369 matches
-
poate un român care știa să versifice și în grecește -, tipărită la Veneția. Tălmăcirea e dedicată Stancăi Cantacuzino, fiică a postelnicului ucis și mamă a lui Constantin Brâncoveanu, ceea ce înseamnă că traducerea e făcută până în 1699, căci în februarie 1699 Stanca răposa. „Pedepsit” în carte elinească, G. găsește nu fără oarecari opinteli o haină românească stihului lung, iambic, grecesc și ritmului elegiac, știind să păstreze numărul de silabe (14-16) și să așeze bine cezurile. Și-a imprimat și el textul cândva
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
București, 1967, 62-64; Massoff, Teatr. rom., III, 342, 386, IV, 19, 25, 55, 77; Ist. teatr. Rom., II, 215-217; Ion Petrovici, Prin meandrele trecutului, București, 1979, 218-224; Brădățeanu, Istoria, II, 70-73; Modola, Dramaturgia, 239, 255-256, 265-266; Firan, Profiluri, I, 428-429; Stanca, Fragmentarium, 196; Rebreanu, Opere, XIV, 13-14; Haralamb G. Lecca, DRI, III, 107-118; Dicț. scriit. rom., II, 734-735. O.I.
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
STANCA, Radu (5.III.1920, Sebeș - 26.XII.1962, Cluj), poet, dramaturg și eseist. Este fiul Mariei (n. Munteanu) și al lui Sebastian Stanca, preot, consilier eparhial și colaborator al „Luceafărului” de la Pesta. Scriitorul Horia Stanca îi este frate, iar actorul
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
STANCA, Dominic (31.I.1926, Cluj - 26.VII.1976, București), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Corneliei Stanca (n. Vlad) și al lui Dominic Stanca, medici. Părinții aveau notabile înzestrări artistice: mama, absolventă și a Conservatorului din Budapesta, era o bună
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
STANCA, George (7.V.1947, Buftea), poet și publicist. Este fiul Anișoarei (n. Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. Urmează la București Liceul nr. 25, trecând bacalaureatul în 1965, și Facultatea de Construcții Civile, absolvită în 1973, precum și un curs
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
STANCA, Horia (26.IX.1909, Vulcan - 13.VI.2002, București), cronicar dramatic, memorialist și traducător. Este fiul Mariei (n. Munteanu) și al lui Sebastian Stanca, preot, consilier eparhial, colaborator al „Luceafărului” de la Pesta. S. este frate al scriitorului Radu Stanca și
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
prezent în actele vremii cu numele ucrainizat în forma familiară Stețco; de altfel ucrainismele onomastice sunt majoritare - Oleksandr, Oleksandro, Ilija etc. -, dovadă a predominanței slavonei de redacție ucraineană în hrisoavele moldovenești) în țara Românească, în iunie 1433, Iliaș a poruncit ca Stanca, mama lui Ștefan, să fie înecată. Au urmat luptele dintre frați - în care se amestecau muntenii, turcii, polonezii -, războaie dinastice (care nu erau nicidecum o descoperire a spațiului moldav - Constantin Rezachevici), aspre, apoi răgazul, de coabitare a celor doi pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
flori”, veselă (tipsii, talere), tacâmuri („24 de linguri și 12 cuțite și 12 furculițe și o solniță tot de argint, taleri 150”), obligatoriile lighene cu ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice și, evident, „1 burduhan și 1 ghiuluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Iliaș „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
24 aprilie 1510, dat la Curtea de Argeș (vezi DRH.B. țara Românească, vol. II, pp. 142-143. 153. Marele clucer Radu Florescu, boier „di antica famiglia” și apropiat al lui Radu Șerban, a fost omorât de niște „tâlhari” sosiți din Transilvania. Soția lui, Stanca din Drăgoești, era rubedenie cu boierii Buzești. 154. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 439. 155. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 229. 156. Ibidem, p. 385. 157. Ibidem, p. 63. 158. Ibidem, pp. 210. 347. 373. 159. Ibidem, p. 373. 