230 matches
-
și târgurilor: abagii, cojocari, curelari, tăbăcari, croitori, zăbunari, condoragii, băcani, zidari, ișlicari, bărbieri, dulgheri, lăcătu și etc. Aceștia sunt urmați de micii slujbași din administra ția statului, la fel de săraci: toată armata de polcovnici, postelnici, armași și armășei, logofeți, vistieri, căpitani, stegari, ceuși etc. Micii boiernași și negustorii sunt de asemenea bine re prezentați în conflictele păstrate în condicile de la Mitro polie. Mult mai puțin numeroși sunt marii boieri, dar nu pentru că ei nu divorțează, ci pentru că desfășurarea procesului nu se trece
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ea în mărturie. Bărbații discută cu patimă despre amor și reputația femeilor, despre disponibilitatea acestora, despre prețul lor. O nopate de amor este redată apoi spre auzul tuturor cu amănunte, pentru că virilitatea face parte dintre valorile lumii masculine. Iordache, fost stegar agiesc, cunoaște o mare parte din bărbații care au trecut prin patul Mărioarei văduva, chiar de la candidații cu pricina: „mi-au spus un obraz neguțător că au avut a face păcatul curvii cu mai sus numita..., iarăși știu că Tomiță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
agiesc, cunoaște o mare parte din bărbații care au trecut prin patul Mărioarei văduva, chiar de la candidații cu pricina: „mi-au spus un obraz neguțător că au avut a face păcatul curvii cu mai sus numita..., iarăși știu că Tomiță stegar agiescu au avut a face curvie cu mai susnumita, spunându mi însuși acest stegar. Și deosebi mi-au mai spus și un căpitan Siderică au curvit și el cu această numită Maria.“ Iată trei bărbați identificați cu precizie datorită indiscreției
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar de la candidații cu pricina: „mi-au spus un obraz neguțător că au avut a face păcatul curvii cu mai sus numita..., iarăși știu că Tomiță stegar agiescu au avut a face curvie cu mai susnumita, spunându mi însuși acest stegar. Și deosebi mi-au mai spus și un căpitan Siderică au curvit și el cu această numită Maria.“ Iată trei bărbați identificați cu precizie datorită indiscreției lor, dar și pentru că o relație sexuală neîmpărtășită celorlalți nu are o prea mare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
are printre atribuțiile sale și pe aceea de a asigura paza moravurilor în capitală, având practic deplina libertate în urmărirea acestor delicte și chiar în a defini ce este și ce nu este deviere de la buna morală. Spătărei, armași sau stegari intervin, dar nu se mulțumesc numai cu reținerea persoanei și încredințarea ei organelor competente pentru a-i stabili vinovăția și în con numai cei care îi înjurau pe judecători, dar pedeapsa nu se aplica dacă judecătorul înjurase primul. În practică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te le soții, rugându-i chiar să cedeze o mică părticică din propria avere pentru a le asigura o minimă existen ță. Această ru gă minte se prezintă mai degrabă ca un sfat, deoarece nu-i poate obliga. Lui Matei, stegar agiesc, i se cere, la despărțirea de Maria, să-și asume grija fos tei soții și a greșitui ce-l au împreună. soția vrea să primească pentru hrană „vi i șoa ra lui ce o are la sud Saac“. Matei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
anotimpurile din noi (Editura Cronica, Iași, 1995), Cel ce ridică piatra (Editura Helicon, Timișoara, 1995) sau Ultimul paradis (Editura Spiru Haret, Iași, 1993) dovedesc îndeosebi apetența poetului pentru rescrierea în maniera celui pe care E. Lovinescu l-a considerat "adevăratul stegar al mișcării simboliste" românești. Mai mult decât orice altceva, rescrierea (uneori într-o cheie ludică, relaxată, alteori într-una apăsat parodică) denotă, firește, admirația nedezmințită pentru modelul poetic minulescian, ceea ce implică mai întâi utilizarea unei recuzite de împrumut, specifice primei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
specifică În „jocurile tinerilor” (Călușarii, care subzistă mereu În amintirea confreriilor inițiatice. Un alt obiect important era stindardul, „un corp de balaur cu cap de lup. Totul era alcătuit din aramă, de unde și supranumele de lupii de aramă ai dacilor. Stegarul ținea ridicat lupul de aramă, care În mers făcea să șuiere aerul În gura lui deschisă și să freamăte solzii de metal. Dacă adăugăm că luptătorii din jurul stegarului purtau măști de tipul tecta galea (de lupi și de urși, pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
