KorAP: Find »[drukola/base=sternotomie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

161 matches

Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

al 4-lea cartilaj costal, de unde ia o direcție oblică în afară, care îl îndepărtează 3 cm de linia mediană. Proiecția lor pe peretele toracic desenează două triunghiuri interpleurale, unul cu vârful inferior și celălalt cu vârful superior permițând efectuarea sternotomiei mediane cu acces direct în mediastinul anterior fără a deschide pleura. Raporturi: cu vasele mamare interne, superior cu timusul sau vestigiile sale, inferior cu pericardul [20,23]. 1.3.3. Fundul de sac mediastino-diafragmatic Proiecție: de la fața anterioară a sternului

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

în venele toracice interne, tiroidiene inferioare, pericardo-frenice. Căile limfatice eferente, ce părăsesc timusul, ajung în ganglionii toracici interni, ganglionii mediastinali anteriori (prevasculari) și ganglionii pulmonari hilari. Timusul are dublă inervație simpatică și parasimpatică. Timectomia se poate realiza pe cale cervicală, transsternală (sternotomie parțială sau totală), toracoscopic sau prin toracotomie. În caz de miastenie se preferă abordul chirurgical miniinvaziv, iar în prezența timomului, sternotomia este calea de ales. Structurile endocrine Tiroida mediastinală În mod normal tiroida nu este un organ mediastinal. Poate deveni

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
prevasculari) și ganglionii pulmonari hilari. Timusul are dublă inervație simpatică și parasimpatică. Timectomia se poate realiza pe cale cervicală, transsternală (sternotomie parțială sau totală), toracoscopic sau prin toracotomie. În caz de miastenie se preferă abordul chirurgical miniinvaziv, iar în prezența timomului, sternotomia este calea de ales. Structurile endocrine Tiroida mediastinală În mod normal tiroida nu este un organ mediastinal. Poate deveni secundar mediastinală prin plonjarea unei guși cervicale, iar primitiv prin prezența de țesut tiroidian ectopic. Țesutul tiroidian ectopic cel mai frecvent

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
caz de gușă fixată în mediastin sau gușă gigantă ale cărei dimensiuni depășesc diametrul aperturii toracice superioare sau în caz de hemoragie majoră care nu poate fi stăpânită pe cale cervicală. În tiroida ectopică calea de acces este în funcție de topografia sa: sternotomie, toracotomie sau chirurgie miniinvazivă. Paratiroida mediastinală Paratiroidele superioare își au originea embriologică în punga a IV-a branhială, iar paratiroidele inferioare nasc din punga a III-a branhială, împreună cu timusul [12]. Atât paratiroidele ce provin din punga a IV-a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
total al tumorilor ce au această origine. Predominant apar la copil și adultul tânăr, fiind localizate în mediastinul antero-superior, unde pot apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
conexiunile (ligamentele) sterno-pericardice și vertebro-pericardice. Fața anterioară a pericardului delimitează mediastinul anterior de mediastinul visceral, prin intermediul căruia cordul vine în raport cu peretele toracic antero-inferior. La nivelul feței anterioare se practică incizia pericardului pentru a se pătrunde în cavitatea pericardică, după efectuarea sternotomiei medii (proceduri cardiace majore, pericardectomie interfrenică - pericardită constrictivă). Tot aici, în partea inferioară se practică fenestrarea pericardo-mediastinală pentru pericarditele maligne sau pentru evacuarea și drenarea pericarditelor purulente. Fața diafragmatică a pericardului face corp comun cu diafragmul, prin intermediul ei cordul (fața

