158 matches
-
Nu este vorba de cosmetică, ci de o chirurgie a civilizației, o chirurgie a calității vieții, care redă omului posibilitatea de a fi el însuși. O proteză pe care o porți în sutien îți amintește mereu de mutilare, este o stigmă care nu te lasă să uiți că ești un om bolnav. Există și alte aspecte care trebuie clarificate. Deși sunt foarte puține femei care știu de aceste posibilități - pentru că nu sunt destul de informate - atunci când ajung la noi li se spune
Agenda2003-20-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281030_a_282359]
-
efectul de bandwagon: unii care nu ar vota cu USL, dar se simt obligați de presiunea socială (interacțiunea cu operatorul de interviu, față de care subiectul dorește să facă o impresie bună) să declare că ar vota cu câștigătorul; efectul de stigmă la adresa perdanților, ”spirala tăcerii”: cei care intenționează să voteze cu partidele percepute a nu câștiga alegerile, în cazul nostru PDL ori PP-DD, dar care se jenează să declare asta operatorului de interviu, tot pentru a crea o impresie bună (managementul
Sondajele pre-electorale, efect de bumerang pentru prezența la urne. PP-DD, refugiul dezamăgiților by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40609_a_41934]
-
oasele lor?"". După ce a ieșit dintr-un soi de mundus subterraneus care e Gulagul, autorul nu poate fi decît sceptic, un sceptic fără margini. Orice e posibil a se întîmpla, orice i s-ar întîmpla îi este oarecum indiferent, sub stigma nașterii, a vieții, a absolutului, termeni deopotrivă compromiși: Da, zîmbesc, îmi convine, da, sigur, facem afacerea!/ De mîine, de azi, chiar din clipa aceasta/ începem călătoria fără întoarcere, viață de viață mai departe,/ naștere de naștere, spre absolutul din noi
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
to talk with you again) - o am și pentru că după-amiază, la Târgul de carte, are loc lansarea volumului II din Jurnalul meu. Poate că de-asta l-am visat și pe Liiceanu. Se apropia de mine cu un surâs indecis, stigmă inconfundabilă a ipocriziei la care îl obligă pe oricine livrarea într-un rol social (Doamne, toți vor roluri, roluri, roluri, cromate, crocante, coclite, pârlite), dar nu-i vedeam trupul decât de la genunchi în sus, pentru că picioarele avansau, invizibile, prinse într-
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
Programul își propune să înființeze primele servicii speciale din România de asistență psiho-socială, consiliere și orientare profesională, pentru persoanele afectate de TB, dar, în egală măsura, să informeze corect publicul general cu privire la tuberculoză și să diminueze gradul de discriminare și stigmă la adresa persoanelor cu TB, prin intermediul unei ample campanii naționale. În cadrul programului: • 4 servicii de asistență multidisciplinară pentru persoanele cu tuberculoză vor fi organizate în 4 regiuni ale țării (București, Argeș, Neamț, Baia Mare) • 1000 de anchete sociale vor fi efectuate pentru
Reintegrarea profesională și socială a persoanelor cu Tuberculoză din România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78681_a_80006]
-
150 de persoane afectate vor primi instruire/cursuri de calificare/recalificare dar și subvenții pe toată perioada participării la cursuri • 1 amplă campanie națională va fi desfășurată și va viza informarea populației generale cu privire la riscul îmbolnăvirii de TB, precum și reducerea stigmei și discriminării persoanelor cu tuberculoză. "Sperăm ca eforturile noastre să fie doar începutul, iar serviciile de asistență multidisciplinară ce vor fi create în cadrul proiectului să fie replicate, prin implicarea statului, în cât mai multe unități de pneumftiziologie din țară. De
Reintegrarea profesională și socială a persoanelor cu Tuberculoză din România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78681_a_80006]
-
după aproape 30 de ani de absență, nemuritoarele piese “Romanță fără ecou”, “ De va veni la tine vintul”, “Atît de fragedă” sau “Primăvara”, lansate de formație în interpretarea vocală a lui Gabriel Drăgan. În 2003, Claudiu Mirică devenine solistul trupei Stigma, cunoscută pentru hiturile “Jumătate tu, jumătate eu”, “Fraier” sau “Zi-mi noapte bună”. Primul album lansat în noua formulă, “Splendoare” (2003), are ca single-uri “Mîine voi fi singur”, “Țara din inima ta” și “Ce meriți tu”, piese difuzate de
Claudiu Mirică () [Corola-website/Science/311673_a_313002]
-
