324 matches
-
Dobrogea, deoarece ofițerii, fiind din familii boierești, guvernul nu e sigur de el. Liberalii sunt alarmați și văd cum partidul se sfarmă. O întrunire publică e convocată la sala vechiului Ateneu, pe locul căruia s-a ridicat Teatrul Lyric. Întregul stat-major brătienist e acolo. După ce vorbește N. Fleva, primarul Capitalei, se alege un comitet de salut public, zis comitet de rezistență împotriva acțiunii anarhice a opozițiunii. Deodată apare la tribună un tânăr advocat, Grigore Crisenghi, nepot al lui Tache Giani, care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
gendarmi călări. D. prefect al poliției. Un pluton de gendarmi comandat de un ofițăr. Un escadron de roșiori. Doi furieri ai Curții. Mareșalul Curții și doi adjutanți regali. Șasezecișidouă drapele ale armatei precedate de muzica roșiorilor. Majestatea-Sa Regele. Marele stat-major al armatei și casa militară a regelui. Majestatea sa Regina cu A.S. principele hereditar de Hohenzollern și fiii săi, Ferdinand și Carol, în o trăsură de mare gală acoperită de catifea roșie cu torsade de argint, având Coroana regală dasupra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
P1 și R2 care prevedeau ofensiva armatei maghiare cu un efectiv de 300.000 de oameni de-a lungul frontierei cuprinsă înte Satu Mare și Oradea și o ofensivă germană dinspre Nord-Est, în direcția văilor Siretului și Prutului. În consecință, Marele Stat-major român a constituit Armata a 3-a, cu misiunea - conform Directivei operative nr. 6 din 10 septembrie 1939 - să împiedice pătrunderea trupelor germane pe văile Siretului și Prutului, să bareze trecătorile Carpaților spre Vest, în apărarea Transilvaniei. Mai târziu, s-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care l-a considerat a fi un mijloc de amestec al Ungariei în politica internă a țării. Budapesta a replicat militărește: la 30-31 august, pe frontiera de vest a României se aflau 21 de divizii ungare gata de marș, Marele Stat-Major român estimând că o intervenție ungară, sprijinită de germani dinspre vest și de bulgari dinspre Sud, ar fi fost probabilă în 3-4 zile. Obiectivul Transilvania a devenit în aceste zile obsedant pentru guvernul ungar: la 2 septembrie 1939, o zi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
noiembrie 1914, după izbucnirea țrăzboiului, Ministerul de Externe rus a reluat analiza acțiunii vizând ocuparea Constantinopolului și a Strâmtorilor. În cadrul unei noi Conferințe consacrată acestui subiect, organizată de Ministerul de Externe în colaborare cu Statul-Major General al Marinei, șeful Marelui Stat-Major, generalul G. N. Danilov și al Biroului de Operațiuni al Mării Negre s-a precizat din nou că “stăpânirea Bosforului și a Dardanelor deschide porțile influenței noastre nu numai în bazinul Mării Negre și al Mediteranei, dar constituie o bază pentru penetrație
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de război promis de aliați României. Astfel, la mijlocul anului 1915, raporturile româno-ruse erau departe de a încuraja colaborarea dintre București și Petrograd. La începutul anului 1916, generalul Alexeev, din partida filo-germană, adversar vădit al României, a fost numit șef de Stat-Major al armatei ruse. În desfășurarea tratativelor cu Antanta pentru finalizarea alianței, guvernul Brătianu a transmis la Petrograd condițiile sale, printre care se numărau și acțiuni militare rusești în Dobrogea, ofensiva generală pe frontul rus pentru susținerea acțiunii militare românești în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Siret-Focșani-Galați - la care ne-am referit mai înainte - spune mult despre aceste planuri rusești. Defecțiunea Armatei Române, după victoriile strălucite din Ardeal, a arătat pe deplin modul în care aliatul rus a pus umărul pentru grăbirea dezastrului românesc. Șeful de Stat-Major al generalului Berthelot relatează: Generalii Prezan și Berthelot insistau ca generalul Sakarov, comandatul forțelor ruse din România, să vină la Marele Cartier General român, stabilit la Periș, pentru a se preciza termenii colaborării cu Armata Română. „se spera ca, în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
spre Vest. În această conjunctură, guvernul României a hotărât evacuarea la Moscova a Tezaurului Țării, pentru a fi pus la “adăpost”. Pentru a se degaja de orice răspundere cu privire la situația în care se afla România, generalul Gurko, noul șef de Stat-Major rus, a adresat mareșalului Joffre, la sfârșitul lui decembrie, o foarte cuprinzătoare Notă în care încerca să demonstreze că defecțiunea Armatei Române și ocuparea celei mai mari părți a țării de Centrali se datorează exclusiv concepției greșite a conducerii militare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În aceste împrejurări, Consiliul Directorilor Generali a solicitat Guvernului României, la 22 decembrie 1917/4 ianuarie 1918, trimiterea urgentă la Chișinău a unui regiment ardelenesc care să stea la dispoziția sa. În răspunsul dat la 24 decembrie/6 ianuarie, Marele Stat-Major român comunica ordinul ca 1000 de ardeleni cu arme și mitraliere ce veneau de la Kiev (foști prizonieri din armata austro-ungară constituiți în grupuri de voluntari în armata română) să se oprească la Chișinău. Situația din Basarabia s-a deteriorat însă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
