249 matches
-
mai multă coloare și stingând claritățile. El pune în acțiunea de fascinare prin sentimentalism o grijă excesivă, la modul misterios, care, cu toată teatralitatea și cu un ușor comic inclus în orice mistificație, încântă prin ineditul contrastului. G. CĂLINESCU Adevăratul stegar al mișcării simboliste a fost Ion Minulescu. Fără a fi ermetic, prin fond, și, mai ales, prin formă, întrucât e o artă de relativă inițiere și, oricum, de rafinare estetică, simbolismul nu poate fi popular. I. Minulescu e în situația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Pentru orice om politic, mai neliniștitoare decât situațiile create de tine și în care mai ai un cuvânt de spus sunt cele create de alții care te țin sub focul lor și pe care nu le poți controla. Hrușciov era stegarul unei ideologii, conducătorul plutonului de vârf al marii mișcări marxist leniniste. Dar uriașa Chină, membră a familiei, îl acuza acum de trădarea doctrinei, părăsirea spiritului revoluționar și de nesprijinirea celor oprimați de imperialism. La București, unde la o Conferință din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a Asociației Patriotice, este arestat. Împărtășea, pe atunci, idealurile camarazilor de generație și, de altfel, a luat parte la revoluția de la 1848. De pe acum și mai ales de prin 1856, cu I. se petrece o neașteptată metamorfoză. El devine un „stegar” al partidei separatiste, antiunionismul său, din ce în ce mai îndârjit (argumentat în broșura Despre cvestia zilei în Moldova, 1856), luând forme acute. Ministru al Cultelor (1853), a mai fost șef al Departamentului Lucrărilor Publice. Contribuie, în acești ani, la înființarea unei școli de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
Planeta Mrina în alarmă, București, 1959; Omul și Năluca, București, 1965; Prețul secant al genunii, București, 1974; Inima rezistentă, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1981; Roman aforistic, Norresundby (Danemarca), 2000; Privire din pom asupra realității, București, 2003. Traduceri: A. Gonciar, Stegarii, București, 1949 (în colaborare cu Maria Z. Vlad); V. Safonov, Pamântul în floare, București, 1950 (în colaborare cu M. Căciuleanu); N. A. Nekrasov, Moș Mazai și iepurii, București, 1952; Vl. Nemțov, Trei dorințe, București, 1952 (în colaborare cu P. Popescu); Boris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
mai întâi la Viena, Brűnn (Brno), apoi la Cernăuți; Aurel Onciul pretindea că prin presă și analiza științifică a condițiilor de trai ale românilor bucovineni se poate realiza armonia socială... Privitorul, care a apărut până la 15 decembrie 1903 a fost stegarul luptei de clasă la sate, dintre preoți și învățători luând apărarea ultimilor. A. Onciul încheind o înțelegere cu învățătorul M. Chisanovici și rupând, încă odată, unitatea partidului românesc în Bucovina. * Reforma Reforma, Ziar independent, apare la 1 noiembrie 1920 și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
orașul Bistrița” propunând mai multor români din Regna (județul Bistrița) „de a face pe informatorii între populația românească”; Lazăr Schiopan „face parte din Serviciul de Spionaj Maghiar”; Anca Toader a fost descoperit, de asemenea, „angajat în Serviciul de Spionaj Maghiar”; Stegar Iulian ,,lucrează ca agent pe lângă biroul de informații din Bistrița”; Marnaty a contactat diferiți agenți maghiari pe 8 și 9 decembrie 1942 când a vizitat Ilfa Mare; Marko, cunoscut mai demult, ,,a vizitat pe mai mulți agenți din Coșna” pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Thomas Mann, Georg Trakl - comparat cu G. Bacovia, Theodor Däubler), traduceri (din creațiile Elsei Lasker-Schüler, ale lui Th. Däubler și Alfred Döblin; în colaborare cu Ion Pillat, a transpus proză lirică aparținând lui R.M. Rilke, Cântecul vieții și al morții stegarului Christoph Rilke, precum și poeme de Georg Trakl și Ivan Goll). Acestora le corespund, complementar, demersurile pentru cunoașterea creației românești în străinătate. Ca traducător, C. dovedește receptivitate față de reliefurile marcante ale unui moment artistic. Astfel, în anii ’20 publică tălmăciri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
1914 și 14 august 1916, ca publicație de informație și de reportaj. Însoțite de o bogată iconografie, știrile despre diversele momente ale încleștării armate sunt ilustrate și prin traduceri din literatura dedicată înfruntărilor militare. Sunt tipărite tălmăciri din Alphonse Daudet (Stegarul, Cea din urmă lecție. Povestirea unui mic alsacian, Asediul Berlinului), Guy de Maupassant (Războiul, Bătrânul Milon), L. N. Tolstoi (Pentru ce?), Émile Zola (Șarja de la Rozenville), Arthur Conan Doyle (Contele din Castelul Negru). Unele texte au caracter ideologic (Romain Rolland
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289483_a_290812]
