464 matches
-
a 64% din cazurile de diabet la bărbați și a 77% din cazuri la femei. Consecințele asupra sănătății se încadrează în două mari categorii: cele care pot fi atribuite efectelor creșterii masei adipoase (cum sunt osteoartrita, apneea obstructivă în somn, stigmatizarea socială) și cele datorate creșterii numărului celulelor adipoase (diabet, cancer, afecțiuni cardiovasculare, steatoză hepatică nealcoolică). Creșterea grăsimii corporale afectează răspunsul organismului la insulină, putând conduce la rezistență la insulină. Acumularea grăsimii generează, de asemenea, o stare proinflamatorie și o stare
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
o întâlnește pe Frankie, care îi spune că îl aștepta, iar preotul îi pune câteva întrebări, crezând că rănile ei ar putea fi stigmate. Atunci când ea îi spune este atee, Andrew afirmă că stigmaticii sunt numai oameni credincioși, și că stigmatizarea se produce atunci când un om profund credincios primește aceleași cinci răni pe care Isus Cristos le-a primit în timpul răstignirii - până acum încheieturile lui Frankie fuseseră înțepate și ea fusese biciuită. Frankie merge mai departe și începe să cerceteze pe
Stigmata (film) () [Corola-website/Science/325980_a_327309]
-
VS împotriva bărbaților este o problemă mult mai serioasă decat s-ar crede. Puține informații sunt știute despre acest tip de violență din cauza lipsei de sesizări la poliție. Victimele nu sesizează la poliție aceste abuzuri din frică, confuzie, rușine sau stigmatizare. Mai mult, unii bărbați pot fi reluctanți în a vorbi despre abuzurile sexuale la care au fost expuși, în funcție de cum este privită ideea de masculinitate în societățile în care trăiesc. Mai exact, în societățile care echivalează masculinitatea cu putere și
Violență sexuală () [Corola-website/Science/335254_a_336583]
-
noi cazuri de infecții cu transmitere sexuală în anul 2010. Documentele istorice privind ITS-urile datează cel puțin de la menționarea acestora în papirusul Ebers, în jurul anului 1550 Î.H. și din Vechiul Testament. Adesea, aceste boli sunt asociate cu rușinea și stigmatizarea. De obicei, termenul "infecție cu transmitere sexuală" este preferat celui de "boală cu transmitere sexuală" sau "boală venerică", deoarece îi include pe aceia care nu au o boală simptomatică. Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS/BTS) sunt infecțiile care se transmit
Infecții cu transmitere sexuală () [Corola-website/Science/309770_a_311099]
-
precum “homofobie” sau “homofobic”. Absența acestor cuvinte sugerează că autorii, membrii ai Academiei Române și a clasei intelectuale românești sunt sclavii unei gândiri închistate și pline de prejudecăți. Dicționarul încarnează subdezvoltarea gândirii intelectuale românești, care răspândită în societate prin educație, cauzează stigmatizarea persoanelor LGBT de-a lungul întregii vieți, nu numai de către persoanele fizice, ci și de către instituțiile de învățământ. V.I. Crezi in capacitatea artei de-a schimba ceva in societate? S.O. Arta nu are puterea de a schimba de una
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
blog că punerea sub semnul întrebării a drepturilor politice ale cetățenilor din România care locuiesc într-un alt stat-membru reprezintă o violare gravă a Tratatelor de bază ale Uniunii”. În opinia prim vicepreședintelui PDL, ”,contestarea autorității politice a Bruxelles-ului, stigmatizarea membrilor Comisiei după modelul <<cine nu e cu noi e împotriva noastră>>, ca și negarea drepturilor care decurg din identitatea europeană a cetățenilor români reprezintă trei teme politice însemnate pentru USL, acum, de când e la guvernare”, drept pentru care ,,Nu
Cristian Preda: PSD și PNL îmbrățișează un discurs anti-european () [Corola-journal/Journalistic/42856_a_44181]
-
gândire trecute erau solicitate din ce în ce mai imperativ. Membrii familiei care se denunțau între ei și muncitorii care se denunțau unii pe alții erau ridicați în slăvi; cei care nu se conformau (și familiile lor) erau pedepsiți atât oficial, cât și, prin stigmatizarea publică, neoficial. Conform principiului justiției colective, proletariatul era de asemenea implicat în interogări, procese și sancționări, o implicare desemnată să câștige o și mai mare motivație politică de a slăbi trăsăturile culturale chineze precum respectul necondiționat față de superiori (Teiwes 1997
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
