12,662 matches
-
Fujimura) peruca sa spre a-l cuceri pe "nebunul pur". În fundal, naziștii înarmați mână evreii în lagăre, iar scena se umple o clipă de zvastici - toate prăbușindu-se însă, când Parsifal lovește cu lancea lui Amfortas în vulturul din stema celui de-al Treilea Reich. În cel de-al treilea act, Gurnemanz (extraordinarul bas sudcorean Kwangchul Youn) și Kundry se adăpostesc în ruinele bombardamentelor, văduvele de război purced la reconstrucție, iar rănitul Amfortas (Detlef Roth) suferă în plin parlament de la
Parsifal în haine de marinar by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/6982_a_8307]
-
este (re)ales, derulându-și activitatea pentru încă 7 ani. Demn de menționat, devizul inițial, considerat la cel mult 5000 de guldeni, avea să fie cu mult depășit, construcția costând în cele din urmă, consemnează cronica, „26000 de floreni” (guldeni). Stema de pe frontispiciu Încă de la inaugurare, pe fațada clădirii era așezată emblema orașului: o poartă deschisă între două turnuri de cetate și o fortificație de palisade. De o parte și de cealaltă a emblemei, o inscripție în latină preamărea faptele de
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
și de reformatorul edilitar al orașului, contele Mercy, ce ridicase „cu măiestrie zidurile apărate de augustele aripi de acvilă ale divinei Austria”. Calitatea de oraș liber regesc, dobândită de Timișoara în 1782, presupunea, alături de acordarea privilegiilor respective, și o nouă stemă, un nou blazon al cetății. Inscripția latină, însă, a rămas la locul ei. Avea să devină deranjantă pentru administrația maghiară de la începutul secolului trecut și, în 1906, în ședința Consiliului comunal este hotărâtă înlăturarea sa„... întrucât versurile amintite în partea
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
cetățenilor; nu găsesc în inimile națiunii nici un fir de rădăcină... Era vorba de partea cu „divina Austria”, adversitatea populației maghiare față de conducerea Imperiului fiind bine cunoscută. Inscripția avea să dispară, în 1907 când și vechea emblemă este înlocuită cu o stemă nouă. Sala de bal Utilitatea noii clădiri nu se rezuma însă doar la cea administrativă. În 1771 existau aici 13 locuințe ale unor persoane din cele mai variate medii. Locuiau aici de la secretarul Franz Engel la grăjdarul Ioan Petrovici. Tot
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
presa vremii acum... 100 ani „O nouă publicație timișoreană. La 15 ianuarie a.c. a apărut primul număr al publicației în limba germană «Bursa timbrelor poștale», editată de Asociația Filateliștilor din Timișoara“. (Temesvarer Zeitung din 17 ianuarie 1906). 75 ani „Noua stemă a municipiului Timișoara. Peste câteva zile se va distribui tuturor oficiilor municipiului Timișoara noua stemă a orașului, care a fost aprobată de Ministerul de interne în locul celei vechi. Noua stemă este compusă din două culori: roșu și albastru“. (Voința Banatului
Agenda2006-02-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284609_a_285938]
-
primul număr al publicației în limba germană «Bursa timbrelor poștale», editată de Asociația Filateliștilor din Timișoara“. (Temesvarer Zeitung din 17 ianuarie 1906). 75 ani „Noua stemă a municipiului Timișoara. Peste câteva zile se va distribui tuturor oficiilor municipiului Timișoara noua stemă a orașului, care a fost aprobată de Ministerul de interne în locul celei vechi. Noua stemă este compusă din două culori: roșu și albastru“. (Voința Banatului din 18 ianuarie 1931). „Timișoara are 91 500 de locuitori. Pe baza datelor statistice comunicate
Agenda2006-02-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284609_a_285938]
-
Timișoara“. (Temesvarer Zeitung din 17 ianuarie 1906). 75 ani „Noua stemă a municipiului Timișoara. Peste câteva zile se va distribui tuturor oficiilor municipiului Timișoara noua stemă a orașului, care a fost aprobată de Ministerul de interne în locul celei vechi. Noua stemă este compusă din două culori: roșu și albastru“. (Voința Banatului din 18 ianuarie 1931). „Timișoara are 91 500 de locuitori. Pe baza datelor statistice comunicate recent, numărul populației orașului Timișoara este de 91 500“. (Temesvári Hírlap din 21 ianuarie 1931
Agenda2006-02-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284609_a_285938]
-
gust decorată în așteptarea înalților oaspeți. Verdeață, flori, drapele și ghirlande s’au folosit în belșug și cu pricepere. Sus pe frontispiciul clădirii s’a format din flori roșii, galbene și albastre urarea: «Bine ați venit». Marele drapel tricolor, cu stema țării, a fost ridicat pe catargul gării. Încă înainte de ora 10 au început să ia loc pe peron formațiile destinate să salute pe M.S. Regele Mihai I și pe M.S. Regina Mamă Elena. O companie de onoare cu muzică și
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
1 000; calitate proof), are o greutate de 31,103 grame și diametru de 37 de milimetri. Pe aversul monedei este reprezentată, în jumătatea superioară, pe fond mat, harta Deltei Dunării și anul de emisiune „2006“, iar în jumătatea inferioară, stema țării, inscripția „ROMANIA“ etc. Reversul conține, printre altele, un pelican în mijlocul vegetației specifice Deltei Dunării etc. Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent, sunt însoțite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română și engleză, semnate de guvernatorul B.N.R.
