301 matches
-
SEARLE, John R., 177, 178, 179, 185 SELIGER, Martin, 34, 44, 203, 205, 208 SHILLS, Edward, 41 SKINNER, Quentin, 57, 58 SMITH, Anthony D., 53, 287, 297, 298, 300, 301, 302 SOCACIU, Emanuel-Mihail, 162 SPRINZAK, Ehud, 53 SREBERNY-MOHAMMADY, Anabelle, 282 STAN, Gerard, 94, 151 STEHR, Nico, 57, 61 STOKES, Donald E., 32 T TETLOCK, Philip, 41 THOMPSON, John B., 43, 54, 57, 61, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 212 TILLY, Charles, 287 TOMLINSON, John, 303, 304, 306 TOMPEA, Doru, 305
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a avut acces la divinitate. Magul poate fi consultat doar de regi și voievozi. În preajma lui crește mușchiul simbol al naturii agresive: Acolo prin ruini, prin stânci grămădite Era peștera neagră a zăhastrului mag Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite" (Povestea magului...) Imaginea vizează imemorialul și este des întâlnită în literatură. Iată o edificatoare chilie cioplită în munții Indiei antice 3: "Tu vei vedea în codru pe-un logi luminat: De-un milion de veacuri el
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
252-255, 258, 120, 260, 262, 263 Rașca (grădina; birtul; restaurantul): 124, 139, 303, 379, 417 Rădulescu (cofetăria): 131 restaurantul (birtul; bodega): Broft 134; Capitol 114; Capșa 114, 141; Carul cu bere 117; Cina 121; „La Clopoțel“ 134; Colaro 133; Con stan tin 134; Cosman (Kosman) 417; „La Drei Bettler“ (Trei cerșetori) 126; Elysée (Elizeu; Teatrului) 131, 136; Enache 31, 125, 135; Englitera 129, 134; Epurescu 134; Frascatti 119; Grebert 136; Guichard, 135; Günther (Guenter) 135; Hristodor 49, 113, 114, 134; Hugues
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0017-0 1'373.72 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA EDIȚIE DE COLECȚIE AUREL STAN EDUARD GRUBER Întemeietorul psihologiei experimentale în România INSTITUTUL EUROPEAN 2013 CUPRINS Tinerețea unui exuberant 7 Preocupări mnemotehnice 20 Activitatea din Cercul literar 23 Stil și gîndire. Începuturile psihologiei literare în România 29 Contactul cu laboratorul lui Wundt și primul Congres
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
565 lei; T. Antonescu 565 lei; A. Naum 500 lei; Xenofon Gheorghiu 344lei. Anul universitar de referință era 1901/1902 (Năstase, 2010, p. 353). 9 Rugăm a se expedia răspunsurile la acest chestionar domnului E.Gruber, Sophienplatz, 8, Leipzig. ----------------------------------------------------------------------- AUREL STAN Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România 6 1
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
spus dacă ele sunt niște picturi. După câțiva ani petrecuți la Florența, Raffaelo a plecat la Roma (1508) timp în care Michelangelo picta capela Sixtină. Aici, papa Iuliu al II‑lea îi încredințează decorarea câtorva încăperi de la Vatican camere denumite stan‑ ze. A realizat astfel o serie de fresce cu mare măiestrie. Ceea ce nu a găsit generația precedentă se vede că a găsit Raffaelo și anume: dispunerea intr‑o manieră perfectă a figurilor în mișcare firească. Un alt aspect care i
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în special derivativele (graficul nr 2.6.). . Analizând datele prezentate, nu este o surpriză fa ptul că ISD au fost, în mod semnificativ, mai stabile decât fluxurile p riv ate de capital non-ISD, deoarece, conform Institutului pentru Finanțe Internaționale, deviația stan dard a modificărilor anuale ale fluxurilor de I SD către țările cu piețe emergente, între anii 1978 și 2005, a fost de 0,25 față de aproape 9,0, în cazul Globalizarea piețe r de capital fluxurilor non ISD lo 128
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
