2,090 matches
-
un anticariat deschis împreună cu C. A. Donescu. Pentru „complot împotriva ordinii publice”, va fi întemnițat între anii 1949 și 1953 și 1959 și 1964. În intervalul dintre cele două detenții își câștigă existența ca ajutor de mozaicar, librar și anticar, statistician și documentarist la Centrul de Hematologie din București. A debutat, încă de pe băncile școlii, în 1928, la „Vlăstarul”, colaborând, în continuare, la foarte multe publicații. A mai semnat cu pseudonimele Ahașverus, Alexandru Argeșiu, Alexandru Cârjeu, Arșavir Emin, Dumitru Georgescu, A
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
de oameni, nouă zecimi dintre ei fiind concentrați pe axa mediană dens populată”. Dar, să nu ne mai grăbim să subscriem la tot ceea ce incumbă această apreciere, chiar dacă în spatele demonstrației se află un amplu excurs istorico-istoriografic, o dificilă muncă de statistician, de demograf, urmărind să releve cât mai veridic revoluția intelectuală a timpului. Căci, lămurite abia în ultimele decenii, conceptele istorico-geografice, precum Europa de Sud-Est și Europa Est-Centrală, ne dezvăluie nuanțe puțin percepute de istoriografia contemporană. Aceste părți de continent ne
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
, Augustin (22.IX.1938, Berința, j. Maramureș), prozator. Este fiul Anei (n. Miclea), țărancă, și al lui Ilie Buzura, miner. A absolvit Liceul „Gh. Șincai” din Baia Mare în 1955. După o perioadă în care a fost inspector statistician, educator și agricultor, urmează Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj, Facultatea de Medicină Generală, absolvită în 1964, cu specializare în psihiatrie. Între 1957 și 1964 e funcționar la Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Debutează literar în 1960, în
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
rezultă din dinamica dintre aceste două forme ale socialului, într-un oraș în care liniile de demarcație sînt o manifestare a clivajelor societății. Această Sociologie a Parisului are la bază, firește, truda personală a autorilor, dar și lucrările indispensabile ale statisticienilor de la INSEE 3, ale cercetătorilor de la APUR4 și unele dintre numeroasele lucrări care au avut ca subiect acest oraș. Bibliografia indicativă menționează toate lucrările și articolele utilizate direct, precum și alte materiale care au fost utilizate în mod implicit, dar nu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
că fiul lui n‑a intrat În afaceri, a apreciat În continuare Abe. Mă rog, Philip e acum unul din consilierii cei mai apropiați ai secretarului de stat. Puștiul ăsta are o minte ageră și fler pentru Marea Politică, În timp ce statisticienii sunt plați ca niște plătici. Tânărul Philip era unul dintre băieții educați de Ravelstein pe parcursul unei cariere de treizeci de ani. Studenții lui deveniseră istorici, profesori, ziariști, experți, funcționari publici, cercetători cu mijloace sofisticate. Ravelstein produsese (adică Îndoctrinase) trei sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o c(l(torie de observa(ie (n zonele metalurgice, studiind minele, uzinele (i familiile. Din 1831 pîn( (n 1848, el vizitează toat( Europa, combinînd studiile asupra metalelor cu analiza mediilor sociale. Devenit, (n aceast( perioad(, inginer (n metalurgie (i statistician reputat, el îi consilia pe (efii de stat (n materie de industrializare (i de organizare a muncii. A publicat, gra(ie ajutorului guvernamental, (n 1848, o prim( versiune a observa(iilor vie(îi a treizeci (i (ase de familii, sub
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
familii". Maurice Halbwachs, 1970, p. 167 (ed. I, 1912). Această reflecție ne îndeamnă așadar să considerăm cu precauție interpretările ce se pot extrage din statisticile INSEE, ale căror categorii nu corespund numaidecât uzanțelor sociale. • Postul "Loisir și cultură" astăzi Potrivit statisticienilor specializați în domeniu, acest post implica, în 1995, aproximativ 12 % din consumul global al francezilor (Herpin și Verger, 2000, p. 29). Dar ce se grupează exact sub acest agregat? Învățământul plătit; produsele și serviciile audiovizuale; discurile și casetele; publicațiile (cărți