Agenda2006-33-06-01-economic () [Corola-journal/Journalistic/285117_a_286446]
-
să se nască - și ea se naște cu Dosoftei. E uimitor faptul că, după cîteva naive încercări poetice, aproape toate compuse în versuri șchioape și tărăgănate, fără urmă de fior, cum fuseseră cele ale lui Varlaam sau ale stihuitorilor „la stema țării”, s-a ivit deodată Psaltirea în versuri. Majoritatea formelor metrice adoptate de Dosoftei sunt pare (cu puține excepții); preferința lui indica o origine a versurilor predominant romanică - să reamintim că versul lui Kochanowski avusese mai ales 13 Ar fi
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Senatul a adoptat în secret o propunere de lege legată de stema țării. Mai precis, este vorba despre “încoronarea” acvilei ca simbol al independenței și suveranității statului român. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului este inițiată de un grup de parlamentari PNL, UNPR și PC
Senatul a adoptat în secret o propunere legislativă () [Corola-journal/Journalistic/42416_a_43741]
-
Senatul a adoptat în secret o propunere de lege legată de stema țării. Mai precis, este vorba despre “încoronarea” acvilei ca simbol al independenței și suveranității statului român. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului este inițiată de un grup de parlamentari PNL, UNPR și PC. Astfel, acvila va fi încoronată atât pe "scutul mare" - unde aceasta are aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheară dreapta
Senatul a adoptat în secret o propunere legislativă () [Corola-journal/Journalistic/42416_a_43741]
-
Astfel, acvila va fi încoronată atât pe "scutul mare" - unde aceasta are aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheară dreapta o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan - cât și pe "scutul mic", unde apare stema Țării Românești: "pe albastru, o acvila de aur încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stânga". Parlamentarii mai
Senatul a adoptat în secret o propunere legislativă () [Corola-journal/Journalistic/42416_a_43741]
-
roșii, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stânga". Parlamentarii mai susțin că, în condițiile în care se dezbate revizuirea Constituției, este necesar ca stema să fie completată "cu toate elementele heraldice care sunt specifice poporului român". "A sosit momentul să reîncoronăm acvila de pe stema României, ca act reparatoriu în fața istoriei!", apare în expunerea de motive, scrie Hotnews.
Senatul a adoptat în secret o propunere legislativă () [Corola-journal/Journalistic/42416_a_43741]
-
lună nouă de aur la stânga". Parlamentarii mai susțin că, în condițiile în care se dezbate revizuirea Constituției, este necesar ca stema să fie completată "cu toate elementele heraldice care sunt specifice poporului român". "A sosit momentul să reîncoronăm acvila de pe stema României, ca act reparatoriu în fața istoriei!", apare în expunerea de motive, scrie Hotnews.