potrivită pentru starea lor din acele momente - în sinea lor erau mândri de ei înșiși, se simțeau niște luptători, care sunt gata de orice sacrificiu pentru patria lor. -Ce să scriem în manifestele noastre? a întrebat mai mult pentru sine Stan. -Ceva direct, fără echivoc, simplu, i-a răspuns Victor. -Ca de pildă? -Ca de pildă, Jos comunismul!... -Da, e bine, Jos comunismul!, a completat camaradul fratelui meu. Și neapărat să adăugăm: Dreptate pentru români! -Sau Libertate și dreptate pentru români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
valabil în marasm, ci ca cel care îl verifică din perspectiva plinătății. Oricum însă - din prea plin sau cam prea puțin - mi-e dor de tine. Restul sunt socotelile mele personale. Govora e un loc idiot peste măsură, chiar față de stan dardul localităților balneare. Vile inestetice, peisaj mediocru, oameni bă trâni și bolnavi. Frig, ploaie. Starea mea fizică - aceeași - nu-mi permite planuri eroice, de pildă să înfrunt intemperiile ca să merg să văd mânăstirile din regiune. Le simt undeva aici, peste
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
u . S e ap reciază v izu al și p rin m asticare S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, d u p a d ilu are la 5 % șu b stan ta u scată, la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 6 P ro d u se co n cen trate tip S u p co și p ro d u se în stan ț ( fu
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
șu b stan ta u scată, la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 6 P ro d u se co n cen trate tip S u p co și p ro d u se în stan ț ( fu lg i d e carto fi, fâso le) S e așează p e u n p lato u , în strat șu b țire și se ex am în ează asp ectu l S e ap reciază u n
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
a p ro d u șu l în tr-u n cilin d ru d e 2 5 0 m l și se d ilu ează p an a la u n co n țin u ț d e șu b stan ta u scată d e 1 2 -1 4 % , d u p a care se ap reciază asp ectu l. S e ap reciază u n ifo rm itatea cu lo rii p e u n itatea d e am
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
1 iulie. Apostoleanu va sosi în acea zi cu acceleratul de ora 18,30, iar eu cu cel de 19,11. În speranța că totul va decurge după dorința noastră a tuturor, închei, așteptând cu nerăbdare clipa revederii. Cu mulțumiri, Stan Cucu. Constanța, 29 mai 1972 Dragă Alecule, Nu ți-am răspuns până acum deoarece îmi rezervam plăcerea să-ți fac o frumoasă surpriză: să-ți trimit prin poștă lucrarea mea de gramatică, intitulată „Culegere de fraze analizate sintetic”. Ea se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a Iuliei Hașdeu, și văzând cum a relaționat ea cu familiile și cu părinții, mi s-a părut că mai potrivit ar fi fost dat numele ei școlii. Îmi aduc aminte că a venit la un moment dat D-nul Stan în școală și m-a întrebat: D-na Marin, de ce i s-a dat numele școlii B.P.Hasdeu? Pentru că are profesori de istorie foarte buni? Doamne, cine se poate compara cu marele savant B.P.Hasdeu! Prof. C.F.: În ce a
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1730]
-
ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
veche în mână. Departe, munții cu fruntea încununată de codri, cu poalele pierdute în văi cu izvoare albe. Nouri mari, rotunzi și plini pare-că de vijelie treceau pe cerul adânc albastru; prin ei munții ridicau adâncuri și coaste-n risipă, stanuri negre și trunchete despicau pe ici pe colo negurile și un brad se înalța singur și detunat pe-un vârf de munte în fața soarelui ce apunea. Când soarele intră în nouri, ei părură roșii și vineți, tiviți cu aur ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
creți vineți, soarele cădea la vale și părea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri, apoi coborî pintre crengi de păru un cuib de rubin între ramuri, apoi, după trunchiul gros, aruncă dungi rumene pe stanurile munților și făcea ca ei să-și aprindă jăratecul de argint al frunților lor - până ce se cufundă cu totul după munte, care sta negru și nalt, zugrăvindu-și în aerul albastru mărginile lui tivite cu roșață. Înserează încet, stelele mari