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comportamentele non-monetare" Dacă anchetele privitoare la familii, la condițiile de viață și de consum sunt comandate de nevoile diverselor administrații, care le folosesc în plan politic (de exemplu, pentru a stabili indicele prețurilor), "studiul comportamentelor non-monetare" a fost inițiat de statisticienii înșiși (cf. Jacques Desabie, "Les enquêtes sur les conditions de vie des ménages", în Pour une histoire de la statistique, Économica, Paris, 1987, vol. II, p. 257) și n-au avut altă motivație decât "nevoia de a ști". Interesele de cunoaștere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Georg Simmel, 1988, pp. 92, 95 (ed. I germană, 1895). Această perspectivă simmeliană a găsit prelungiri în lucrările "constructiviste" care caută să explice activitatea colectivă, practică și simbolică generatoare de grupuri sociale (Boltanski, 1982; Desrosières și Thévenot, 2000). Sociologii și statisticienii de la INSEE, care din 1954 elaborează (și ajustează) grila de CSP (devenită PCS în 1982), amintesc întruna "remarcabilele regularități" ale instrumentului lor, care confirmă mereu anchetele secundare. Practicile culturale constituie, în această privință, o probă majoră a omogenității grupurilor sociale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
obișnuințe sociale, cu atât va fi mai oportun de a reduce forța organizată pentru a o impune. Când o națiune este zdrobită de taxe, nimic nu este mai dificil și, aș spune, imposibil, decât de a repartiza în mod egal. Statisticienii și finanțiștii nu mai aspiră la acest lucru. Există un lucru chiar mai greu de imaginat, acela de a pune întreaga povară pe umerii bogaților. Statul nu poate avea mai mulți bani decât epuizând pe toată lumea, mai ales masele. Dar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Capitolul I: Violența manipulată / 21 O poveste senzațională / 21 O poveste rentabilă / 31 O știință suspectă / 34 Riscul negării / 41 Concluzie: pledoarie pentru o perspectivă rațională / 45 Capitolul II: Cuantificarea violenței: pentru o critică a cifrelor administrative / 47 Este vreun statistician în sală? / 48 Franța "Signa" sau contabilizarea imposibilă / 52 Anchete științifice / 59 Concluzie: necesara independență în măsurarea violenței în școală / 74 Capitolul III: Violența obișnuită: definiție și consecințe / 77 Definirea violenței / 77 Microviolențele / 85 Definirea violenței: o falsă problemă? / 94
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebuie să țină cont nu numai de frecvența fenomenului, ci și de caracterul lui repetitiv, violența în școală constând mai mult în microvictimizări asociate decât în evenimente majore, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie luată în serios, dimpotrivă. Este vreun statistician în sală?* Fiindcă m-am învârtit, chiar și de la distanță, prin preajma cercurilor guvernamentale, am fost martor la multe agitații și multe negări, dar și la multă ignoranță. Când apare faptul divers sau pur și simplu acel articol în plus, știrea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și îmbogățirea cunoștințelor cu atâtea informa ții asupra acestui ținut.” Lucrarea, în prim volum, ni se spune, este realizată la Atelierele grafice C.D. Lupașcu din Bârlad, așteptându‐se ca 346 viitorul volum să corespundă în totul așteptărilor celor mai pretențioși statisticieni. Înțelegem din spusele redacției că „secretarul nostru redactor” este domnul George Ponetti. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, apărută la Tecuci în ianuarie - martie 1941, director și proprietar C.A. Stoide (redactor G. Ursu), ‐ vezi documentarul „Târgul lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de temelie. Portocale gigantice și broscuțe galbene: comunicarea eficientă 57 Tendința dominantă: supraîncărcarea cu opțiuni și informații 57 Potențialii dumneavoastră clienți: toată lumea le vorbește 62 Ascensiunea imaginilor 63 Efectul placebo al marketingului 64 Rămâneți la primele impresii 65 Umanistul și statisticianul 67 Inteligenta portocală franțuzească 68 Lecții de pe stadioanele Universității Stanford 70 Ce știu clienții potențiali 71 O vorbă despre „din gură în gură” 72 Scurtătura dumneavoastră către un noroc incredibil 75 Obținerea publicității: enorma gaură neagră 77 Publicarea: alt beneficiu
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
vă ajute să vă pregătiți pentru ele: vestimentație corespunzătoare, materiale potrivite, ceasul adecvat, mesajul oportun. Primele secunde sunt cele care influențează toate celelalte secunde - și luni - care vor urma. Π Transformați în avantaj primele secunde. Umanistul și statisticianultc " Umanistul și statisticianul" Primele impresii ale oamenilor sunt parazitate de clișeele pe care trebuie să le controlați. Gladwell a descoperit un stereotip spectaculos în cercetarea lui Ambady. Acesta le-a oferit studenților o informație suplimentară. Primei grupe de studenți i s-a comunicat
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
mai mare de instituții specializate se preocupă de cercetarea bugetelor de familie: Biroul Internațional al Muncii (BIM), Biroul de Statistică al ONU, Eurostat etc. În țara noastră cercetarea statistică a bugetelor de familie a constituit o preocupare a sociologilor și statisticienilor începând cu perioada dintre cele două războaie mondiale și până în prezent. Astfel, Institutul Român de Conjunctură, înființat în anul 1932 și transformat în anul 1936 în Asociația românească pentru studiul conjuncturii economice, s-a ocupat de unele probleme privind nivelul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