Pruteanu), piesa începe să fie difuzată și în versiunea necenzurată. Albumul “Copilul rău”, lansat de A&A Records în 2004, cuprinde ambele variante ale piesei. În ianuarie 2005, în urma unor neînțelegeri cu colegii de trupă, artistul decide desprinderea sa de Stigma, moment ce coincide cu apariția în presă a zvonului conform căruia Claudiu îl va inlocui pe Dan Bălan în trupa O-Zone. Claudiu își începe cariera solo alături de casa de discuri MediaPro Music cu single-ul “Vara în viața mea
Claudiu Mirică () [Corola-website/Science/311673_a_313002]
-
are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori). Atât traheile, cât și plămânii se deschid în exterior prin stigme. La unii acarieni respirația are loc prin tegument. Aparatul digestiv. Arahnidele sunt animale carnivore. Digestia începe extrabucal, în corpul victemei sunt introduse enzime ce descompun proteinele. Apoi, hrana lichifiată este aspirată cu ajutorul mușchilor puternici, care înconjoară tubul digestiv. Tubul digestiv
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Astigmatismul (grec. "astigma= fără stigmă, sau fără punct de focar)" este o boală oftalmologică manifestată printr-o "deformare de cornee" care atrage după o "refracție defectuoasă" a razei de lumină în globul ocular.In cazul astigmatismului razele de lumină albă care sosesc la ochi sub
Astigmatism (ochi) () [Corola-website/Science/305632_a_306961]
-
puncte de vedere, „pușcăria română” contemporană nu este decât un spațiu de interconectare viciat în permanență de reguli și norme care respectă prea puțin drepturile omului (CEDO), care reflectă prea puțin ideea de umanitate din criminal (aruncându-l la colțul stigmei, atât prin legea penală, cât și prin educația și reacțiile societății), care tânjește diabolic (prin reprezentanții ei) după a-l primi pe condamnat în brațele ei brutale și ostile... În cea de-a doua parte a interviului pe care expertul
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
persoanele marginalizate prin apartenență etnică, sexuală ori de grup social sau cele cu deficiențe fizice resimt într-o măsură mult mai accentuată nevoia conformării la modelul ideal, aspect de care Goffman s-a ocupat într-un studiu din 1963 numit Stigma (tema cucerindu-și o poziție de maximă vizibilitate o dată cu cercetările lui Foucault). A construi o astfel de (inter)față echivalează cu stabilirea unei identități sociale consonante cu intențiile conjuncturale ale performerului, iar la producerea acestei impresii iau parte toate elementele
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
a dovedit în timp a fi, într-un fel, „veriga lipsă” între lectura micro- și cea macro-sociologică, se consideră în lumea științelor sociale. Teoria literară exploatează la rîndu-i segmente intense din studiile lui Goffman (nu numai Viața cotidiană..., ci și Stigma, Asylums: Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates, Interaction Ritual: Essays on Face-to-Face Behavior sau Forms of Talk), la fel, evident, spectacologia, ceea ce face din publicarea acestei traduceri unul dintre cele mai apreciabile momente ale acestui
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
aruncă în față cu reproș, în mai toate limbile pămîntului, aceeași vocabulă teribilă: minerii. Și m-am întrebat, cum a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul e simplu și fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul s-a
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
are imboldul de a se dezice e primul, ceilalți doi fiind trecuți la capitolul „dezamăgiri stinse”. Ca să înțelegem proporțiile blasfemiei la care se dedă Onfray, să amintim că în Franța nu te poți lega de Freud fără să primești repede stigmele de reacționar fascist îndrăgostit de Hitler și de negaționist de dreapta însuflețit de secrete impulsuri antisemite. Într-un cuvînt, etuva ideologică e irespirabilă și trebuie să fii cu totul sinucigaș ca să ai cutezanța de a insinua ceva la adresa întemeietorului psihanalizei
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
Retro Party cu MC Sharpy și DJ Vampi. Miercuri 25 mai El Torero, ora 22: Latino Party. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Club Scarface, ora 21: Live music. Joi, 26 mai Club 30, ora 22: Concert Stigma. The Note și Etage Trois, ora 22: Easy Riders. Discoland, ora 22: Student Power Night Special. Le Dome, ora 22: Seara lipelii. D’arc, ora 22: Retro party. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Club Scarface, ora
Agenda2005-21-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283730_a_285059]
-
care apare pe copertele revistelor de modă dar, mai mult decât orice, cântă în toate ocaziile posibile, nu în ultimul rând pentru comunitatea românească. La Londra am dat de Cornel Sorian, care a erupt în topurile românești cu grupul pop-dance Stigma, devenind unul dintre pionii scenei de profil. Până în 2007, când a repornit de la zero în capitala mondială a muzicii. Astăzi este producător al aspiranților britanici la glorie, într-un studiou de înregistrări din Soho. De ultimă oră: a fost admis