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
vase - este mai joasă la nivelul venei cave superioare (inferior de vărsarea venei azygos) și mai înaltă la nivelul aortei ascendente (originea trunchiului arterial brahiocefalic); această inserție impune abordul transpericardic în chirurgia traheei mediastinale și a bifurcației sale (abord prin sternotomie), cât și în abordul transsternal al fistulelor bronșice postpneumonectomie dreaptă sau stângă. Aorta toracică Aorta toracică continuă conul de ejecție al ventriculului stâng și este formată din aorta ascendentă, crosa aortei și aorta descendentă [1]. Aorta ascendentă este acoperită de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
sunt arterele tiroidiene inferioare (2/3 superioară) și arterele bronșice (1/3 inferioară). Surse accesorii mai pot fi ramuri din artera toracică internă, artera intercostală supremă și artera subclavie. Traheea mediastinală joasă cât și carena se pot aborda chirurgical prin sternotomie mediană, cu acces transpericardic prin spațiul quadruplu vascular: vena cavă superioară - dreapta, aorta ascendentă - stânga, trunchiul arterial brahiocefalic - superior, artera pulmonară dreaptă - inferior; sau prin toracotomie postero-laterală dreaptă prin spațiul IV intercostal [5]. Bronșia primitivă dreaptă Formează cu omonima stângă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
mediastinite cu germeni oportuniști: Candida Albicans, Criptococcus Neoformans, Aspergilus. Dezvoltarea endoscopiei esofagiene și traheale intervenționale a determinat apariția unor noi cazuri de mediastinită. De asemenea, apariția și dezvoltarea chirurgiei cardiace a indus apariția altor cauze de mediastinită (infectarea plăgii de sternotomie) [24]. ELEMENTE ANATOMICE În timpul vieții fetale gâtul, toracele și abdomenul comunică între ele, mediastinul, fiind elementul de legătură. Pe parcursul organogenezei aceste căi de comunicare se închid și se formează fasciile cervicomediastinale. Astfel, în anumite condiții, la vârsta adultă, aceste căi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
gastroesofagian), factori extrem de iritanți. Perforația arborelui traheobronșic postraumatică sau iatrogenă (endoscopie bronșică) poate constitui cauză de mediastinită acută. Ca frecvență, a doua categorie de mediastinite este reprezentată de cele postoperatorii (chirurgia cardiacă, esofagiană, traheală, mediastinoscopii). Se consideră că 2% din sternotomiile mediane pot dezvolta supurație a plăgii și din aceste cazuri jumătate se complică cu mediastinită [26]. În SUA, cel mai frecvent, mediastinita acută apare postoperator, în special după chirurgia cardiacă. Factorii favorizați sunt: utilizarea ambelor artere mamare interne pentru by-pass

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
sunt: utilizarea ambelor artere mamare interne pentru by-pass, intervențiile efectuate în urgență, masajul cardiac extern, șocul postoperator (în special când sunt necesare numeroase transfuzii de sânge), șocul cardiogen, tratamentul inotrop îndelungat, intervențiile iterative, reintervențiile, intervențiile chirurgicale prelungite, dehiscența plăgii de sternotomie. Există și factori ce țin de tehnica operatorie: utilizarea excesivă a electrocauterului, ceara pentru hemostaza sternală. Pacienții cei mai expuși sunt bătrânii, diabeticii și obezii (> 20% din greutatea corporală). Un alt grup cu risc crescut este reprezentat de bolnavii cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
mai frecvent implicați sunt Streptococul, Pseudomonas și Candida Albicans. Alți germeni sunt: Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Escherichia Coli, Pseudomonas, Fusobacterium, Peptostreptococcus, Stafilococul și Streptococul. Au mai fost citate cazuri de mediastinite cu Eikenella corrodens, Haemophilus, Salmonella. În cazul contaminării mediastinale după sternotomie cel mai frecvent întâlniți sunt cocii gram-pozitivi, Stafilococus Aureus și Stafilococus Epidermidis, apărând în 70-80% din cazuri. În formă mixtă, gram-negativi și gram-pozitivi, apar în 40% din cazuri, extrem de rar, fiind infecții doar cu germeni gram negativi. Alți germeni responsabili

