278 matches
-
dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui trece vena subclavie, iar posterior de el trec artera subclavie și plexul brahial la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
ales de război) și după drenaje pleurale prelungite, cu caracter cronic, recidivant. Aspectul radiologic este revelator, iar tomografia computerizată evidențiază cu acuratețe zona de distrucție osoasă. Tratamentul constă în rezecție costală în țesut sănătos. Aspecte particulare sunt date de osteita sternală post-traumatică, ca și de osteomielita sternoclaviculară (fig. 3.42), ce impun un tratament chirurgical extrem de dificil, necesitând deseori rezecții parietale largi și reconstrucție de perete toracic. Sechele parietale cu distrucții parietale extinse - Cel mai adesea ne găsim în situația de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
În condiții de stabilitate hemodinamică se suprimă canulele venoase inițial și ulterior cea arterială după terminarea administrării retransfuziei din oxigenator în aorta ascendentă. Administrarea protaminei în vederea neutralizării heparinei și controlul hemostazei sediilor de cardiotomie permit definitivarea intervenției chirurgicale prin osteosinteză sternală și închiderea plăgii chirurgicale în planuri anatomice. Debitul la care se efectuează CEC, pulsatil sau nepulsatil, dimensiunile și tipul circuitului CEC (miniaturizat, impregnat cu heparină), nivelul termic al perfuziei (normotermie sau hipotermiei), monitorizarea cu senzori de diferite tipuri în circuit
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
de fibre tendinoase, cu dispoziție circulară și radiară, care solidarizează vena cu marginea orificiului [4]. Zona musculară a diafragmului este formată din trei părți, a căror denumire este dată de originea fibrelor musculare: lombară (pars lumbalis), costală (pars costalis) și sternală (pars sternalis) [9]. Partea lombară își are originea pe vertebrele lombare (prin stâlpii diafragmatici drept și stâng), pe ligamentele arcuate mediale și laterale, și se inseră pe marginea posterioară a centrului tendinos. Stâlpul diafragmatic drept (crus dextrum), mai lat și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
musculare pe fața internă a ultimelor șase perechi de coaste și se inseră pe marginile laterale ale centrului tendinos și pe cea mai mare parte din marginea lui anterioară. Dintre cele trei părți musculare are cea mai mare întindere. Partea sternală are cea mai mică suprafață și este formată din fascicule de fibre musculare cu originea pe fața posterioară a procesului xifoid, de o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și este formată din fascicule de fibre musculare cu originea pe fața posterioară a procesului xifoid, de o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele părții sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste spații, descrise de Larrey și Morgagni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
o parte și de alta a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele părții sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste spații, descrise de Larrey și Morgagni, permit apariția herniilor diafragmatice anterioare [5]. Există și trigonurile lombocostale, situate între partea lombară și cea costală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
orificiului participă ambii stâlpi diafragmatici. Herniile prin orificiile aortic și cel al venei cave inferioare sunt cu totul excepționale. Hiatusurile diafragmului sunt în număr de trei și sunt reprezentate de:1.sinusul Morgagni - reprezentând spațiul median dintre cele două fascicule sternale;2.fanta lui Larrey - este situată între porțiunea sternală și cea costală a diafrag-mului;3.hiatusul lui Bochdaleck - reprezentând spațiul dintre porțiunea costală și cea lombară. Aceste hiatusuri, când sunt largi, permit formarea herniilor diafragmatice congenitale sau câștigate. RAPORTURILE DIAFRAGMULUI
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și cel al venei cave inferioare sunt cu totul excepționale. Hiatusurile diafragmului sunt în număr de trei și sunt reprezentate de:1.sinusul Morgagni - reprezentând spațiul median dintre cele două fascicule sternale;2.fanta lui Larrey - este situată între porțiunea sternală și cea costală a diafrag-mului;3.hiatusul lui Bochdaleck - reprezentând spațiul dintre porțiunea costală și cea lombară. Aceste hiatusuri, când sunt largi, permit formarea herniilor diafragmatice congenitale sau câștigate. RAPORTURILE DIAFRAGMULUI Diafragmul are raporturi atât cu viscerele toracice, cât și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