guvern, la ora actuală sub teroare bolșevică, își vor fi reluat libertatea de acțiune, trupele noastre vor fi la dispoziția sa și se vor retrage când [guvernul] va putea asigura securitatea prin organizarea propriilor sale forțe”. În adevăr, șeful Marelui Stat-Major al armatei roșii ce pătrunsese în Chișinău, Naștarum Caabac, în telegrama trimisă la 13/26 ianuarie 1918 Sovietului din Odesa, anunța intrarea Armatei Române în Basarabia și preciza: ”...noi ne vom opune până la extrem și vom lua măsuri decisive... ne
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rog răspundeți dacă transportul fără riscuri e posibil acum și prin ce mijloace stop. Intervenit de mult în acest sens Aliați stop. Puneți-vă legătură cu reprezentanții americani Transsiberian stop. 37 1917, decembrie 17/30. Radiograma nr. 168 a Marelui Stat-Major (al armatei germane), Biroul de Informații. Divizia R., către comisarul pentru Afaceri Externe sovietic, Petrograd Foarte secret Către Comisarul pentru Afaceri Externe, Petrograd La cererea Comitetului de Luptă contra Contrarevoluției din data de 17 decembrie, Biroul de Informații are onoarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să fii bătută în Piața Teatrului“. Anecdota mi-a fost povestită de însăși Didina Cantacuzino. Această propagandă se făcea pe diferite căi. Cea mai serioasă era cu ajutorul unei protejate a doamnei Cecilia Petrescu, la care locuia un ofițer austriac de stat-major. În timpul cât era la masă, ea îi aducea ziarul Le Temps. Noi îl luam și, în sufragerie, cu per delele lăsate, citeam principalele articole și știri prietenilor adu nați împrejurul mesei. Ei scriau repede și plecau, ducând buna vestire mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
umăr Îi sunt răsplătite cu decorații Înalte și cu nemurire după moartea-i pur accidentală. - Totuși, com plexitățile fericite ale unui secretar de redacție găsesc o utilizare neaș teptată sub porecla, schimbată În renume, cum spune Alecsandri, de „șef de stat-major“ În cele mai grave clipe ale răz boiului. - Pomenitul colonel cu eghileți la umăr devine abulic În fața primejdiilor și Îngrijat numai că nevasta-i tânără și frumoasă va rămâne pradă dulce și plăcută nemților. - Bacăul din 1916-1918 - al poeților, al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
participat, așa-și-așa, la două războaie: În 1913, la par tea sedentară a regimentului meu de militari deghizați În salopete de măturători de stradă, ca să salveze, chipurile, Bu cureștii de holeră; și În 1916-1917, sub ordinea unui colonel de stat-major cu eghileți la umăr, care mă tot Îndemna să ne pre dăm amândoi inamicului. A murit, cu toate astea, moartea de erou, ca În legendele abia verosimile. L-a văzut În campania de la Budapesta vechiul meu prieten de la Noua Revistă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rudimentară la regiment, o foaie matricolă plină cu pedepse disciplinare pentru lipsă la apel, la vize și la concentrări, și căzut fiind la examenul de sublo cotenent de re zervă, trecea, mai În glumă, mai În serios, drept „șeful de stat-major“ al comandamentului nostru de război. În această situație paradoxală, de țivil rămas țivil și ireduc tibil țivil În război, m-am aflat mai apoi, În Împrejurări altcum memorabile, În retragerea noastră pe valea Dâmboviței, dezas trul Armatei a II-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
abandonând comanda, cât și accesele sale de zbir sanguinar de până atunci. Sta zi și noapte acum Închis În locuința lui unde-și adusese nevasta, frumoasă ca mai toate femeile ofițe rilor, și nu voia măcar să audă de telegramele Marelui Stat-Major privind operațiunile unei retrageri uriașe și În condiții care necesitau o Îndrumare rațională spre interiorul țării, ocupat În parte de armatele dușmane, a 32 de formațiuni de etape, evitând blo ca rea a mii de căruțe cu cai țărănești de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