160. Pe Lupu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Bârnova, în anul 7174 [1665], luna lui septembrie, 11 zile, 2 ceasuri”79; „Și s-au pus această piiatră de dumneaei jupâneasa Stanca Cantacuzini [la Mănăstirea Brâncoveni], care au fost jupâneasă Papei postélnicul, moța iunie, dni, leat 7176 [1668]”80 „ Această piatră a făcut-o și împodobit-o Safta dumisale jupânului ei Ioan [...] Vistier, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Constantin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după cum îi era obiceiul, Constantin Brâncoveanu s-a oprit și la Tătărani, „la ginerile mării sale, Șerban vel stolnic Greceanu”) avea rigorile ei. Ilinca intra în „grupul în negru” și trebuia să renunțe (aș fi putut lua foarte bine exemplul Stancă, a cărei foaie de zestre era compusă dintr-un număr impresionant de bijuterii - cunună, lefturi, cercei, brățări, inele strălucind de nestemate -, haine scumpe - multe îi „cu leasă de mărgăritari”, „cu mărgăritare și cu sârmă”, „cu șireturi de fir”, „cu mătăsuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
calculată cu grijă în taleri), al hainelor, al așternuturilor și fețelor de masă ori șervetelor. Nu lipseau vesela, tacâmurile, lighenele cu ibricele lor pentru spălatul pe mâini, sfeșnicele și, desigur (am mai spus), „1 buhurdan și 1 ghiluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Ilaș (scoțându-l - remarca cronicarul - din starea de paupertate care îl apăsase la Stanbul) „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, turme de vite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Merișani și Bucșani. Când bunicul ei se afla pe tronul țării Românești, Domnița Marica, trăitoare la Curte, era în floarea vârstei (Ștefan D. Grecianu), iar doi ani mai târziu devenea soția (s-o socotim răspunzătoare pentru această alegere pe Stanca Brâncoveanu-Cantacuzino) lui Constantin Brâncoveanu. „Blândă și milostivă” (Ștefan D. Grecianu), și-a urmat soțul, l-a secondat, i-a stat aproape, i-a născut unsprezece copii, a ridicat împreună cu el lăcașe de închinăciune și și-a pus numele lângă zidiri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzino), și el reprezentant al marii aristocrații muntene, amestecat în uneltiri, călător în Creta (unde fusese trimis de turci în surghiun, în 1673), pribeag din pricina inimiciției lui Gheorghe Duca, ziditor harnic de biserici și familiar al temnițelor domnești 311. Pe Stanca marele postelnic Constantin Cantacuzino i-a dat-o lui Papa Brâncoveanu, fiul marelui ban Preda Brâncoveanu (probabil că nu doar interese materiale - Preda Brâncoveanu a fost ctitor al multor lăcașe de închinăciune, bogat peste măsură, dorit pe tron de o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Curtea principilor Ardealului recomandau, în ultimele decenii ale veacului al XVII-lea încă, comprese cu bălegar de cal sau cu praf de bălegar de măgar 549. Nu știm nimic despre felul în care s-a încercat să fie tratată Stanca Brâncoveanu, fiica văduvă a Voievodului, care a contractat, pe 9 martie 1714, o tuberculoză galopantă. La câteva zile după ce boala (care îi omorâse cu două veacuri înainte, și pe Neagoe Basarab și, poate, pe Theodosie, fiul lui) a învins-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnească din incintă, unită cu palatul printr-o galerie pe piloni. Își surprinde însă conaționalii prin gestul exotic al căsătoriei pe care o face, în 1584, cu una dintre cele trei turcoaice aduse de la Stanbul; o creștinează întâi, botezând-o Stanca, dar pomelnicul bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului o ține minte ca „Doamna Sultana”. Toarnă în scurta sa domnie - șederea sa pe tronul Țării Românești se va încheia în 1585, la mai puțin de doi ani - tunuri (căci voia să
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
