9,717 matches
-
din data de 17.10.2016 rezultă că la dezbateri a participat secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice, ceea ce, aparent, ar acoperi lipsa punctului de vedere al Guvernului la acel moment. Prin Decizia nr. 515/2004, Curtea Constituțională a statuat că angajarea Guvernului și acoperirea cerinței prevăzute de art. 111 alin. (1) teza finală din Constituție operează numai atunci când reprezentantul Guvernului își exprimă acordul, fără echivoc, față de amendamentele adoptate. Însă, în cazul de față, această cerință jurisprudențială nu poate fi
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
rămânând nemodificate. "La elaborarea propunerii de modificare a art. 297 alin.(1) a fost avută în vedere detalierea sintagmei 'îndeplinește prin încălcarea legii', utilizate în dispozitivul deciziei instanței de contencios constituțional, prin paragraful 60 din Decizia nr. 405/2016: 'Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația
Proiect modificare Cod Penal. Cum arată documentul și ce schimbări sunt aduse by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/101400_a_102692]
-
constată că, după sesizarea sa prin încheierile din prezenta cauză, a pronunțat Decizia nr. 1.354 din 10 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 decembrie 2008, și a admis o excepție identică, statuând că sintagma "cu acordul acestuia" din art. 9 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și sintagmele "numai dacă există consimțământul contravenientului", "cu consimțământul contravenientului" și "după luarea consimțământului contravenientului" din art. 1 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209088_a_210417]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 2 martie 2010 (Cererea nr. 18.898/02) În Cauza Ilutiu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 13 ianuarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220415_a_221744]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 2. Prin Hotărârea din data de 6 decembrie 2007 (hotărârea asupra fondului cauzei), Curtea a statuat că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din cauza nerespectării dreptului de proprietate al reclamantei asupra bunului său, combinată cu lipsa totală de despăgubire timp de aproape 9 ani. 3. Deoarece problema aplicării art. 41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220415_a_221744]
-
încălcări, art. 41 din Convenție îi conferă Curții puterea de a acorda o reparație părții lezate prin actul sau omisiunea în raport de care a fost constatată o încălcare a Convenției. 16. Printre elementele luate în considerare de către Curte atunci când statuează în materie se numără prejudiciul material, adică pierderile efectiv suferite ca o consecință directă a încălcării pretinse, și prejudiciul moral, adică reparația stării de anxietate, a neplăcerilor și incertitudinilor ce rezultă din această încălcare, precum și a altor prejudicii nepatrimoniale (vezi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220415_a_221744]
-
a muncii. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 161 din 1 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 14 mai 2004, a statuat că garantarea constituțională a dreptului la ocrotirea sănătății nu înseamnă și gratuitatea asistenței medicale. Curtea reține, de principiu, că scutirea de la plata contribuției la asigurările de sănătate nu este un drept constituțional, iar acordarea unei asemenea scutiri, în considerarea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182860_a_184189]
-
fără plata contribuției, printre altele, și persoanelor care beneficiază de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 , cu condiția să nu realizeze venituri în afara celor acordate pe baza acestui act normativ. Această opțiune a legiuitorului este justificată, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 137 din 23 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 3 mai 2004, de faptul că cei care realizează venituri din alte surse suplimentare se află într-o situație diferită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182860_a_184189]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 10 iunie 2009 (Cererea nr. 5.325/03) În Cauza Voiculescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, președinte, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecători, și din Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212094_a_213423]
-
art. 13 alin. 4 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea și disciplină muncii în unitățile socialiste de stat sunt neconstituționale. În sprijinul susținerilor sale invocă Decizia nr. 82 din 29 aprilie 1997 a Curții Constituționale, în care s-a statuat că prevederile Legii nr. 1/1970 se aplică regiilor autonome și instituțiilor publice, nu și societăților comerciale cu capital privat, cum este și Banca Română pentru Dezvoltare - Ș.A. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, susținând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124919_a_126248]
-
fost elaborată și aplicată Legea nr. 1/1970 . În susținerea excepției, autoarea invocă Decizia Curții Constituționale nr. 82 din 29 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 27 noiembrie 1997, prin care s-a statuat faptul că prevederile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 1/1970 sunt "abrogate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție, în măsura în care se referă la societățile comerciale". Pentru identitate de rațiune, autoarea excepției reclamă aceeași soluție și în ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124919_a_126248]
-
fost strict determinată, prevăzându-se expres, la art. 2 alin. (3), ca aceasta "nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului sau contrar Constituției". Prin decizia menționată, evocata că precedent, s-a statuat, de altfel, ca " art. 13 alin. 3 din Legea nr. 1/1970 nu contravine în general normelor constituționale". b) În ceea ce privește constituționalitatea prevederilor art. 13 alin. 4 din Legea nr. 1/1970 , Curtea observa, mai întâi, caracterul procedural al acestei prevederi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124919_a_126248]
