942 matches
-
a etalat marile capodopere ale creației compozitorului, spre exemplu celebrele creații destinate instrumentelor soliste - emblematicul Syrinx prezentat de flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, transcripția pentru harpă a primei piese din ciclul Arabesques, lucrare oferită de Ion Ivan Roncea, trei dintre sugestivele Stampe prezentate de pianistul Viniciu Moroianu. Pe toți trei i-am regăsit în formule instrumetale de duo, de trio, în compania violoncelistului Dan Cavassi - Sonata pentru violoncel și pian, a clarinetistului Cristian Mancaș - prima Rapsodie pentru clarinet și pian, a violistului
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
Eugen Bunaru Stampe încremenite în mișcări hieratice, priveliști mentale și fizice, poemele lui Bunaru au delicatețea unor haiku-uri și zveltețea unor plante de primăvară... Un vag bacovianism direcționează poemul înspre o zonă a nostalgiei și a tristeții difuze pe care, apoi, conștiința
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
de arhivă literară: o femeie într-un tren în mers, prin gări necunoscute ei, cu ochii la amintiri care fug și, pe-alăturea cu drumul, un cal bălan ca tinerețea, care-i vine și-i pleacă de sub fereastră. Așa o stampă, scoasă din timpul vacanțelor la moșii, cînd se putea scrie, fără grijă, despre melancoliile între două halte, de doamnă pățită, cu voaletă, iscă, azi, oarece suspiciuni. Mai ales că inactualitatea, pată grea, a ros, în anii '70-'80, prestigiul romanelor
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu pune accent, chiar surclasează informația că Vincent van Gogh ar fi consumat peste măsură absint: „S-a mai întâmplat că rația / de absint zilnică / între timp o dublasem. Vezi bine, trepidam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sia di canali apparentemente privați. La capacità euristica di questo schemă interpretativo appare tanto più evidente oggi, quando lo sviluppo dei mass media e la loro incidenza appare così largamente riconosciuta: ai vecchi "apparati egemonici" come la scuola o la stampa și sono infatti aggiunte - fondamentali nella creazione del senso comune - le televisioni, terreno sul quale spesso le connotazioni di "pubblico" o "privato", di "politico" o di "economico", încontra molte difficoltà. Îl termine "società civile" non compare în Q 1, 47
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gli anni del regime; Laterza, Roma-Bari, 1991, p. 14. 25 Antonio Gramsci, "L'alibi degli intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p. 413. 26 Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. 27 Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op.cit., vol. III, , p. 1238. Idem, "L'alibi degli intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p.413. Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Drumurile basarabene ale marelui meșter al descrierii naturii și lumii satelor și târgurilor în romanul românesc al secolului XX peisajele rurale și urbane ocupă un loc secundar. O excepție o constituie impresiile despre Telenești, un târg pitoresc, ca de pe o stampă străină care, de departe și în lumina amurgului, oferea o priveliște fantastică, pitorească și exotică, dar sub soarele fierbinte al zilei de iunie care a urmat n-a mai arătat decât ca o groapă tristă și murdară. încât acest înfiorător
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
că textul e negru. Dar negru!?/ Negru sînt plictisul, prostia și ura. Negru e lipsa de imaginație./ Negre sînt mineralele care zac în mine și se răzvrătesc/ împotriva petalei rătăcită în pale de vînt și apoi oiprită între/ liniile unei stampe japoneze.// Pentru că negrul are nuanțe.// întunericul umblă pe o mie de picioare de broască țestoasă/ în spate cu o mie de păuni, intră în deltele zilei și își revarsă/ mișcarea fractală" (ibidem). E un soi de contemplație activă ce mediază
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
dei riferimenti. Insomma l'istituzionalizzazione della politică e delle riflessioni che ne avevano sorretto la diffusione di massa; 2) lo strisciante, mă progressivo, restringimento dell'orizzonte spazio-temporale dentro cui la vită viene pensata, non per vagheggiare una trascendenza trascendente di stampo medioevale, bensì per lanciare la sfidă di una mondanizzazione trascendente, non în reazione ossessiva alle 'derive' del relativismo, mă nella consapevolezza che la saldatura tecno-nichilista all'interno dell'impianto capitalistico possiede una venefica suadenza, în grado di incidere sulla costruzione