alcătuit din aramă, de unde și supranumele de lupii de aramă ai dacilor. Stegarul ținea ridicat lupul de aramă, care În mers făcea să șuiere aerul În gura lui deschisă și să freamăte solzii de metal. Dacă adăugăm că luptătorii din jurul stegarului purtau măști de tipul tecta galea (de lupi și de urși, pe care le trăgeau pe cap și mormăiau fioroși ca niște carnasieri, putem să intuim teroarea pe care o exercita acest corp de elită al armatei dace, temut de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
rare, nespălate și pline de păduchi, care pe atunci erau buni amici cu românul de rând. Procesul verbal din care am citat, mai consemnează și spicuiri din programul artistic ce a urmat ședinței de propagandă: „...s’a cântat corurile: Suntem Stegari, S’au sculat și vin țăranii (probabil din beția de dinaintea „spectacolului” n.n.) și Braț la Braț cu tinerețea. S’a declamat poezia Vrem pământ de George Coșbuc, Nemții și fasciștii (probabil, foarte interesantă și „instructivă” n.n.) și Cântecul Ciocanului (bătut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Soliman nu era un general de rând. Văzuse și știa multe. Cucerise destule victorii pe grele câmpuri de bătaie, în Asia și în Peninsula Balcanică. Nădăjduia s-o cucerească și pe aceasta de la Vaslui. A pus trâmbițașii să sune, iar stegarii să fluture steagul cel verde pentru reînsuflețirea bătăliei. Numai că, pricepând prea bine ce vrea dușmanul, Ștefan a dat îndată semn să tragă tunurile. 140 de împușcături au răsunat între dealurile și pădurile Vasluiului. Pământul s-a cutremurat. Promoroaca a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
păpuși... Dar și omul mare se putea adăposti binișor. Acuma e goală. Dumnealor o păstrează, cum s-ar zice, ca temniță pentru ofițeri, și de aceea stă mereu pustie. Numai vreo săptămână a stat, astă-toamnă, când erau aici bosniacii, un stegar tânăr de tot, cine știe pentru ce vină. De atunci n-a mai călcat nimeni... Apostol nu-și mai putu lua ochii de la chioșc. Primarul tăcu zăpăcit, iar groparul se muta mereu de pe un picior pe altul, ca și cum ar fi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a fost prins Bologa și de ce a vrut să dezerteze. Fiindcă Bologa era scump la vorbă, sublocotenentul începu să-i înșire diferite "cazuri de dezertare". ― Am avut chiar în regimentul nostru unul, nu de mult... acum vreo patru luni... Un stegar, polonez de origine... băiat bun... Cine știe ce i-a venit, destul că l-au prins, iar el a mărturisit cavalerește că "da, am vrut să dezertez..." Și totuși a fost numai împușcat!... Vezi?... Căci dezertarea simplă se pedepsește cu moartea prin
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mesei. Scândurile nu se împreunau bine și crăpătura dintre ele era astupată, neagră, deși tabla trebuie să fi fost frecată de curând cu leșie și nisip. Pe marginea dinspre perete, în litere săpate cu briceag, scria: "Aici am suferit... zile". "Stegarul bosniac, se gândi Apostol, amintindu-și vorbele primarului. Oare de ce nu spune câte zile?" Simți atâta lene în creieri, că nu-și mai urmări gândul. Își dădu seama de aceasta și făcu câțiva pași, să-și vie în fire. Îi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai țân minte... sânt mulțâșori... Teodor, fiu al lui Nestor, nepot al lui Vasile, strănepot al lui Ioan, din strămoșii Grigore și Teodor Cantemir zis Silișteanul, care a slujit sub steagul lui Hristos, sub Ștefan-Vodă, zis cel Mare. Constantin, ca stegar în armata polonă, în luptele cu Svezii, datorită unor fapte de vitejie, a fost cinstit cu dregătoria de căpitan peste o mie de ostași. Pe la 1640, capăta voie de a se întoarce în țară, cu scrisori de trecere și de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-n alta pe cei care le stăteau în drum, germanii se răspândiră pe esplanada din fața pretoriului; în timp ce Gaetulicus, uluit, abia apucase să se întoarcă puțin, grupul cavalerilor barbari se deschise ca un evantai și în mijlocul lui, printre însemnele ridicate de stegari, apăru Împăratul. Gaetulicus privea încremenit, de parcă și-ar fi făcut apariția un zeu - dar ceea ce văzu în clipa următoare îl paraliză de spaimă. În piață sosi în goană un cavaler german; în mâna stângă strângea frâul unui alt cal, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dar căzînd de pe culmile de aur, udă făptura cititorului. Gingașul necrofil ne arată amenințător că nu e bine deloc să se nege „realizările, acele ramuri industriale cum sînt cele ale aeronauticii, electronicii și automobilelor, sute și mii de locuințe moderne”. Stegarul Îl sărută pe Ceaușescu pe dinți, pe falanga-i dezgolită, pe patriotism, pe independență și pe suveranitatea națională, „idei asupra cărora acesta revenea mereu”. În realitate nu revenea, pentru că nu plecase vreodată, stătea pe ele tot timpul. După introducere În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