Senatul a adoptat în secret o propunere legislativă () [Corola-journal/Journalistic/42416_a_43741]
-
R.E. - Alianța Pentru O Românie Europeană, unul dintre utilizatori susținând că un nume cu referire la Europa “ar face diferența față de USL care nu ne mai vor nici în UE”. “Împreună pentru Europa” este propunerea pentru slogan, iar ca siglă - stema României în cercul albastru cu stele al Uniunii Europene sau un ceas stilizat, cu cele 12 stele din steagul UE, “astfel încât să transmită ideea conectării la ora Europei”. Simpatizanții fostului premier au propus nume care fac referire și la orientarea
Cum se va numi platforma electorală a lui Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/42958_a_44283]
-
Nu mă întrerupe, te rog, un minut numai... Îl lăsă Gheorghe și, în timp ce Ioan vorbea, își scoase un carnețel din buzunar și începu să-și noteze ceva. În primul rând, cum de s-au pregătit atâtea steaguri decupate unde era stema țării, cum și cine a scris pancartele cu ,,Jos Ceaușescu” și cum de nu l-a anunțat nimeni pe șef că muncitorii au pornit de la 23 August, că au cu dânșii aceste lozinci, că au rupt porțile?... Apoi, cine l-
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
internaționale, prin înlocuirea vechilor registre, introduse o dată cu acest serviciu, în aprilie 1879, cu un formular special. Din 1896, casele comerciale au fost autorizate să-și confecționeze formulare de mandate poștale interne, identice cu cele ale poștei, dar fără să poarte stema țării și timbru încrustat, timbrele aplicându-se la prezentare. În privința supraaglomerării magaziilor de colete, ca urmare a neprezentării la timp a destinatarilor, din 1895, toate obiectele de mesagerii neridicate în termen de trei zile, de la primirea avizului, erau supuse la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în diferite perioade de timp. În Piața Mare se remarcă Palatul Brukenthal, construit între anii 1778-1788, ce conservă elementele construcției din acea vreme, la care se adaugă, în jur, o serie de „case” ce păstrează pe ziduri sau pe vitralii stema orașului: Casa Albastră ce datează din secolul al XV -lea, Casa Haller, Casa Hecht, Casa Lutsch și Casa Generalilor. Alba Iulia (Poarta a treia) Sinaia (Castelul Peleș) Iași (Palatul Culturii) București (Palatul Parlamentului) Brașovul este, de asemenea, un oraș marcat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
același timp, timpul devine un puf de păpădie: „zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie”. Dar să nu uităm și o sugestie simbolico-imagistică: asemenea dragostei, sămânța păpădiei pătrunde peste tot. Nu degeaba a fost aleasă ca „stemă vorbitoare” pentru editura Larrousse: „Je sème à tout vent”. Ori tocmai poli-simbolismul induce, prin ambiguitate, prin conotativ, ideea de poezie. Textul poate fi citit pe alocuri și ca un pamflet, ca o realitate jurnalistică: „Monumente istorice și de arhitectură aflate
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
crescut aceste mâini (Armadă) Spațiul atât de larg, glisează în timp (Alex. Ștefănescu vorbește despre suferința artificială de a fi captiv în prezentul etern al unei opere de artă9) : Ore, încingeți o horă... Umiliți-mă, ceruri, constelații Cu ale voastre steme, tonuri și spații (Petrecere) Mișcării de expansiune, de cucerire a spațiului poetic, îi corespunde o mișcare inversă, de claustrare. Astfel, Emil Botta parvine la poza (mai profundă, dar suprapunându-se aceleiași "scheme" poetice) de damnat. Conștiința tragică a damnatului, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
putut vedea și pe astea? Dar despre ce-i vorba? întrebă fierbînd de curiozitate Ilinca. Spuneți-ne și nouă! Semnul ăsta reprezintă soarele, iar ăsta de aici luna, răspunse actorul punînd degetul arătător pe fiecare semn. Așa apar ele pe stema Moldovei din cele mai vechi timpuri. Chiar? întrebă Virgil holbîndu-se mai de aproape. Păi sigur că da! se împăună Bărzăunul trăgînd cu coada ochiului spre Ilinca. Ce naiba, nici măcar atîta lucru nu știi? Parcă tu știai, motohoiule, se strîmbă Vlad la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la posteritatea noastră! ... De la ei ni se trage mulțimea scrierilor vechi. Cu cât mai multe jafuri, năvăliri, maziliri, tăieri de „necredincioși” și mai ales de oi carpato-dunărene, cu atât mai multe pagini de cronici, plângeri la „zidurile Vavilonului”, stihuri la stema țării și altele. Cum românii au fost, din vechime, mari crescători de animale, cu carnea au rezistat lăcomiei asupritorilor, iar cu pielea au rezistat năvalei timpului. Astăzi, în ce privește ultimul punct, nu mai avem probleme: fabrici de hârtie câte vrei!” Am
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nu mă aștepta nici un festin. Dar dorința nu-i ca omul sănătos, ea te îmboldește și te bagă până la gât în ireal și himeră, te solicită și, în cazul de față, îți irită până la roșeață reminiscențele din copilăria a cărei stemă se profila deja înspăimântător de mare; o stemă croită din colaje de prăjitură cu caise și orez cu lapte, presărat generos cu scorțișoară sau dulceață de vișine, din aceea puternic mirositoare a acrișor. Pe strada Peneș Curcanu însă, chiar în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-i ca omul sănătos, ea te îmboldește și te bagă până la gât în ireal și himeră, te solicită și, în cazul de față, îți irită până la roșeață reminiscențele din copilăria a cărei stemă se profila deja înspăimântător de mare; o stemă croită din colaje de prăjitură cu caise și orez cu lapte, presărat generos cu scorțișoară sau dulceață de vișine, din aceea puternic mirositoare a acrișor. Pe strada Peneș Curcanu însă, chiar în capăt, înainte s-o cotești, e un soi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]