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
contorni rivoluzionari, dando gambe alla compresenza, al rovesciamento della realtà per come la și vede comunemente, che va oltre îl dissenso individuale, concluso nell'io fenomenico che resta al di qua della prospettiva di liberazione. Se la riflessione anche di stampo accademico deve mirare piuttosto che a illuminare în merito ad alcune certezze, a seminare fertili dubbi, la figură del poeta è senza dubbio centrale e ha la formidabile occasione di ritagliarsi nuovamente uno spazio educativo rilevante. În questo senso, stimolante
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
come quella che coraggiosamente Capitini cercò di praticare durante la propria vită, una base di conflitto è imprescindibile per consentire a tutti, e în particolare a coloro non oggetto sin dalle prime fasi della propria esistenza di un'educazione di stampo nuovo, di aspirare a un afflato di libertà non apparente. Lo specialismo spinto, al contrario, invece di mantenere aperto îl rapporto agonico, di contraddizione che corre tra politică e profezia, lo ha occluso, perché nella fondazione di un potere di
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
nuovo, di aspirare a un afflato di libertà non apparente. Lo specialismo spinto, al contrario, invece di mantenere aperto îl rapporto agonico, di contraddizione che corre tra politică e profezia, lo ha occluso, perché nella fondazione di un potere di stampo tecnocratico, sempre più appannaggio di ristrette élites, priva l'uomo della possibilità di rimanere aperto alla imprevedibilità della novitas, che costituisce l'essenza della profezia. Conclusioni Îl problemă centrale che în qualche misura ci siamo posti è se la profezia
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
gli steccati di un agire sotto occhiuta tutela anche se patinato dalle illusioni della sua illimitatezza, rinunciando a immaginare, a sognare l'oltre. Non bașta pensare al dissenso smussandone gli spigoli a tavolino. Accontentarsi di una via d'uscita di stampo prettamente concettuale, tra l'altro, vuol dire esporsi indistintamente sia all'apatia come farmaco per la sedazione di ogni ansia, che, simmetricamente, alla lotta armata. Non bașta, annota Gabriella Falcicchio approfondendo questo plesso concettuale în Capitini, "provare disappunto verso la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Articolul 1 Proprietarul oricărui atelier de arte grafice: tipografie, litografie sau orice procedeu de arte grafice, este obligat să trimită din orice carte, broșură, revista, ziar, note muzicale, harta geografică, planuri, stampe, portrete, tablouri, foaie volanta și orice altă reproducere, cate două exemplare bibliotecii Academiei Române din București, cate două exemplare bibliotecii centrale din Iași și cate un exemplar Fundațiunii Universitare "Carol I" din București; iar aceste biblioteci sînt obligate să le primească
LEGE din 24 martie 1904 Legea pentru obligaţiunile atelierelor de arte grafice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106060_a_107389]
-
exemplare bibliotecii Academiei Române din București, cate două exemplare bibliotecii centrale din Iași și cate un exemplar Fundațiunii Universitare "Carol I" din București; iar aceste biblioteci sînt obligate să le primească și să le păstreze în depozitele lor. Din orice planuri, stampe, portrete, tablouri sau din orice reproduceri artistice care se execută nu prin tipar, ci prin alte procedeuri grafice, ex: prin fotografie, se trimite de asemenea numărul de exemplare arătate la aliniatul 1, atît cînd ele constituiesc părți sau sînt suplimente
LEGE din 24 martie 1904 Legea pentru obligaţiunile atelierelor de arte grafice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106060_a_107389]
-
burg”). Aceste segmente, încremenite în pasta enunțului, au, de cele mai multe ori, rolul important de a exprima, cu mijloace împrumutate din arta vizuală, înțelesurile inefabile, “memorabile” ale frazei poetice (“Ai vrea să găsești un cuvânt-două, ceva memorabil/ dintr-o încremenire de stampă”). Discursul rămâne, în general, rezultatul unui foarte fin filtru vizual. Percepția senzorială, în ansamblu, e copleșită de ceea ce privirea,“ochiul complice”, înregistrează. Celelalte simțuri sunt dominate de veghea tiranică a vederii, a cărei acuratețe descoperă rapid amănuntului semnificativ: ”Nu o dată