-
24 alin. (1) și ale 129 din Constituție, deoarece împiedică liberul acces la justiție, întrucât nu prevăd reguli de procedură clare cu privire la condițiile și termenele în care justițiabilii să își poată exercita drepturile procesuale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că o normă este previzibilă atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât cetățeanul să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-o anumită situație, care să îi permită acestuia să prevadă într-o măsură rezonabilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201837_a_203166]
-
elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, pentru a asigura precizia și claritatea dispozițiilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă și de previzibilă, astfel încât să permită cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă într-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201837_a_203166]
-
și vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita". Cu același prilej, Curtea a statuat că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244282_a_245611]
-
păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În plus față de cele constatate în jurisprudența sa, Curtea reține faptul că prin Hotărârea din 15 mai 2012, pronunțată în cauza Abăluță și alții contra României, paragrafele 13-20, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244282_a_245611]
-
juridice identice. O astfel de critică nu poate fi primită, deoarece, chiar dacă nu se mai suspendă cauzele în care a fost invocată o excepție de neconstituționalitate, aceasta nu înseamnă că este afectat principiul egalității în drepturi, întrucât, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, acesta nu presupune uniformitate și impune ca la situații egale să corespundă un tratament egal, iar la situații diferite să existe un tratament diferit. Tot astfel nu pot fi primite susținerile referitoare la încălcarea art. 21
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239584_a_240913]
-
își pierd individualitatea, urmând să fie votați în mod nediferențiat, devenind astfel parte a unei asocieri sui-generis, care nu va permite departajarea acestora pe criterii obiective, în funcție de opțiunile reale ale electoratului. 21. În același sens, Curtea Constituțională reține și cele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a remarcat, în Hotărârea din 2 martie 1987, pronunțată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, că sistemele electorale încearcă să îndeplinească obiective care sunt uneori puțin compatibile unele cu altele: pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263388_a_264717]
-
2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, și prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, Curtea a statuat în sensul constituționalității acestor prevederi de lege. În aceste decizii Curtea a reținut că măsurile de protecție a chiriașilor, instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 , își au temeiul în art. 47 alin. (1) și în cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212230_a_213559]
-
de atac. Se invocă, de asemenea, încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 405 din 14 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 4 august 2005, plângerea reglementată de dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174603_a_175932]
-
sau independență a executorilor bancari, prin Decizia nr. 662 din 8 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 2 februarie 2006, sau prin Decizia nr. 1.545*) din 6 decembrie 2011 , nepublicată încă, a statuat că, prin statutul lor profesional, li se impune executorilor bancari, ca și executorilor judecătorești, obligația de a-și executa atribuțiile cu respectarea Codului de procedură civilă și a celorlalte reglementări în materie, ceea ce demonstrează netemeinicia acestei susțineri. -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239730_a_241059]
-
drept a executării silite are natura unui impediment ce tinde la negarea dreptului la acces liber la justiție și, totodată, este susceptibilă să afecteze însăși substanța dreptului la un proces echitabil prin prisma termenului rezonabil de soluționare. În lumina principiilor statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se consideră că măsura instituită prin art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 nu este de natură să mențină un just echilibru între interesele debitorului - statul și cele ale creditorului - persoana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
executare a obligațiilor de plată. Termenul de 5 ani pare a fi rezonabil în raport cu nevoia de stabilitate financiară a bugetului de stat, însă, raportat la întârzierile notorii la plata titlurilor executorii, aceste întârzieri par a fi neconforme cu termenul rezonabil statuat de Curte în decizia mai sus arătată. Mai mult, prin prevederile art. 11 din Legea nr. 164/2014 , calitatea procesuală pasivă în orice acțiune intentată în executarea obligațiilor de compensare instituite de Legea nr. 9/1998 și Legea nr. 290
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
apreciază că măsurile adoptate prin Legea nr. 164/2014 au drept scop crearea unui echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare ale persoanelor care intră sub incidența acesteia. O astfel de măsură nu încalcă prin ea însăși principiile statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu condiția să se păstreze un just echilibru între interesele statului și cele ale reclamanților. Mai mult, Constituția prevede că dreptul de proprietate privată poate cunoaște limite stabilite prin lege. De asemenea, instanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
vechii legi, prevederile legale criticate, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]