-tunel cunoscută sub numele de „Kůlna”, care a făcut obiectul mai multor cercetări arheologice.
Prăpastia Macocha () [Corola-website/Science/335884_a_337213]