000 de familii de salariați, liber-profesioniști, mici meseriași și alte categorii. Un pas important în cercetarea selectivă a bugetelor de familie s-a produs în anul 1953, când aceasta a trecut în seama organelor teritoriale de statistică, fiind realizată de statisticieni de bugete, salariați permanenți ai Direcției Centrale de Statistică. Această cercetare s-a realizat în decursul timpului în diverse modalități (prezentate în ordine cronologică): − Bugetul de familie (Bg. F) (1953); − Ancheta integrată în gospodării (AIG) (1994); − Ancheta bugetului de familie
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
abil e, ele pierzându și vigoarea pe care o aveau odinioară. Moderniștii noului sezon recomandă să se real izez e altfel de studii complexe și variate, dintr-o perspectivă pluridisciplinară, la care să-și aducă contribuția istorici, arheologi, geografi, sociologi, statisticieni , li ngviști, folcloriști și specialiști în toponimie. Față de astfel de opere, rezultat al colaboră rii multiple nu avem decât a veni în întâmpinarea lor, dar normal este ca modernismul invocat să fie corespunzător asimilat iar de la el să nu fie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
între nobili și burghezi, în funcție de religie sau de activitățile specifice (cluburi centrate pe vânătoare sau pe nautică) sunt elemente aflate mai mult în interdependență, decât în concurență. Familii, afaceri, cercuri: burghezia este o rețea de rețele. Definiția pragului de bogăție Statisticienii și sociologii au arătat un mai mare interes definirii pragurilor de sărăcie, decât celor de bogăție. Primele sunt în mod obișnuit folosite pentru a evalua amploarea problemelor sociale în comparațiile internaționale. Statisticienii dezbat noțiunile de sărăcie absolută și de sărăcie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
o rețea de rețele. Definiția pragului de bogăție Statisticienii și sociologii au arătat un mai mare interes definirii pragurilor de sărăcie, decât celor de bogăție. Primele sunt în mod obișnuit folosite pentru a evalua amploarea problemelor sociale în comparațiile internaționale. Statisticienii dezbat noțiunile de sărăcie absolută și de sărăcie relativă. Poate exista o sărăcie absolută care să fie definită, de exemplu, pe baza minimului caloric necesar pentru supraviețuire? Trebuie să luăm ca referință țăranul din sahel după un sezon ploios prost
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sectoriale în totalul exporturilor României către UE se remarcă o sporire a gradului de specializare evidențiată și de coeficientul de concentrare propus de 9 Mirela Diaconescu, Asocierea României la Uniunea Europeană. Implicații economice și comerciale", Ed. Economică, București, 2003, p. 267 statisticianul italian Corrado Gini10. Valoarea acestui indicator, în cazul exporturilor de produse industriale, s-a majorat de la 0,389 în anul 1991 până la aproape 0,450 între anii 1997-1999, după care a înregistrat o foarte ușoară tendință de reducere până la 0
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o bonomie cuceritoare, prietenia lor fiind foarte căutată. În general, există multe excepții de la descrierea noastră, dar ceea ce ne-a interesat este regula. Știu că aceste lucruri nu sunt corecte politic, pentru că se poate induce o nuanță de ma-nipulare, că statisticienii spun că nu se susțin și că ar fi vorba mai mult de un clișeu social, numit în psihologie "complexul lui Napoleon". Dar, deși observațiile mele se bazează și pe intuiție, acestea au în vedere natura umană, iar natura nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Îi spui: „Joe, aș fi bucuros să îți răspund. De fapt, îți spun chiar acum dacă vrei. Dar trebuie să să știi că, dacă mă forțezi să mă hotărăsc acum, răspunsul meu este negativ. Mâine, după ce m-aș consulta cu statisticienii mei, răspunsul ar putea fi da. Așa că, nu mai bine aștepți până mâine și vezi ce se întâmplă?” Te poți trezi în situația în care ți se aplică tehnica escaladării. Ai impresia că ai încheiat un contract, doar că să
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
în diferitele puncte de echilibru și pe abscisă, venitul corespondent. Unind punctele astfel obținute, se obține o curbă care descrie evoluția cererii unui bun în funcție de venitul unui individ: este vorba despre așa-numita "curbă a lui Engel", după numele unui statistician german (1821-1896) care a studiat efectele venitului asupra consumului. Figura nr. 6.2 Legile lui Engel. După cum efectul venitului asupra consumului este pozitiv sau negativ, puternic sau mai puțin puternic, se obțin diferite curbe ale cererii. Se pot construi trei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]