-
Andrei Brezianu, pref. Lucian Raicu, București, 1980; Arma secretă, București, 1980; Deasupra zilei, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1981; Poezii, îngr. și pref. Tudor Cristea, București, 1990. Traduceri: R. M. Rilke, Poeme, București, 1932, Povestea despre iubirea și moartea stegarului Christoph Rilke, cu desene de Florica Cordescu, București, 1946; Petöfi Sándor, Poeme alese, cu ilustrații de Florica Cordescu, București, 1949, Versek es költemények - Poezii și poeme, ed. bilingvă, București, 1969, János Viteazul, București, 1973; Pablo Neruda, Poeme, cu ilustrații de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
e că poetul a fost poate excedat de uriașa paraliteratură și de excrescențele sociologizante, politico-teoretice prin care creația sa a ajuns manifest social ori pretext de supralicitare, de ironie bagatelizantă etc. C. nu se mai vrea de mult „liderul generației”, „stegarul”, „reprezentantul-tipic” ș.a.m.d., ci se vede pur și simplu ca o mare singurătate într-un ocean de moftologie caragialiană, o solitudine narcisiacă, dorind să-și construiască „egologic” lumea, înghițind marile texte occidentale ale postmodernității într-o intertextualitate interesată, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
frescă feudală - „starețul roșu” bea vin din potirul făcător de miracole, sacrilegiu urmat de scufundarea mănăstirii în Ostrov. După o lungă etapă de contemplare în peisaj, odată cu Cântece de dragoste și moarte, titlul amintind de Cânt despre dragostea și moartea stegarului Christoph Rilke, recitativul devine psalmodic, de unde Cântec sau rugăciune, Cântecul de pe drum ori Cântecul întâiului domnitor, toate cu infiltrări elegiace. Noutatea e de a descoperi la pictorul suprafețelor clare un discret mister, ecouri ale spațiului în lumini vaporoase, difuze. Senzația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
1898; Dintre imitațiunile lui Ioan de la Buceci, Brașov, 1900; Alfabetul secuilor și slovele cirilice, București, 1905; Notițe despre întâmplările contemporane, pref. Ilarion Pușcariu, postfață Ioan Lupaș, Sibiu, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, II, 46-47; Curticăpeanu, Mișc. cult., 62-64; Emil Micu, „Stegarul național” de pe Câmpul Libertății: Ioan Pușcariu, AST, 1968, 5; Al. I. Ciurea, Ioan Pușcariu, MO, 1969, 1-2; Dicț. lit. 1900, 717; Rusu, Membrii Academiei, 438. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
rare, nespălate și pline de păduchi, care pe atunci erau buni amici cu românul de rând. Procesul verbal din care am citat, mai consemnează și spicuiri din programul artistic ce a urmat ședinței de propagandă: „...s’a cântat corurile: Suntem Stegari, S’au sculat și vin țăranii (probabil din beția de dinaintea „spectacolului” n.n.) și Braț la Braț cu tinerețea. S’a declamat poezia Vrem pământ de George Coșbuc, Nemții și fasciștii (probabil, foarte interesantă și „instructivă” n.n.) și Cântecul Ciocanului (bătut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate, exprimată în titluri de felul acesta «Cununa de aur», «Țării mele», «O, țară», «Țara», «Mormântul stegarului», cuprinzând puține poezii, este cronologic al doilea volum din creația sa, care îi va aduce lui V. Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! <citation author
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Bobotezii", deși s-o moinat binișor de s-o fleșcăit, mai mult zloată decât zăpadă. Toader trage coviltirul chervanului ca să-l acopere. Și trece un timp până grăiește ce-l roade: Mi-i în grijă de Bârsan Prâslea meu. Îi stegar în chiar ceata Domnului. N-am știre de el... Numa' pe el îl ai la oaste? Ba! se umflă Toader cu mândrie. Mai am doi ficiori! Ca brazii! Tace, înghite și urmează încetișor, mai moale: Călin... la Lipnic... s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu acest nou alai, adică căpitanul de dorobanți al agiii cu dorobanții lui, după dânsul comisarii cu ipocomisarii și aga, în urmă din toate isnafurile câte cinci oameni cu steagul fieștecăruia isnaf, ce acum le-au făcut, ca la patruzeci stegari și maiestratul orășănesc, în urmă militărimea călăreață și apoi domnul în caretă domnească după vechiul obicei, adică cu vizitii cu bărăți în cap și câțiva arnăuți înainte între militari și cu doi oameni cu iniformă nouă înaintea cailor, cu alți
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