Muzicieni rom?ni din diaspora (V) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83480_a_84805]
-
Kertész. Menționând povestirile „limpezi, de o cruzime masochistă” ale lui Tadeusz Borowski din Spre gazare, doamnelor și domnilor, laureatul se Întreabă, cum s-a Întrebat, presupun, mereu În ultimele decenii și cum se Întreabă mulți dintre scriitorii marcați de aceeași stigmă: „ce aș mai avea eu În comun cu literatura?”. Există o linie de netrecut, crede Kertész, care Îl separă de literatură și idealurile ei: Auschwitz. „Când se scrie despre Auschwitz, trebuie știut că, cel puțin Într-un sens, Auschwitz a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Exilat, refugiat, apatrid? Un străin despre care nu știm nimic. Keseru Îl asociază, deloc Întâmplător, lui B. și, astfel, și lui Koves, Obdachlosen și ei, deposedați de umbra protectoare a normalității, dar și blestemați să poarte, acum, după Auschwitz, noua stigmă, gravată În carne, a „secretului” milenar al excluderii. Francez refugiat În Germania, Chamisso resimțea o vizibilă solidaritate cu acel „Ewiger Jude”1. Figura lui Ahașver apare În poezia sa. Numele Schlemihl, simbolizând În tradiția evreiască „Schlamassel”, un fel de urgisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Kaddish, și În Liquidation, Auschwitz rămâne „imbatabil”, În competiția cu orice alte instituții de „educare” prin exterminare, naziste sau comuniste. „Blestemul” milenar dobândește altă anvergură, de data asta. Damnarea a Înlocuit orice identitate, tatuajul definește altă vârstă a abisului. Față de stigma gravată În carne, umbra pierdută nu mai pare decât un detaliu frivol. În coșmarul post-Holocaust, B. va refuza, și el, să-și vândă sufletul. Kurti spune despre B.: „El a evitat orice participare, nu s-a amestecat, n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de Freud de la pensée de Paul Ricœur, Geneva, Labor et Fides. GILES Howard et alii (1973), „Towards a theory of interpersonal accommodation through language: some Canadian data”, Language in Society, vol. 2, nr. 2, octombrie, pp. 177-192. GOFFMAN Erving (1963), Stigma. Notes on the Management of Spoiled identity, Englewood Cliffs, Prentice-Hall. HONNETH Axel (1992), Kampf um Anerkennung. Zur moralischen Grammatik sozialer Konflikte, Frankfurt, Suhrkamp. HOFSTEDE Geert (2001), Cultural Consequences. Comparing Values, Behaviors, Institutions, and Organisations across Nations, Thousand Oaks/Londra/New
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Déferences transculturelles”, în Evol. psychiat., 4, 833, 1973. Gobineau, A., Essai sur l’inégalité des races humaines, vol. I-II, Éd. Firmin-Didot, Paris. Goffman, E., Asile, Éd. du Minuit, Paris, 1968. Goffman, E., Aziluri, Editura Polirom, Iași, 2004. Goffman, E.; Stigma, A., Notes on the management of spoiled identity, Prentice Hall, New York, 1963. Golann, S.E.; Eisdorfer, C., The handbook of community mental health, Appleton-Century-Crofts, New York, 1972. Goldberg, L.; Hoffmeister, F., Psychic dependence, Springer, Berlin, 1973. Goldstein, H.S., „Reconstituted families; the second
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate reprezenta un handicap pentru acel grup social, sau poate fi, dimpotrivă, un avantaj. Originea ideii de identitate etnică văzută ca stigmat o regăsim desigur la E. Goffman (1963) și ulterior la H. Eidham When ethnic identity is a social stigma (în Barth, 1976). Pentru a contracara efectele sociale ale identității ca stigmat, grupurile etnice recurg adesea la manipulări ale imaginii lor publice în cadrul societății din care fac parte, mecanism pe care îl putem lega din nou de un concept al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Giugni, Marco, G. 1998. Was it Worth the Effort? TheOutcomes and Consequences of Social Movements, în Annual Reviews of Sociology, 98, pp. 371-393. Giurcăneanu, Claudiu. 1988. Populația și așezările din Carpații românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Goffman, Erving. 1963. Stigma: Notes on Management of Spoiled Identity. London: Penguin Books. Goffman, Erving. 2003[1959]. Viața cotidiană ca spectacol. București: Editura comunicare.ro. Groza, Octavian. 2003. Les échelles spatiales de la territorialité roumaine essai géographique sur l'identification territoriale, în Anuarul Colegiului Noua
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]