325 matches
-
culturii moderne, criticul nu respinge niciodată, preconceput, inovațiile și experimentele. Le acceptă, nu motivat de snobism, ci parcurgând un traseu al investigației care descoperă valoarea artistică. De pildă, salută entuziast versurile lui Ion Barbu din Joc secund, definindu-le drept „stanțe purificate în flacăra minții”, „adevărate filtruri de melodie și simbol, descântece pentru intelect, formule poetice ale unui ritual magic”. Preocuparea lui P. este aceea de a decela frumosul autentic în opera literară. Nu reproșurile și obiecțiile precumpănesc la el, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
în momentul morții. El enunță aici regulile care, în acest ultim stadiu al gîndirii lui, se aplică atît operelor filozofice, cît și celor poetice și care se inspiră dintr-o aritmetică concretă ce atribuie numerelor prime o valoare simbolică : „Cum stanțele sau grupele au de acum înainte șapte versuri, structura și succesiunea lor vor combina cele două moduri specifice epopeii italiene, îmbinînd unitatea octavei și continuitatea terținei, prin încrucișarea rimelor și înlănțuirea strofelor. Întotdeauna primul vers al unei stanțe rimează cu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
simbolică : „Cum stanțele sau grupele au de acum înainte șapte versuri, structura și succesiunea lor vor combina cele două moduri specifice epopeii italiene, îmbinînd unitatea octavei și continuitatea terținei, prin încrucișarea rimelor și înlănțuirea strofelor. Întotdeauna primul vers al unei stanțe rimează cu ultimul al celei precedente [mai curînd cu penultimul, se pare], a cărei consonanță finală este astfel triplată ca și celelalte două”. Căci dacă, în 1854, Comte nu se simțea capabil să compună el însuși poemul Umanității, pretinzînd doar
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cincizeci de litere. Lucrarea este împărțită în șapte capitole compuse fiecare din trei părți, împărțite la rîndul lor în șapte secțiuni formate din șapte grupuri de fraze. Dacă substituim versul frazei ca element de bază, regăsim împărțirea cîntu rilor în stanțe așa cum a practicat-o „populația cea mai estetică”. Și aici, trimiterea este tot la Dante. Ca echivalent al rimei, Comte inventează un joc de asonanțe incredibil de complicat. Fiecare paragraf are drept deviză, s-ar putea spune, un cuvînt preluat
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Pillat (Poetul), Ion Minulescu (Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia Dragoș, Alexandru Anca ș.a. Îndeosebi la rubrica „Grai și suflet românesc” apar numeroase retipăriri: Mihai Eminescu (Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
cuprinse în volumele proprii. SCRIERI: Poezii fugitive, București, 1846; Poezii, Iași, 1847; Suliotul. Grecia liberă, București, 1847; Vestita bătălie de la Călugăreni, București, 1848; Poezii diverse, în Bernardin de Saint-Pierre, Coliba indiană..., București, 1850; Poezii, București, 1850; Fiul mazâlului, București, 1851; Stanțe la România, București, 1852; Curtea lui Vasilie Vodă, București, 1852; Actrița din Moldova. Pe ursită, București, 1852; Hoții și hagiul, București, 1853; Colecție de poezii nuoi, București, 1854; Păcală și Tândală. Și-a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
1967. A fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1985) și cu Grand Prix de Poésie de l’Enclave des Papes Valréas. Este sora criticului Constantin Crișan. Poezia scrisă de M. este o meditație tandră, fără ostentație, fără patetism. Stanțele transpun o atitudine contemplativă, uneori ironică în fața ireversibilei curgeri a timpului: „Am lăsat în urmă/ frânghii sângerate de gleznele mele,/ A rămas fumul îmblânzit de dorul cuminte./ Munții, prăbușiți spre a-mi opri pribegia,/ pe care i-am luat/ și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
1983, 42; Mihai Iordache, „Vămile cireșului”, „Pagini bucovinene”, 1983, 11; Ioan Pintea, Povestea povestind, TR, 1985, 22; Cornel Cotuțiu, „Mânzul cu stea în frunte”, VTRA, 1985, 9; Adrian Dinu Rachieru, Miorițologie, „Crai nou” (Suceava), 1995, 11 noiembrie; Mircea A. Diaconu, Stanțe rustice, „Crai nou” (Suceava), 1996, 30 noiembrie; Rachieru, Poeți Bucovina, 175-177; Nicolae Manolescu, Oaia năzdrăvană și Hyperion, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Th. Codreanu, Eminescologie la timpul prezent, „Sinteze” (Bacău), 1999, 4; Liviu Papuc, Din nou Eminescu, CRC, 1999, 7; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