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
traheale (majoritatea mediastinitelor de la acest nivel, fiind complicate cu empiem pleural) [5]. În cazuri în care procesul infecțios s-a extins la nivelul mediastinului anterior se poate practica o incizie subxifoidiană. Aceasta poate fi efectuată și asociată cu incizia cervicală. Sternotomia mediană, recomandată de unii autori, are avantajele unui acces bun la nivelul mediastinului anterior și la nivelul celor două cavități pleurale. Dar majoritatea mediastinitelor au o propagare pe cale prevetebrală și în plus expune pacientul la riscul de a dezvolta osteomielită

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
unii autori, are avantajele unui acces bun la nivelul mediastinului anterior și la nivelul celor două cavități pleurale. Dar majoritatea mediastinitelor au o propagare pe cale prevetebrală și în plus expune pacientul la riscul de a dezvolta osteomielită sternală, cu dehiscența sternotomiei [18]. Deși citată în literatura de specialitate ca prezentând avantajul expunerii întregului mediastin și a ambelor cavități pleurale în același timp chirurgical, incizia Clamshell este mai rar indicată fiind considerată prea delabrantă pentru pacienții aflați în stare critică [23]. Nu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
cardiacă, determinând o creștere a morbidității și mortalității postoperatorii, precum și o creștere a duratei și costurilor de spitalizare. Patogenia mediastinitelor postoperatorii este complexă și multifactorială. Intervin mai mulți factori dintre care cel mai important este contaminarea intraoperatorie a plăgii de sternotomie. Sunt autori [28] care consideră că practic orice plagă operatorie este virtual contaminată, cu atât mai mult dacă intervenția chirurgicală a fost îndelungată. Astfel, diferiții factori contaminanți interacționează cu o serie de factori locali: gradul de vascularizație, statusul imunologic și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Majoritatea prezintă semne ale sepsisului cu febră înaltă, frisoane până la manifestări ale șocului septic. Alții pot prezenta manifestări estompate de la subfebră până la alterarea proteinei C reactive. În alte cazuri pot fi asimptomatici decizia reintervenției fiind determinată de dehiscența plăgii de sternotomie. Durerea sternală devine mai accentuată decât în perioada postoperatorie imediată. Examenul local evidențiază supurația plăgii de sternotomie și eventual instabilitatea sternală. Tipic simptomele apar la maxim o lună de la intervenția chirurgicală, dar cel mai frecvent devin evidente în primele 14

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
manifestări estompate de la subfebră până la alterarea proteinei C reactive. În alte cazuri pot fi asimptomatici decizia reintervenției fiind determinată de dehiscența plăgii de sternotomie. Durerea sternală devine mai accentuată decât în perioada postoperatorie imediată. Examenul local evidențiază supurația plăgii de sternotomie și eventual instabilitatea sternală. Tipic simptomele apar la maxim o lună de la intervenția chirurgicală, dar cel mai frecvent devin evidente în primele 14 zile. Diagnostic paraclinic Extrem de important este examenul CT toracic în stabilirea diagnosticului pozitiv de mediastinită postoperatorie, deoarece

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
din câmpul operator se examinează bacteriologic. În cazul infecțiilor mai puțin severe, se practică o debridare sternală și eventual resutura sternului per primam cu plasarea unui sistem de lavaj-drenaj retrosternal. Majoritatea autorilor recomandă, însă, o debridare largă a plăgii de sternotomie cu lăsarea deschisă a acesteia. Se practică toaleta zilnică, până la apariția semnelor de granulație mediastinală. În acest moment se realizează o procedură reconstructivă, fiind utilizat lambou din mușchiul drept abdominal (de partea opusă a arterei mamare recoltate pentru by-pass). Cel