familiilor lor și rudelor acestora li se cerea să îi denunțe. PCC a subliniat că nevestele aveau obligația de a denunța faptele rele ale soților, iar copiii pe cele ale părinților. [...] Cei care asistau la procese televizate erau instigați la stigmatizarea inculpaților înainte să fie condamnați la moarte sau la închisoare pe termen îndelungat. Procedurile urmăreau să submineze statutul dușmanului de clasă și să mobilizeze masele în procesul de acuzare. Ca o consecință a acestei supravegheri prin metoda ,,liniei de masă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
16, 49, 59; intervenția statului 50; Italia 30; înțeles 16, 59; Kenya 64; liberalizare economică 37, 67, 243; limite 59-61, 81, 238-239; partide politice 30, 58-59; privatizare 68-69; Regatul Unit 122, 142; reglementare 64; relații internaționale 73, 82; Statele Unite 122; stigmatizarea cinstei 39; Thailanda 38-39; victimizare/victime 64 Republica Cehă 184 Republica Centrafricană 28, 45, 163 Republica Dominicană 20, 189 Republica Populară Chineză (RPC): acces la resurse 87; Armata Populară de Eliberare 100, 111, 114, 115, 212; bunuri de lux 104, 105, 113
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
ați auzit prima dată de steaua galbenă? - Dacă țin minte, În martie 1944, când a venit decret că trebuie să purtăm stea galbenă cu șase colțuri, diametrul de 10 centimetri... Adică nu orice mărime - să fie foarte vizibil. Era o stigmatizare. Presa maghiară, pe care rareori o citeam, Îi ataca tot timpul pe evreii cu stea galbenă care fac și dreg... În orice caz, puteai fi și acostat pe stradă. Eu nu am fost, că eram din localitate. Dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
experiență democratică experienței fenomenologice legate de celălalt. Putem Însă percepe, așa cum ne invită să facem Robert Legros, o dublă mișcare de democratizare (pe care Tocqueville o numește „egalizare a condițiilor”) și de recunoaștere sensibilă. Mișcare prin care se prăbușesc pseudo-castele, stigmatizările, excluderile. O atare recunoaștere este și o recunoaștere din inimă, după modelul compasiunii lui Rousseau (Legros, 1990). O astfel de lectură nu este irenistă: unele caste se pot reorganiza pe terenul democrației, iar instituțiile democratice sunt fragile și se pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
identitară sau chiar În izolarea socială (Camilleri, 1998a, p. 59). În plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim proces face parte dintre cele care deschid un proces pozitiv de integrare și de sinteză interculturală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
din realitate (utilizarea de droguri) sau conflicte (Încăierări Între tineri) până la criminalitate (exemplul hoțului profesionist). Nici riscurile de discriminare nu sunt de neglijat. Pentru anumite etnii, umanitatea Încetează să mai existe la marginea satului sau la frontierele grupului lingvistic propriu. Stigmatizarea atinge toți ereticii, străinii sau barbarii. În societatea niponă, cei din casta Burakumin au fost multă vreme țapii ispășitori ai tuturor relelor. Obligați să trăiască În ghetouri sordide, le erau permise doar căsătoriile endogame. Franța secolului al XVI-lea le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sale. Mai Întâi, el trebuie să justifice existența postului său, iar În al doilea rând, trebuie să câștige respectul celor aflați În grija sa”. Transgresiunea și etichetarea sunt aici inseparabile, această „marcare” (labelling) traducându-se adesea printr-un efect de „stigmatizare”. Putem intersecta În continuare două mari „axe”: una reprezintă natura actelor comise (indiferent dacă este vorba de atingeri aduse bunurilor, persoanelor sau moravurilor), iar cealaltă ă reacțiile sau judecățile suscitate de aceste acte. Pentru Erving Goffman sau Edwin Lemert, devianța
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și de „autenticitate”. Așa cum au demonstrat În special Melville Herskovits, Alfred Kroeber sau Claude Lévi-Strauss, un astfel de comportament este Însoțit de refuzarea diversității culturale și este de obicei considerat sinonim cu intoleranța și cu xenofobia, cu rasismul și cu stigmatizarea. G. F. & AFFERGAN Francis (1987), Exotisme et altérité. Essai sur les fondements d’une critique de l’anthropologie, Paris, PUF. BAYART Jean-François (1996), L’Illusion identitaire, Paris, Fayard. HERSKOVITS Melville (1967), Les Bases de l’anthropologie culturelle, trad. fr., Paris