îi dedică o epigramă și caricaturistului de la Satirul care nu-i decât tot... Echo: Desenul tău, o spun deschis, Mă face-a fi pansiv Noroc că dedesupt ai scris Și un text... explicativ. La care Echo răspunde lui Gross: La stanța ta răspuns țiar da De țiar cunoaște mutra ta: Un măgăruș... ar desena Și lumea „Gross e „ ...ar striga. Parlamentarilor... le oferă patru versuri Fanius: Voi sunteți jerbă de flori! Comparația-i frumoasă; Dar în jerbe - adeseori Sunt și flori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1881, oficios junimist. Era, cum am mai menționat în notele subliniare precedente, unul dintre jurnalele politice de o remarcabilă ținută intelectuală, poate cel mai bun din epocă. Dintre scriitorii citați de Bacalbașa, numai Delavrancea a debutat aici (cu poezia patriotică: Stanțe... la 9/21 iunie 1877), dar atât el, cât și Cu intrarea în război a României cabinetul fu remaniat: Nicolae Ionescu fiind socotit insuficient la departamentul Externelor, acest portofoliu fu încredințat lui Kogălniceanu. La Finanțe fu adus Dimitrie Sturdza, iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Din pocale de- alabastru/ Cercuite cu argint/ Vinul negru de Corint”), în Seară albastră, Noaptea amorului sau în Noaptea patimilor. Cu timpul, sensibilitatea proprie, vădit modernă, simțul muzical deosebit, experiențele variate și, poate, noi lecturi ies la suprafață. Și dacă Stanțe, Cântecul crinului roșu ș.a. mai păstrează fibre vechi, alte poeme, precum Oraș cu amăgiri deșarte, Nevroză, Vechi motiv flamand, Imnul funebru de Chausson sau ciclul Toamna denotă apropierea de simbolism. Printre slujitorii acestuia, poetul face către 1910 figură distinctă, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
la îndemnul lui J. A. Vaillant, cu ajutorul lui A. Ubicini (care redactează și o introducere) și al lui Al. Papadopol-Calimah. A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. A făcut, sporadic, și critică literară (Stanțe epice de dl. Aristia, Constantin Negruzzi), împărtășind poziția cumpănită a unui C. Negruzzi sau M. Kogălniceanu. Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi pe faima de poet. El însuși se socotea, de altfel, un bard al națiunii. A colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
să-și modeleze scrisul cu inflexiuni folclorice în matca unei tradiții care îl leagă pe Vasile Alecsandri de St. O. Iosif și Ion Pillat. Incursiunile în zona simbolistă sunt repede abandonate. Poezia lui este cuminte, reținută, predominant nostalgic-evocativă, elegiacă, iar stanța, cizelată cum se cuvine atunci când forma aleasă e sonetul, rondelul ori gazelul. SCRIERI: Trec păsări în amurg, Râmnicu Sărat, 1929; Aspecte din poezia noastră națională și socială, Râmnicu Sărat, 1930; N. Iorga, Râmnicu Sărat, 1930; Nopți provinciale, Râmnicu Sărat, 1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
uitarea, marele păcat al omului, care face inutilă experiența istorică. De aceea, preocuparea esențială a poetului ar trebui să fie întreținerea memoriei, fixată în forma ei cea mai sesizantă - arta, chiar dacă uneori aceasta nu produce decât o înșirare de „schiloade stanțe”: „Singurul meu bun e memoria, / o memorie de optsprezece carate, / [...] N-am să uit niciodată nimic...” Reamintindu-și secvențe aspre și dureroase din adolescența sa și a prietenilor săi, vârstă așezată sub semnul privațiunilor, se închipuie martor și „crunt orator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
epoci de legendă. Străbătută de o undă de pesimism, reflexivitatea, vrând parcă să se degaje din aburul sămănătorist (vădit în Exod), își propune mize înalte („eternitatea”, „desăvârșirea” ș.a.). Se simte, la C., o acerbă voință de a-și reprima, în stanțele pe care le elaborează, impulsurile de sentimentalitate în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere”, alambicată până la sibilinic. Tot filtrând, decantând, chinuindu-se să-și rafineze, în „simetrii și purități de cristal”, discursul, stihuitorul aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
epice subiective, iar mai târziu (1929) începe un roman liric, Cântec târziu. Pe toate acestea le publică sub un titlu comun: Bucăți de noapte (1926). În 1930 scoate al treilea volum de versuri, Cu voi..., apoi Comedii în fond (1936), Stanțe burgheze (1946), iar postum îi apare ciclul Stanțe și versete (în „Viața românească”, septembrie 1961). În 1934 Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” îi publică volumul antologic Poezii cu o prefață de Adrian Maniu. Toate scrierile lui B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