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
7 (șapte) clase elementare și având vârsta de 14-16 ani inclusiv“. (Drapelul Roșu din 16 iulie 1955). 25 ani „O valoroasă colecție de hărți. În depozitul filialei Timișoara a Arhivelor Statului se păstrează și o valoroasă colecție de hărți și stampe. Cea mai veche este o stampă a Timișoarei de la 1596“. (Drapelul Roșu din 9 iulie 1980“. „Tractorul cu nr. 1 000. La întreprinderea «Tehnometal» din Timișoara a fost consemnat un nou succes de prestigiu, aici fiind recepționat tractorul viti-legumicol cu
Agenda2005-28-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283911_a_285240]
-
vârsta de 14-16 ani inclusiv“. (Drapelul Roșu din 16 iulie 1955). 25 ani „O valoroasă colecție de hărți. În depozitul filialei Timișoara a Arhivelor Statului se păstrează și o valoroasă colecție de hărți și stampe. Cea mai veche este o stampă a Timișoarei de la 1596“. (Drapelul Roșu din 9 iulie 1980“. „Tractorul cu nr. 1 000. La întreprinderea «Tehnometal» din Timișoara a fost consemnat un nou succes de prestigiu, aici fiind recepționat tractorul viti-legumicol cu nr. 1 000“. (Drapelul Roșu din
Agenda2005-28-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283911_a_285240]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > EREZIA TALCIOCULUI COTIDIAN Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vând stampe timbre mașini din epoca de piatră sau de aur păpuși ceasuri embleme masonice vederi din diferite locuri și timpuri sculpturi din piatră bronz și aur abțibilduri bilete de dragoste de autobuz de tren de avion sau de rachetă intercontinentală bancnote
EREZIA TALCIOCULUI COTIDIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384522_a_385851]
-
Africa, precum și Marie-Noëlle Vallès, Șefa Departamentului Video pentru Agenția France-Presse. - ,,Evoluția editorului: ești în pericol de a dispărea de pe piață?”,va fi susținut de Jason Seiken, Editor-Șef și CCO Telegraph, Mario Calabresi, Editor-Șef în Italia, la ziarul La Stampa, Thomas Patterson, Profesor Universitar, specialist în probleme de guvernământ și de Presă la Universitatea Harvard, Joseph Odindo, Group Editorial Director la The Nation din Kenya și David Boardman, Decan la Media și Comunicații de la Temple University din Statele Unite. - ,,Modele alternative
Presa internațională este gata pentru întâlniri la cel mai înalt nivel [Corola-blog/BlogPost/92992_a_94284]
-
Începe de la detalii. Detaliile sînt ale tuturor. Săpunul care mi se lipește de degete În buzunar nu mai este al lui Leopold Bloom, este săpunul meu. Colega mea cu păr blond de cea mai ariană calitate caută bibelouri chinezești și stampe japoneze „ce să fac, sînt o estetă, zice, vreau să fie neapărat foarte vechi și autentice“. În altă situație: „...Dacă Îmi scade contul la bancă sub 300 000 sînt un om pierdut!“. Eu caut ceapă. Între noi nu este decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am Închis bine de tot. Am respirat adînc, simțindu-mă ridicol și laș. Mă Îndreptam spre dosul prăvăliei cînd am văzut fîșia de hîrtie pe tejghela. Apropiindu-mă, am băgat de seamă că era vorba de o fotografie, o veche stampă de birou din acelea care se imprima de obicei pe o planșă din carton gros. Marginile erau arse, iar imaginea, fumurie, părea brăzdată de urmele unor degete mînjite de cărbune. Am examinat-o la lumina unei lămpi. În fotografie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o consideri interesantă. Existența li se reașezase Într-o normalitate lipsită de ambiții. Hotărâseră că, dacă erau mai strânși la pungă, Își puteau permite să păstreze apartamentul, de care Tom, cu atașamentul domestic al unui motan bătrân, se legase. Vechile stampe de pe pereți, cu scene englezești de vânătoare, Îi aparțineau lui Tom, ca și marea tapițerie primită cadou, un fel de relicvă a zilelor decadente de la colegiu, ca și numărul mare de sfeșnice desperecheate și scaunul sculptat Louis XIV, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de cât de puțin pot vorbi despre această întâlnire, una dintre cele mai bogate din câte am avut, dar cred că important este să încerc să fur acelor zile contururile mai interesante, așa că figura lui îmi apare ca într-o stampă japoneză, alcătuită din doar câteva linii trasate fugar de o mână sigură de maestru. Szajna îmi aduce aminte de Cotescu, nu știu de ce, poate pentru că este la fel de blajin ca și marele actor român, poate pentru faptul că a apărut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]