în 35% din cazuri);- pe partea stângă, în 70% din situații nervul frenic se împarte într-un trunchi anterior și unul postero-lateral. Din ramurile principale se desprind ramurile secundare. Astfel, trunchiul anterior se împarte într-un ram antero-intern (pentru partea sternală) și un ram antero-extern (pentru partea costală). Trunchiul lateral se împarte în două sau trei ramuri secundare pentru inervația părții costale. Din trunchiul posterior pornesc un ram postero-extern (care inervează zona posterioară a părții costale, precum și partea lombară a diafragmului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
cu plasmazellen, Mielome cu eritroblaști, Mielome unde toate elementele albe sunt reprezentate. Studiile morfologice efectuate de Wright în 1900,arată asemănarea dintre celulele proliferate tumoral în mielom și plasmocitele prezente în măduva osoasă normală. Odată cu introducerea în clinică a puncției sternale, boala a fost mai bine studiată și diagnosticată, iar în ultimii ani prin studiul electroforetic al proteinelor serice, s-au descris tulburări de proteinogeneză întâlnite în această boală. Studiul metabolismului proteinelor în această afecțiune începe in 1928,când Perlzwieg observă
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
următoarele afecțiuni: anemii meganoblastice , anemii hemolitice , osteomielofibroză , plasmocitom , metastaze medulare.In afecțiuni nehematologice , mielograma poate indica prezența unui proces activ acut , subacut sau cronic , de tip infecțios bacterian, virusal sau infectoalergic , imunitar sau degenerativ. Materiale: - ac de puncție (pentru puncția sternală, se preferă un ac de oțel inoxidabil, cu diametrul ce depășește 1 mm, bizoul scurt și un mandren; este important să fie prevăzut cu un cursor cu care să se regleze adâncimea la care va fi introdus acul) - seringi (de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
se regleze adâncimea la care va fi introdus acul) - seringi (de 10 -20 ml pentru aspirație, de 2 ml pentru anestezie); - novocaină (soluție 2-4%) sau xilină (soluție 2%); tinctură de iod, alcool; - un foarfece în cazul în care, în regiunea sternală există o pilozitate accentuată - placă de sticlă (5/10cm) pentru depunerea sucului medular; lame de microscop noi și bine degresate; lamă de întins. Pregătirea materialului: acul de puncție și seringile trebuie sterilizate la căldură uscată (de preferat), deoarece la sterilizare
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
trebuie sterilizate la căldură uscată (de preferat), deoarece la sterilizare umedă, apa rămasă în ele, poate altera morfologia elementelor. Locul de elecție: în ordinea frecvenței îl constituie: sternul, oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița sternală și unghiul lui Ianis. Bolnavul stă culcat pe spate. Se aseptizează pielea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
căldură uscată (de preferat), deoarece la sterilizare umedă, apa rămasă în ele, poate altera morfologia elementelor. Locul de elecție: în ordinea frecvenței îl constituie: sternul, oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița sternală și unghiul lui Ianis. Bolnavul stă culcat pe spate. Se aseptizează pielea cu alcool și
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
sterilizare umedă, apa rămasă în ele, poate altera morfologia elementelor. Locul de elecție: în ordinea frecvenței îl constituie: sternul, oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița sternală și unghiul lui Ianis. Bolnavul stă culcat pe spate. Se aseptizează pielea cu alcool și apoi cu tinctură de iod. Se
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița sternală și unghiul lui Ianis. Bolnavul stă culcat pe spate. Se aseptizează pielea cu alcool și apoi cu tinctură de iod. Se face anestezia tegumentelor până la periost cu 1-2ml novocaină sau xilină 4-8%. Se așteaptă 5-10 minute până se instalează anestezia
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
de preferat printr-o ușoară mișcare de rotație. Când acul a străpuns cavitatea osoasă, se extrage mandrenul și se adaptează seringa sterilă. Se aspiră puternic cu pistonul în seringă ,apărând produsul medular roșu. În acel moment pacientul simte o durere sternală de scurtă durată. Se trage brusc acul cu seringa adaptată în el, iar pe locul puncționat, se pune un tampon cu tinctură de iod. Conținutul seringii se varsă într-o sticlă de ceasornic sau pe o lamă. Din produsul medular
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