roman liric, Cântec târziu. Pe toate acestea le publică sub un titlu comun: Bucăți de noapte (1926). În 1930 scoate al treilea volum de versuri, Cu voi..., apoi Comedii în fond (1936), Stanțe burgheze (1946), iar postum îi apare ciclul Stanțe și versete (în „Viața românească”, septembrie 1961). În 1934 Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” îi publică volumul antologic Poezii cu o prefață de Adrian Maniu. Toate scrierile lui B. (inclusiv articolele, însemnările subiective, prozele lirice, interviurile) vor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
CONSTANTINESCU SCRIERI: Plumb, București, 1916; ed. 2, Râmnicu Sărat, 1924; Scântei galbene, Bacău, 1926; Bucăți de noapte, București, 1926; Poezii, București, 1929; Cu voi..., București, 1930; Poezii, pref. Adrian Maniu, București, 1934; Comedii în fond, București, 1936; Opere, București, 1944; Stanțe burgheze, București, 1946; Poezii, pref. Eugen Jebeleanu, București, 1956; Poezii, București, 1957; Scrieri alese, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1961; Plumb. Versuri și proză, îngr. Ion Nistor, pref. Nicolae Manolescu, București, 1965; Stanțe și versete. Postume, București, 1970; Opere, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
în fond, București, 1936; Opere, București, 1944; Stanțe burgheze, București, 1946; Poezii, pref. Eugen Jebeleanu, București, 1956; Poezii, București, 1957; Scrieri alese, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1961; Plumb. Versuri și proză, îngr. Ion Nistor, pref. Nicolae Manolescu, București, 1965; Stanțe și versete. Postume, București, 1970; Opere, îngr. Mihail Petroveanu și Cornelia Botez, pref. Mihail Petroveanu, București, 1978; Plumb, îngr. Romulus Vulpescu, București, 1983; Opere, pref. Ion Simuț, București, 1994; Poezii, îngr. Tudor Opriș și Gabriel Bacovia, pref. Tudor Opriș, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
9, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 267-270; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
sub exterior. în realita din suprapunerea substanței studia substanțelor param Intensitatea neîmperecheați d interacțiunilor ce Substanțele conțin radicali lib Metoda RE mai sensibile teh in ezonanța la osciloscop. tate cu formula (VI.51 ) frecvența Larmor ar trebui să fie aceeași stanțele paramagnetice, B fiind inducția câmpului magnetic te însă, electronul se află într-un câmp magnetic efectiv rezultat câmpului exteror cu câmpul propriu ce depinde de structura te. De aceea analiza RES permite studiul unor proprietăți ale agnetice. liniei de absorbție
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pînă la granule avînd dimensiuni de 20— 30 mm; în faza a doua, granulele mari au fost mărunțite la dimensiuni de 3—4 mm. Pentru prima operație se folosește o presă mecanică de 150 kg/cm2 la care se adaptează stanțe cu cuțite din oțel foarte dur; blocurile au fost presate și tăiate concomitent în granule. Pentru faza a doua de mărunțire se folosește o mașină cu cuțite prevăzută cu un tambur robust, mobil, pe care sunt fixate cuțitele și care
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de Avila a fost fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un dialog care nu este dictat numai de circum‑ stanțe istorice sau motive funcționale, ci este înrădăcinat în însăși esența fie a experienței religioase, fie a creației artistice. Primele pagini ale bibliei îl pre‑ zintă pe Dumnezeu ca pe un model exemplar al oricărei persoane care reali‑ zează o lucrare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
profesor în mai multe orașe, în anii de dinaintea pensionării aflându-se la Ploiești. Temporar, a avut și funcția de inspector general al învățământului secundar. După câteva încercări neînsemnate, C. publică, din 1912 versuri în „Viitorul” și „Flacăra”, iar în „Adevărul”, stanțe satirice și politice, care i-au adus notorietatea. Între 1918 și 1922 a colaborat cu proză la „Universul”, „Dimineața” și „Rampa”, iar în perioada 1932-1943 susține o intensă activitate publicistică în „Cele trei Crișuri”, „Pământul” și în numeroase reviste ploieștene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]