O să mă pună să lucrez În fabrici!... Lucrez și-n fabrici!... De ce să nu lucrez? Pentru asemenea isprăvi, colonelul meu cu eghileți la umăr și fulgere de fir la guler, absolvent al școlii Superioare de Război și cu brevet de stat-major, a fost avansat, În Moldova, ca șef al statului-major al unui comandament superior, trimis apoi la co manda unui regiment pe frontul de la Oituz, până și-a găsit sfâr șitul cunoscut din pusta ungară, În Împrejurările bizare presimțite În transele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și plictisul de moarte, celebrate de un fiu al acestei urbe, poetul G. Bacovia. Răsună din margini de târg, Un bangăt puternic de armă; E toamnă... metalic s-aud Gorniștii, În fund, la cazarmă. [...] COLONELUL C. DONA, CU EGHILEȚI DE STAT-MAJOR șI CU sem nul de rănit, ostentativ, la braț, dar fără nici un beteșug vizibil, afară numai de acela, purtat cu eleganță, al unui „Învârtit“ noto riu de pe front, era comandantul nostru, iar eu, aghiotantul său. Chipeș, cordial și afectat, exclusiv
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aspră, cu acest barbar colțuros și cu mustățile revoltate căruia n-aș fi Îndrăznit să-i răspund când ne batjocorea, cu gravitate și fără gând de glumă, pe noi, toți famenii de astăzi. TOT ÎN BACĂU șI CA șEF DE STAT-MAJOR AL ARMATEI A II-A, l-am Întâlnit pe colonelul Ion Manolescu, cu aparențele de om prea cumsecade, să nu te supere nici cu atâtica, și o figură cunoscută printre acei ofițeri ai noștri cu veleități așa zicând de scriitori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Fond D, Dosar 11 119, vol. 7, f. 240, apud Doina Jela, op. cit., p. 321). Monica Lovinescu va confirma persistența Securității în aceste suspiciuni care, în ciuda caracterului lor ubuesc, vor duce la arestarea „spioanei“: „mi-ar fi trimis hărți de stat-major desenate de ea pe... baticuri“ (Monica Lovinescu, Cuvânt înainte la Agendele literare „Sburătorul“, p. VII). În epocă, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu nu era singura inculpată pentru asemenea „fapte“ - să îl mai amintim, de pildă, pe Monseniorul Vladimir Ghika, prelat greco catolic
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În cea mai mare parte citate din Coran. Tema principal) o constituie r)zboiul sfânt. Le-a fost distribuit) ofițerilor și soldaților Înainte de izbucnirea r)zboiului din octombrie. În introducerea acestei broșuri, generalul-locotenent Să’ad Shazli, pe atunci șeful Marelui Stat-Major egiptean, spune: „Copiii mei, ofițeri și soldați! Evreii au dep)sit limitele nedrept)ții și ale Îngâmf)rii. Iar noi, fiii Egiptului, suntem hoț)râți s)-i punem cu botul pe labe și s) le descoperim pozițiile, s)-i ucidem
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
denunța aici eroarea judiciară comisă, ci numea fără ocolișuri pe adevăratul vinovat care, după părerea sa, era maiorul de zuavi Romani 19. De unde știa Zola toate acestea? Și cum să nu tragi anumite concluzii cînd la procesul de la Rennes, Marele Stat-major fiind forțat să facă publice date secrete, s-a aflat cum contraspionajul francez era condus de maiorul Romani și că agenții săi răspîndiți în străinătate purtau indicativul Romani I, II, III etc. (maiorul Romani și-a încheiat cariera cu gradul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prin persoane interpuse, susceptibile să capteze buna credință a lui Zola, era ea străină de aceasta? Una dintre laturile cele mai neplăcute dintre cele mai reprobabile ale tristei afaceri Dreyfus a fost cu siguranță prezentarea unor documente false de către Marele Stat-major francez. Nu-ți vine să crezi că militari de înaltă valoare profesională și morală, de la Miribel impus de Gambetta pînă la generalul de Boisdeffre, care s-au străduit pe rînd să refacă armata după înfrîngerea de la '70, pregătind magnificul instrument
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Dansuri lungi, cu schimbări de ritm și figuri, regizate ca o piesă coregrafică. 83 Nechemat. 84 Funcționar. 85 Neconformă exigențelor de paritate, stipulate în statutele caselor domnitoare. 86 Numele rîului care separa Austria de Ungaria. 87 Împuțiți. 88 Șeful Marelui Stat-major austro-ungar în timpul Războiului (1941-1916). 89 Socrul autorului. 90 Ambasadorul Germaniei. 91 Miniștrii de Externe ai Austro-Ungariei și ai Rusiei. 92 Ischl, orășel din Tirol, unde Împăratul avea un castel de vînătoare. 93 "Quos ego...", aș trebui, vorbe amenințătoare la adresa subordonaților
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și sper că în viitor patriotismul d-lor îi va conduce pe calea salutarie și nu vor face nimic care să fie contra intereselor țării“ (A. Orăscu - ibid., p. 3754). 55. Marele duce Nicolae, însoțit de generalul Nepokoicinski, șeful Marelui Stat-Major al armatei ruse de la Dunăre i-a întors principelui Carol, la 3/15 mai (si nu la 4 mai) vizita pe care acesta i-o făcuse cu o zi înainte la marele cartier general rusesc de la Ploiești; primit oficial la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]