orașul Bistrița” propunând mai multor români din Regna (județul Bistrița) „de a face pe informatorii între populația românească”; Lazăr Schiopan „face parte din Serviciul de Spionaj Maghiar”; Anca Toader a fost descoperit, de asemenea, „angajat în Serviciul de Spionaj Maghiar”; Stegar Iulian ,,lucrează ca agent pe lângă biroul de informații din Bistrița”; Marnaty a contactat diferiți agenți maghiari pe 8 și 9 decembrie 1942 când a vizitat Ilfa Mare; Marko, cunoscut mai demult, ,,a vizitat pe mai mulți agenți din Coșna” pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
câteva țări străine, au pus capăt acestor intenții ostile. Ceea ce dovedește că, deși numărul evreilor din România s-a redus la câteva mii de suflete, încă se mai mențin reminiscentele trecutului antisemit. Or, această constatare ne conduce la cazul zgomotosului stegar al antisemitismului în România post revoluționară, în mod miraculos "reconvertit" în "admirator" a tot ce a fost și este evreiesc senatorul Corneliu Vadim Tudor. După spusele unei importante personalități politice, fost și viitor ministru, în cazul în care coaliția liberală
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la Bobotează, întrece tot ceea ce se petrece la curțile celor mai mari principi ai creștinătății, după tot ce am auzit și văzut... în sfârșit, noi ieșirăm afară din biserică, pentru ca ierarhul să afunde crucea în râu. Procesiunea o formau dintâi stegarii, doi câte doi, cu însemnele și steagurile lor, cu cruci în vârf, apoi cei cu torțe, apoi preoții doi câte doi, în sfârșit patriarhul cu mitropolitul. Când patriarhul cu crucea în mână ajunse la malurile râului, el găsi apa înghețată
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
actual în București, Calea Moșilor nr. 243, bl. 47 bis, ap. 21, sectorul 2. 14. Alghabaghbi Mohammad, cetățean sirian, născut la 6 ianuarie 1967 în localitatea Khalil, Siria, fiul lui Hussein și Hamdeh, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Str. Stegarilor nr. 5, et. 4, ap. 19, județul Timiș. 15. Barakat Fayez Abdel Aziz, cetățean iordanian, născut la 2 februarie 1967 în localitatea Amman, Iordania, fiul lui Daoud și Sadah, cu domiciliul actual în București, str. Sibiu nr. 11, bl. 4
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
cu acest nou alai, adică căpitanul de dorobanți al agiii cu dorobanții lui, după dânsul comisarii cu ipocomisarii și aga, în urmă din toate isnafurile câte cinci oameni cu steagul fieștecăruia isnaf, ce acum le-au făcut, ca la patruzeci stegari și maiestratul orășănesc, în urmă militărimea călăreață și apoi domnul în caretă domnească după vechiul obicei, adică cu vizitii cu bărăți în cap și câțiva arnăuți înainte între militari și cu doi oameni cu iniformă nouă înaintea cailor, cu alți
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o formă de organizare a celor care erau datori cu serviciul militar, de la Sfântul Gheorghe până la Sfântul Dumitru și până la bătrânețe, nu ca în apusul Europei, 40 de zile pe an, pe ținuturi pe unde era steagul cu vătafii sau stegarii, care răspundeau de instrucția militară. Încă din timpul lui Alexandru cel Bun unele sate se dădeau cu mențiuni speciale, așa cum se menționează în documentul din 1432, dat lui Dragoș Urlat „să ție de steagul de la Tutova”. Mai trebuie adăugat că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate, exprimată în titluri de felul acesta «Cununa de aur», «Țării mele», «O, țară», «Țara», «Mormântul stegarului», cuprinzând puține poezii, este cronologic al doilea volum din creația sa, care îi va aduce lui V. Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! Eu mi-
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Dar și mai paradoxal este faptul că trecerea de la sistemul 50-60 al Convenției la cel de 55-65 al acordului final s-a făcut la inițiativa guvernului spaniol, care de când a ajuns la putere, în martie 2004, s-a prezentat drept stegarul europenismului. Astfel, ministrul de externe a insistat asupra faptului că guvernul lui José Luis Rodríguez Zapatero consideră că filosofia europeană trebuie să se rotească în jurul principiului de "construcție" și nu al celui de "blocaj" (El Mundo, 2004c). Aceste cuvinte se
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]