se boltea un cer alburiu de singurătate. - Mergeau încet pe un drum de țărână; pașii lor stârneau o pulbere neagră, pe care vântul o învăluia și o trimetea pe miriști și pe buruienile nalte de pe haturile păpușoiștilor. Un stol de stănci și de grauri se ridică din dosul coșerelor, pluti alene pe vânt, apoi se lăsă într-o vălcea. —Hm! curtea-i la doi pași... zise într-o vreme humelnicul. Azi e sâmbătă, boierul trebuie să fie acasă. Sâmbăta vine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Se auzeau mugete de vite, lătrături de câni, glasuri felurite de oameni. Într-un răstimp de liniște, sunară tropote de cai, apoi chemări prelungi pe coasta dealului. Spre rumeneala asfințitului se ridicară deodată cu cârâiri și țipete spărioase ciori și stănci, într-un convoi lung. Se depărtară repede în lumina amurgului, apoi dispărură. Humelnicul și Niță Lepădatu se apropiau de bordeie și glasurile oamenilor întorși de la muncă se auzeau acuma lămurit în toate părțile. Focuri pâlpâiau în dosul perdelelor, la poalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca vreuna din ele să se hotărască să atace. În cele din urmă semnalul bătăliei a fost dat de către Abdalrahman și uriașa hoarda a sarazinilor s-a repezit cu furie asupra francezilor. Rândurile masive ale razboinicilor nordici rămaseră neclintite ca stanca. Zadarnic își stoarseră puterile sarasinii în nenumarate atacuri , nu reușiră să-i înspăimaâte pe francezi. In cele din urmă , pe la patru după amiază , cand Abdalrahman se pregătea pentru o nouă și uriasă ofensivă , care trebuia să spargă frontul localnicilor , o
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
la mănăstire la Dancul ca să mă grijască, dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană ci numai la așternutul mieu...și cînd s-au făcut diiata s-au întîmplat...popa Ioanichie și Vasile dascălul sfinției sale...Eu Stanca țiganca cusătoarea, cu voia mea am dat”. „Și am scris eu, dascal Vasile ot Dancu, cu zisa Stanii”. Aș avea o nelămurire, părinte. Am băgat eu de seamă că ai făcut ochii mari. Ia s-o auzim! Pe ulița asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lume Valuri și maluri maluri înalte abrupte rupte de nesfârșita luptå îmbråțișåri ispititoare ale nemårginirii Maluri cu rådåcini și umbre foșnitoare ademenitoare cântece revårsând din izvoare Dincotro încotro urmele visului så ațin neuitårii Unde s-ajung undele så le calc stăncile så le urc și cuvântårile så le spun valurilor mâlurilor tristelor påpådii și meduze
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1645]
-
Acum să nu te minunezi, părinte, că și „noi țiganii” avem dreptul să facem danii către o sfântă mănăstire. Tare aș vrea să aflu care dintre țigani a făcut o asemenea faptă? „Eu, Stana țiganca cusătoare”. Și cum a ajuns Stanca să facă danie către o mănăstire? Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă liberă. Asta se vede limpede din ceea ce spune chiar ea în zapisul de la 27 ianuarie 1762 (7270): „Văzând eu că n-am nădejde de viiața mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
facem danii către o sfântă mănăstire. Tare aș vrea să aflu care dintre țigani a făcut o asemenea faptă? „Eu, Stana țiganca cusătoare”. Și cum a ajuns Stanca să facă danie către o mănăstire? Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă liberă. Asta se vede limpede din ceea ce spune chiar ea în zapisul de la 27 ianuarie 1762 (7270): „Văzând eu că n-am nădejde de viiața mea,... fiindcă am cumpărat o dugheană... în Cizmărie... le-am dat iarăși la mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă grijască, dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană, ci numai la așternutul mieu”. Și Stanca mai pretinde ca „părintele... Ioanichie... să dea 4 lei la Fotoaie și 4 lei la Răducănița cucoana Nastasiica”. Hâtră Stanca ta, fiule. Ca toți țiganii, părinte. Care femeie ar fi putut spune: „dar bărbatul mieu să n-aibă treabă la casă și la dugheană, ci numai la așternutul mieu”? Doar nu te-ai fi așteptat să spună așa ceva o „vstierniceasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
M.C. (1989), Composing a life, Atlantic Monthly Press, New York. Belenky, M.F., Clinchy, B.M., Goldenberger, N., Tarule, J.M. (1986), Women’s way of knowing: The development of self, voice and mind, Basic Books, New York. Biber, D., Finegan, E. (1989), „Styles of stance in English: Lexical and grammatical marking of evidentiality and affect”, Text, 9 (1), pp. 93-124. Bickman, L., Rog, D.J. (eds) (1998), Handbook of applied social research methods, Sage, Thousands Oaks, CA. Bishop, D.R. (1993), „Applying psychometric principles to the clinical
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]