multe lame, urmărind mai multe obiective: a) evaluarea semicantitativă a celularității medulare; b) determinarea prezenței și densității megacariocitelor; c) depistarea de celule gigante sau cuiburi de celule anormale; d) alegerea zonelor corespunzătoare pentru examenul cu imersia. Constatările rezultate , în urma puncției sternale , sunt de ordin macroscopic și microscopic urmate de concluzii. Constatări macroscopice Este important de menționat mai întâi consistența tablei osoase.Alături de consistența normală , se pot întâlni consistențe crescute sau scazute , uneori chiar ramoliri ale substanței osoase .Consistența scăzută , asociată cu
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
conținutului medular pledează pentru aplazii medulare sau osteomielofibroze. Consistența scăzută ,este obișnuită în hiperplaziile medulare , iar ramolirea osului se întîlnește , de regulă , în plasmocitom sau metastaze.Se va nota apoi , estimativ , cantitatea de fragmente medulare intr-un ml. de lichid sternal , după depunerea pe sticla de ceas.Normal sunt 5-10 fragmente pe cm2. Constatări microscopice. Decurg din studiul frotiului colorat.Se procedează întâi la o inspecție de ansamblu , cu obiectivul uscat mic .Vor fi observate cele trei zone distincte , rezultate în urma
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
centrală , cu elemente structurale de bază(celule reticulare nediferențiate , fibre , substanță fundamentală) , zona intermediară , bogată in celule mieloide mai tinere și în curs de maturație , după care urmează zona periferică ,în care predomină hematiile și celulele nucleate adulte din sângele sternal. Cu obiectivul mic ,se apreciază concentrația de elemente nucleate, care poate fi normală, crescută sau scăzută. Se mai pot observa , conglomerate compacte, tahicromatice, de celule tumorale, ce formează micrometastaze. Pentru studiul cu imersia se alege zona intermediară, cea mai bogată
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
mai mare de accident vascular de orice tip, fără a crește însă rata mortalității (15). Tehnici chirurgicale Abord chirurgical Se practică o incizie paralel și anterior de mușchiul sternocleidomastoidian, centrată pe bifurcarea carotidei. Incizia poate fi extinsă proximal, spre incizura sternală, în cazul leziunilor proximale ale ACC, și distal, spre procesul mastoidian, pentru leziuni mai înalte. Extremitatea superioară se angulează posterior, spre lobulul urechii, pentru a evita glanda parotidă și nervul auricular mare. Cu ajutorul unor retractoare, incizia se poate cranializa prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
La nivelul acestei fețe se disting o serie de linii transversale care mera de la o maraine la cealaltă și care reprezintă locul de sudură a diferitelor piese osoase care alcătuiesc sternul. Pe această față se inseră în partea: - superioară: fasciculele sternale ale sternocleidomastoidianului; - mijlocie: marele pectoral; - inferioară: marele drept abdominal. Deasupra apendicelui xifoidian se observă foseta supraxifoidiană. Fața posterioară este concavă și vine în raport cu oraanele din cavitatea toracică. La nivelul feței posterioare se insera mușchii: sternocleidomastoidian, sterno- tiroidian, triunahiularul sternului, diafraamul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se observă foseta supraxifoidiană. Fața posterioară este concavă și vine în raport cu oraanele din cavitatea toracică. La nivelul feței posterioare se insera mușchii: sternocleidomastoidian, sterno- tiroidian, triunahiularul sternului, diafraamul. Extremitatea superioară sau baza prezintă pe linia mediană un șanț profund - furculița sternală sau incizură juaulară. Lateral de această incizură se aăsesc două fețe articulare alunaite, transversale (incizura claviculară) prin care se realizează articularea cu extremitatea internă a claviculei. Extremitatea inferioară este constituită din apendicele xifoid, structură care rămâne cartilaainoasă până la vârste înaintate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
12 arcuri costo-condrale și stern. în medie toracele prezintă următoarele diametre: -12 cm antero-posterior; - :27 cm postero-vertebral; Suprafața externă este relativ convexă și poate fi descrisă ca având următoarele reaiuni: -o față anterioară (Fiaura 23): limitată în sus de furculița sternală, în jos de apendicele xifoid și lateral de o linie oblică de sus în jos și în afară urmând unahiurile anterioare ale coastelor; reaiunea cuprinde: sternul, articulațiile antero- condrale, cartilaaiile și spațiile intercostale, articulațiile condrocostale și extremitatea anterioară a coastelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]