15,855 matches
-
la sfârșitul anului 2021, erau înregistrate 522.407 de cauze nesoluționate cu autori necunoscuți. ... 16. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că dacă s-ar statua în sensul că nu se poate stabili un termen pentru finalizarea urmăririi penale în cauzele cu autori necunoscuți nu poate reprezenta o problemă referitoare la drepturile omului atât timp cât se stabilește obiectiv că organele de urmărire penală au depus
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
au făcut uz de toate mijloacele de anchetă, nu au luat toate măsurile rezonabile și nu au întreprins o analiză completă și atentă a probelor (Hotărârea din 2.02.2021 - Cererea nr. 22.457/16, paragrafele 227-228); ... – în Cauza Blumberga împotriva Letoniei, Curtea a statuat că statul nu își îndeplinește obligațiile pozitive care îi revin în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în cazul în care lipsa perspectivelor de reușită a procedurii civile este consecința directă a unor deficiențe extrem de grave și
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 11 iunie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția. ... 13. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, în ceea ce privește înțelesul dispozițiilor art. 21 din Constituție, în mod constant a statuat că principiul accesului liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, paragraful 19). De asemenea, acest aspect nu este de natură a afecta accesul liber la justiție, ca drept fundamental, deoarece, astfel cum instanța de contencios constituțional a statuat prin numeroase decizii, nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție (spre exemplu, Decizia nr. 832 din
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 25. Guvernul, în punctul de vedere transmis în dosarele nr. 211D/2021, nr. 213D/2021 și nr. 793D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, consideră, în esență, că cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 sunt aplicabile mutatis mutandis și în cauza de față, întrucât se creează o discriminare între persoane îndreptățite la despăgubire care se află în aceeași situație juridică, fără ca legiuitorul
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Având în vedere contextul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, motivarea acesteia, jurisprudența Curții Constituționale în materie și cea prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), precum și
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
26 iunie 2009, Decizia nr. 589 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, ale căror considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că, în raporturile de drept material fiscal, organele fiscale au îndrituirea legală de a emite acte administrative fiscale. Dreptul fiscal și procedura fiscală fac parte din dreptul public, ceea ce înseamnă că subiecții unor astfel de raporturi nu pot fi
DECIZIA nr. 184 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258844]
-
două luni de la data la care aceste prevederi modificate au intrat în vigoare, încalcă principiul constituțional al legalității, cuprins în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa privind securitatea raporturilor juridice. Invocă în acest sens cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, paragraful 68. ... 8. Tribunalul Arad - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens consideră că nu există discriminarea invocată în privința prevederilor art. 21 alin.
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. ... 22. Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, respectiv ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct.
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
cu invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, sub aspectul cuantumului reparației acordate, în funcție de momentul soluționării notificărilor, respectiv înainte sau după modificarea textului de lege criticat, prin Legea nr. 22/2020, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 28. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în materia adoptării ordonanțelor de urgență, prin care a statuat asupra condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, de exemplu, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Cu privire la prima dintre condițiile menționate, respectiv existența unei situații extraordinare, Curtea a statuat că se referă la o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
unui interes public pe calea ordonanței de urgență“ (a se vedea mutatis mutandis și Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Cât privește urgența, Curtea a statuat, între altele, că nu poate fi acreditată sau motivată de utilitatea reglementării (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, precitată), de oportunitatea sau rațiunea acesteia (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 109 din 9
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
nr. 80/2013 reprezintă norme de procedură care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, ce constituie un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanța de judecată. Menționează, totodată, că instanța constituțională a statuat că eventualele greșeli ale instanțelor de judecată nu pot reprezenta motive de neconstituționalitate care ar putea fi cenzurate pe calea controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 5 octombrie 2021, sau Decizia nr. 599 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 3 decembrie 2021, prin care s-a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. ... 12. Din perspectiva criticilor formulate în speță, Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
prevăzute de art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stabilite de legiuitor pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru sau pentru formularea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, Curtea a statuat, în mod constant, că reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
acesteia) sau nerespectarea unui termen de plată dintre cele stabilite de instanță prin încheiere nu atrage anularea cererii ca insuficient timbrată de către instanță, organele fiscale fiind cele care, în cazul eșalonării, procedează la urmărirea executării obligației. ... 22. Curtea a statuat, de altfel, în mod constant în jurisprudența sa că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
aspectele învederate sunt circumscrise modului în care au fost interpretate și aplicate prevederile art. 6 alin. (1) și următoarele din Legea nr. 101/2016 la speța dedusă judecății în faza administrativ-jurisdicțională, în coroborare cu prevederile art. 68 din aceeași lege, care statuează că dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
22. La 30 iunie 2016, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de reclamanți referitoare la art. 436 alin. (1), art. 438 și art. 440 din noul Cod de procedură penală (infra, pct. 25). Aceasta a amintit că a statuat deja, într-o decizie pronunțată la 21 august 2015, că recursul constituie o cale extraordinară de atac ce permite controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, în temeiul unor motive prevăzute expres de lege, finalitatea acestuia fiind aceea de a înlătura erorile
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
de ei, ca urmare a discriminării căreia consideră că i-au căzut victime. ... 90. Curtea reamintește că munca normală în sine se poate dovedi anormală dacă discriminarea presupune alegerea unor grupuri sau persoane care trebuie să o presteze. Aceasta a statuat că art. 14 coroborat cu art. 4 din Convenție se aplică în cauze similare cu prezenta cauză (a se vedea, mutatis mutandis, Bucha, citată anterior, pct. 53). ... 91. Curtea constată că există o „discriminare“, în sensul art. 14, atunci când
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
a legislației naționale dată de instanțele naționale decât dacă interpretarea adoptată este „arbitrară sau vădit nerezonabilă“. Astfel, având în vedere răspunsul dat de instanțele naționale la acțiunea în despăgubiri introdusă de reclamantul din Cauza Károly Nagy împotriva Ungariei, Curtea a statuat că declararea necompetenței acestora nu era nici arbitrară, nici vădit nerezonabilă și că, prin urmare, reclamantul nu a posedat niciodată un „drept“ cu privire la care se poate pretinde, cel puțin în mod întemeiat, că este recunoscut în legislația națională
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Prin urmare, Curtea a statuat că legiuitorul a prevăzut în mod expres care este înțelesul sintagmei „acte de comerț“, critica de neconstituționalitate fiind neîntemeiată. ... 16. Tot prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, precitată, Curtea a mai reținut că o altă condiție pentru existența
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
al unor libertăți fundamentale, restrângere care nu s-a constatat însă în cauza de față. ... 21. În fine, Curtea observă că, prin Legea nr. 160/2019, legiuitorul a intervenit și a completat art. 12 din Legea nr. 78/2000 în sensul celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, mai sus citată, astfel că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 prevăd că: „(2) În sensul prezentei legi, operațiunile financiare constau în operațiuni care antrenează circulația
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]