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
a descoperi tromboza segmentului mediastinal al arterei pulmonare drepte, prin invazie tumorală, comună cu a venei cave superioare. Biopsia endovasculară Biopsia endovasculară a permis diagnosticul histopatologic într-un caz de obstrucție a venei cave superioare prin tumoră malignă. Toracotomia sau sternotomia Permit un diagnostic histopatologic de 100%, cât și proceduri cu viză terapeutică: rezecție de tumoră, sistem cav superior și reconstrucții vasculare. Determinări biochimice Determinările biochimice sunt utile în precizarea naturii tumorii. Astfel, un titru crescut de β-gonadotrofină corionică și/sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

proximale. Așa cum a fost mai înainte definit, reconstrucțiile proximale se referă la acele anevrisme care interesează aorta proximal de artera subclavie stângă. Rațiunea practică pentru utilizarea acestei definiții este aceea că reconstrucțiile care interesează aorta proximală necesită, de obicei, o sternotomie mediană pentru expunerea aortei și folosirea by-pass-ului cardio pulmonar. Cele distale față de artera subclavie stângă (reconstrucțiile distale) de obicei necesită o toracotomie stângă sau o incizie toraco-abdominală. Evident că există unele excepții în sensul posibilității înlocuirii aortei descendente printr-o

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
mediană pentru expunerea aortei și folosirea by-pass-ului cardio pulmonar. Cele distale față de artera subclavie stângă (reconstrucțiile distale) de obicei necesită o toracotomie stângă sau o incizie toraco-abdominală. Evident că există unele excepții în sensul posibilității înlocuirii aortei descendente printr-o sternotomie mediană până la nivelul mediu al aortei descendente sau că aorta ascendentă distală sau arcul aortic pot fi înlocuite printr-o toracotomie stângă. Aceste abordări trebuie însă utilizate numai în situații speciale. Decizia privind procedeul terapeutic cel mai bun la bolnavii

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
a crosei și reimplantarea trunchiurilor supraaortice prin intermediul unor proteze vasculare cu design variabil. Tehnica chirurgicală Ca prim timp se disecă și se aplică șnururi de hemostază pe artera axilară dreaptă. Toracele se deschide cu o incizie standard pe linia mediană (sternotomie mediană). Prelungirea cranială a inciziei pe marginea sternocleidomastoidiană cu secționarea mușchilor suprasternali permite un acces și mai bun la crosa aortică. Se deschide apoi pericardul. Se montează circulația extracorporală de tip atriu stâng - arteră axilară. Cordul stâng este descărcat cu ajutorul

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
aortică este modificată poate fi necesară realizarea unei anastomozei, între aorta ascendentă terminală și proteză urmată de reimplantarea trunchiurilor supraaortice în proteză. Această variantă este totuși de evitat, fiind de preferat rezolvarea întâi a leziunilor de crosă prin abord anterior (sternotomie mediană) cum am arătat mai sus. După realizarea anastomozei între crosa aortică și proteză, proteza este clampată, iar circulația extracorporală este reluată, perfuzia arterială realizându-se printr-o canulă introdusă prin proteză. Astfel se restabilește circulația la nivelul porțiunii superioare

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587

computerizată, aortografie. Examenul computer tomograf este folosit ca un test de screening la cea mai mică suspiciune de ruptură de aortă, iar aortografia rămâne procedura de ales în cazul prezenței semnelor indirecte [36]. Odată diagnosticul precizat se va proceda la sternotomie în ruptura de aortă ascendentă sau toracotomie stângă pentru ruptura de arc aortic și aortă toracică descendentă. În caz de bolnav instabil, în șoc hemoragic, cu sângerare masivă pe tubul de pleurostomie se va practica toracotomie de urgență prin spațiul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
pentru ruptura de arc aortic și aortă toracică descendentă. În caz de bolnav instabil, în șoc hemoragic, cu sângerare masivă pe tubul de pleurostomie se va practica toracotomie de urgență prin spațiul IV i.c., asociată dacă este cazul cu sternotomie transversă. În condiții de campanie datorită materialelor insuficiente, dacă timpul de clampare aortică se prelungește, se va instala inițial un șunt extern între aorta ascendentă și descendentă sau între ventriculul stâng și aorta descendentă [27]. Autotransfuzarea sângelui recuperat din cavitatea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]