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și declinul societății industriale. Manifestările naționaliste de tip „reactiv” și Întoarcerea la „rădăcini” dovedesc, la rândul lor, existența unui „puseu identitar” tot mai acut care poate duce la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
culturalului (legitimitatea sistemului de valori și resorbirea tensiunilor, În sociologia lui Parsons). Analizele contemporane se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de stat” (Louis Althusser), pe „imaginarul societal” (Cornelius Castoriadis), pe „stigmatizare” sau „etichetare” (lucrările lui Michel Foucault sau Erving Goffman asupra „lumilor Închise”: spitale, aziluri, Închisori). Aportul juriștilor (Maurice Hauriou, Hans Kelsen) și al economiștilor (Școala Public Choice, curentul „convenționalist”) merită și el atenție: marcate de temporalitate, răspunzând unor imperative de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Banca Mondială) au un rol important numai În raport cu țările În curs de dezvoltare. Un bilanț contrastant și o puternică mișcare de protest Într-un astfel de context de pierdere a autonomiei și de interdependență, disfuncționalitățile mondializării sunt adesea subliniate până la stigmatizarea acesteia, uitându-se de aporturile sale pozitive. Argumentele critice. În domeniul financiar, ratele de schimb și ratele dobânzilor pentru monedele importante se traduc, de la abandonarea ratelor fixe În 1973, prin fluctuații puternice, În mare măsură independente de elementele economice fundamentale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria descriptivă a „rasismului popular” exprimă un sociocentrism de clasă care se situează În prelungirea disprețului și temerilor Încercate de elite față de clasele muncitoare și periculoase. Mai important, este o expresie a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de apartenența presupuse. Pe scurt, victimele rasismului sunt percepute În acest caz ca „personaje pozitive”, produse În mod mecanic de funcționarea socială sau psihosocială generală. Această imputare care tinde să generalizeze funcționează, În anumite cazuri, ca o denunțare sau o stigmatizare Întru totul rasiste, proclamând că orice alb, fiindcă e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White Anglo-Saxon Protestant) În Statele Unite sau „franțujii” Întruchipați În Franța de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
al fenomenului (Banton, 1967; Taguieff, 1988). Acesta, după cum este Înțeles, cel puțin În majoritatea cercetărilor savante, cuprinde mai multe fațete: 1) atitudinile (opinii, credințe, prejudecăți, stereotipuri): acesta este rasismul (sau antisemitismul) de doxa, care se manifestă prin diferite moduri de stigmatizare (injurii, insulte, instigare la ură, amenințări etc.) (Allport, 1958; Schuman et alii, 1997); 2) comportamentele sau practicile sociale (de la evitare la discriminare și la persecuție, cu sau fără legătură cu mobilizările de masă), relațiile numite etnice sau rasiale (Rex, 1986
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În sfârșit, pentru a raționaliza anumite sisteme de discriminare. „Gândirea rasistă” implică așadar efectuarea a trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
gravitatea infracțiunilor sau delictelor comise, se poate considera mai mult sau mai puțin rănită ori agresată și poate pretinde reparații sub formă de sancțiuni și de pedepse, cel mai adesea gradate prin cutumă sau drept, de la avertisment la blam, de la stigmatizare la excludere. Reglementările la care se ajunge, fie ele specifice sau globale, „Încrucișate” sau „legate Între ele”, nu sunt neapărat consensuale și pot fi repuse În discuție În diferite moduri. Înțelegerea lor, așa cum a arătatJean-Daniel Reynaud În Les Règles du
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cel mai bine acest procedeu cognitiv este faptul că el constituie o „profeție care se Împlinește”, generând comportamente conforme cu conținutul său la „victimele” sau la „beneficiarii” săi, În funcție de polaritatea sa negativă sau pozitivă. Ne gândim În special la efectul stigmatizărilor asupra minorităților care, În anumite cazuri, revendică printr-o confirmare cinică, artistică sau activă, „insultele”, „ideile luate de-a gata”, etichetările sau „imaginile de-a gata” distilate de ceilalți În privința lor (Goffman, 1975). Acest tip de reînsușire parodică este foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]