verifică versul exilatului la Tomis: Donec eris felix, multos numerabis amicos. Am discutat cu Nicu. Cum m-a consolat? „E bine că poți să-ți exerciți continuitatea în muncă. Puteau să-ți pună cine știe ce pe seamă!...” Vorbe de om prudent... „Stegarii” tac și ei. Singur Nancu mi-a zis: „Tot răul spre bine”. „Se vede că n-au nevoie de oameni serioși”, m-a consolat doamna B., care știa cele întîmplate „de la Ilie”. Acasă, Ani mi-a spus doar atît: „Asta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am făcut un sindrom pseudocerebelos, care a deschis calea tratamentelor zilnice medicamentoase. În septembrie 2004 mi s-a declanșat sindromul de muscă zburătoare (dezlipirea de corp vitros), Început de cataractă bilaterală și conjunctivită alergică. Binele nu mă mai așteaptă. Frunzele stegarului au ruginit și seva dătătoare de viață se scurge treptat În infinit. “Din haos Doamne m-am născut și mă Întorc În haos”. Nici starea lui Milly n-a avut o evoluție mai bună. În februarie 1999 a făcut un
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la Bobotează, întrece tot ceea ce se petrece la curțile celor mai mari principi ai creștinătății, după tot ce am auzit și văzut... în sfârșit, noi ieșirăm afară din biserică, pentru ca ierarhul să afunde crucea în râu. Procesiunea o formau dintâi stegarii, doi câte doi, cu însemnele și steagurile lor, cu cruci în vârf, apoi cei cu torțe, apoi preoții doi câte doi, în sfârșit patriarhul cu mitropolitul. Când patriarhul cu crucea în mână ajunse la malurile râului, el găsi apa înghețată
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în grădini de soare Ca să rodească glia cum n-a nflorit nicicând O singură dorință în suflet și în gând - A patriei supremă înălțare. Adâncul gând al vremii, virtute în virtute La înflorirea țării veghind neîntrerupt Alături de al nostru măreț stegar și scut Ce-aprinde noi luceferi pe vetrele știute.“ („Cânt de bucurie“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) BUDEANU Radu „Conducător strălucit al României socialiste, eminent lider al mișcării progresiste internaționale, prestigios demnitar al lumii contemporane, Nicolae Ceaușescu este, cum au afirmat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nicolae. [...] Mulțumim că prin partid, Deci prin voi, slăvite faur, Tuturor ni se deschid Căi spre-un viitor de aur.“ („Să trăiți mulți ani și buni pentru noi și România“, Flacăra Iașului, ianuarie 1973) „Cu a inimii bătaie E-un stegar netemător Ceaușescu Nicolae, Patriei cârmuitor. Trainic ca-n cetate zidul, El slujește-n ani ce cresc: România și partidul, Întreg neamul românesc.“ („Imn“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) LEU Corneliu „Generația mea nu va uita că a participat la entuziaste momente
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Socialiste România, al cărui rol determinant, esențial, în elaborarea obiectivelor dezvoltării noastre economico-sociale asigură organizarea și conducerea științifică a întregii activități de aplicare în viață a Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism.“ („Stegar al destinului istoric al poporului român“, România literară, 3 aprilie 1986) „Trăgând învățăminte din lupta sa îndelungată și grea pentru dobândirea independenței de stat, poporul român, care în decursul istoriei a cunoscut consecințele nefaste ale dominației străine și prețul greu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să uităm ceea ce înseamnă fascismul: moartea culturii și a omului însuși.“ (Scînteia, 5 aprilie 1977) ANGHEL Dan „Îi vom urma, în toate, cu-ntreaga noastră ființă Pe el, pe Ceaușescu, erou între eroi Căci el e arhitectul de nouă conștiință Stegarul neînfrânt e - al vremurilor noi!“ („Sărbătoare în August“, Amfiteatru, august 1988) „Se apropie sărbătoarea muncii și sărbătoarea tinereții, momente în care, mai mult ca oricând, întregul tineret al patriei noastre, alături de întregul popor, își manifestă dragostea fierbinte, atașamentul profund față de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sociale socialiste și a modului de viață socialist.“ (Revista de filozofie, septembrie-octombrie 1976) COBZĂLĂU Emanoil, poet „Pe frunțile Cetății podoabe vom depune Din flori de bucurii și lauri de lumină. Încrederea-n partid și-n cei ce-i vom alege Stegari ai vieții noi, va fi și mai deplină!“ („Trăind în libertate“, Contemporanul, 28 februarie 1975) CODIȚĂ Pavel „Dragostea noastră pentru pace, dragoste care este în sângele poporului, al cărei mesaj este răspândit cu strălucire de președintele țării noastre în cele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe tricolor; Ni-i patria de a pururi bună mamă, Ne e partidul brav conducător.“ („Spre comunista stea“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 19 decembrie 1982) „Țara și partidul - două aripi Ce tinerețea de lumini ne-ndrumă: El fiind stegarul fiecărei clipe, Iar țara noastră - cea mai bună mamă!“ („Trepte“, Luceafărul, 21 martie 1987) ȘTEFANACHE Corneliu „După cum știm, întreaga noastră activitate s-a aflat sub semnul măsurilor adoptate de Plenara din noiembrie 1971, măsuri care ne-au îndrumat să dăm
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]