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
buzele de acel lichid vechi... și bău paharul întreg. 1 se cutremură corpul de plăcere... Părea că chipurile de piatră începeau a se legăna pe piedestalele lor balanțînd cu mînile, apoi el se culcă pe manta la pământ ca să privească... Stanurile de piatră se coborâră și-ncepură a juca în pivniță, și sub greoaiele lor tălpi de granit urla cerul suteranei... Mai stângaci decât urșii se-nvîrteau țopăind și strigau și se certau... Hopp! hopp, zupp, zupp! Și-și legănau taliile lor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai avea ceva în plus, o personalitate puternică. Contemporanii au ținut-o minte multă vreme, iar urmașii ei au început să se numească ai Stanei, adică Marin al Stanei, Neaga Stanei, iar într-un timp în care au tot trăit Stani și Stane ale Stanei a apărut un Barbu Stănescu, și el devotat și de cuvânt, urmându-l pe Toma Cantacuzino nu doar la Stănilești, ci până în Rusia și s-ar fi dus și mai departe dacă stăpânul său i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
virusul să joace un rol cauzal în aceste tumori. De aseme nea, anumite tipuri de HPV au fost suspectate a juca un oarece rol și în can cerul de esofag. Datele disponibile nu sunt pe deplin convingătoare și variază sub stan țial între laboratoare individuale și diferite regiuni geografice de la zero la 67 %. 8.1.6.1.3. Carcinoamele cu celule scuamoase Acest tip de carcinoame în curs de dezvoltare la pacienții cu epidermodisplazie veruciformă (EV) s-au dovedit în 1979
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
spus dacă ele sunt niște picturi. După câțiva ani petrecuți la Florența, Raffaelo a plecat la Roma (1508) timp în care Michelangelo picta capela Sixtină. Aici, papa Iuliu al II‑lea îi încredințează decorarea câtorva încăperi de la Vatican camere denumite stan‑ ze. A realizat astfel o serie de fresce cu mare măiestrie. Ceea ce nu a găsit generația precedentă se vede că a găsit Raffaelo și anume: dispunerea intr‑o manieră perfectă a figurilor în mișcare firească. Un alt aspect care i
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
elegant; frigă; friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman; șapcă; tradiții; trib; trist; urît; vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0 colac: salvare (136); pîine (100); apă (51); mare (49); pomană (29); rotund (27); de salvare (24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); greu (2); inferior (2); de inimă (2); kilograme(2); laș (2); leneș (2); manechin(2); milă (2); neîncredere (2); neplăcere (2); osos (2); plăpînd (2); prieten (2); probleme (2); putere (2); sănătos (2); schijă (2); sfrijit (2); slăbit (2); stan (2); subțirel (2); victimă(2); vulnerabil (2); zvelt (2); 60/90/90; ajutorare; amăgit; Ana; angajament; aparență; ardere; atlet; bolnăvicios; bun; bună; ca un țîr; calorii; fără caracter; casă; cățel; compasiune; copaci; copil african; copilaș; costeliv; crăcănat; cruce; deshidratat; dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bine componentele unei argumentații și să caut argumente mai solide pentru analizele lingvistice pe care le propun. Dintre profesoarele mele de la Facultatea de Litere din București, țin să le mulțumesc în special și doamnelor Camelia Stan și Rodica Zafiu. Doamnei Stan îi sunt recunoscător pentru încrederea pe care mi-a acordat-o ca profesor de seminar al cursurilor dumneaei de sintaxă, pentru generozitatea cu care mi-a îndrumat lecturile și pentru nenumăratele discuții pe teme de lingvistică. Doamna Zafiu mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]