828 matches
-
din piatră, din lut Din trupul tău înalță case, apoi în tine se strămut Le ești tovarăș aici și-n lumea de dincolo într-adevăr Mărul domnesc crescut în rai, e fructul vindecător De sunt dezlănțuite furtuni și ape mari, stihii Sunt date să te curețe de sângele vărsat în bătălii Ți-ar place, știu , să porți pe spatele tău, în tăcere Armonia, oameni luminoși în cuget, mângâiere. OMUL (Sfinxul) După tunetele sacadate, fulgerele primite în față Uriașul munților își doarme
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
răsărit și se extindea cu rapiditate. Procuratorul se apropie de creneluri mânat de curiozitate pentru a putea vedea mai bine dezlănțuirea naturii. O rafală de vânt cu un potop de apă îl izbi în obraz în timp ce el privea cerul unde stihiile se dezlănțuiseră iar soarele nu se mai zărea nicăieri pe cer. Doar fulgerele luminau hăul negru și putu distinge cu greu pe sub zidurile fortăreței siluete grăbite care fugeau care încotro. Un grilaj de fier care susținea un velarium se desprinse
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
cuvânțel, Dar zadarnic, parcă-aveai, o inimă de oțel. O ploaie-nviorătoare în arșița după-amiezii, Ți-am trimis să răcoresc aerul , rodul livezii. Am strigat cu glas de tunet străpungând nori cenușii , Din înaltul cerului, zguduind din temelii, Fulgere scăpăratoare și dezlănțuind stihii, Doar, doar, mă ve-i auzi prin a cerului furii. Fiecare picătură de ploaie ți-a strălucit, Atmosfera-nfierbântată și pământu-a răcorit. În mijlocul norilor am pictat un curcubeu, -” Sigur că mă v-a vedea, azi!”, mi-am zis în sine eu, Dar
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1444888949.html [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
cer, acum prea neîmblânzit, Dureri perpetuum s-au împânzit, Și glasul Blândului Păstor, pe Cruce pentru noi grăind: ”Eu sunt cel ce sunt- YAHWEH și V-am zidit, Iar azi cei nemiloși M-au răstignit”. Un tunet crunt străfulgerând, Întunecând stihiile mult prea curând, Încât lumea întreagă s-a îngrozit, Pământul cel pustiit s-a cutremurat, Și peste tot și toate s-au tulburat, când pietrele s-au despicat. Iar Maica plânge și suspină, neîncetat. Însă un om, prea bun dintre
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1462361894.html [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
un zbucium din interior. Demult între noi nu mai este liant Iar umbra de-acum e-a unui fior. Îmi sunt ochii umezi acum și pustii Nici lacrimi în vise, deloc nu mai am. Nu vrei să-nfruntăm ale vieții stihii Se scurge iubirea și tot ce speram. Eu văd că în jur e doar aparență Pe față nu ai nici urmă de dor. De-acuma iubirea nu e-n congruiență Cu alte visări și speranțe ce mor. Te uită la
LACRIMA DORULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1471266553.html [Corola-blog/BlogPost/378319_a_379648]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ÎNVINGEREA STIHIILOR Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DIN VOLUMUL "PUNȚI PESTE VREMURI" Mai era puțin până la revărsatul zorilor. Barca se mișca metru cu metru pe luciul apei înspumate. Am plecat de la mal
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444299629.html [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
la adăpost de orice urgie a mării. Ne odihneam la adăpostul digului și mulțumeam cerului, că am scăpat iarăși cu viață. Timp de aproape trei ore, doi oameni unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că au scăpat cu viață, ajungând la mal. Mai conta, că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului, sau a soarelui. Singurii fericiți erau guvizii, care înotau
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444299629.html [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
-i capturăm. Speram, să fie ultima experiență de acest gen. Cine știe, ce ne va mai rezerva viitorul?!? Marea este uneori mai năzuroasă ca o femeie. Iată că încă odată omul a învins natura. Mangalia - iulie 2010 Referință Bibliografică: Învingerea stihiilor / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444299629.html [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
lăudat!” - autorul acestui lamento strigă: “o, nimicitorule El Shaddai! Tot ce mi-ai dat, mi-ai luat”. Autorul își numește pierduta: “Tu, chintesență-a zilelor senine !” Frânturi de amintiri, flashbackuri, cioburi de vitraliu... Și peste toate: “absența ta, ca o stihie, / m-a izbit în adâncul / cel mai adânc”, în timp ce omul se recunoaște: “Un strop de duh și-un / munte de / pământ...”. Și, uneori, absența prinde formă, concretețe, precum aripa îngerului... Elegiile blânde și uneori halucinante, numite “arhi-elegii” - au patosul de
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1421589234.html [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
potolit, sfatul de taină, o atmosferă destinsă - fac minuni. Marea corupție va dispărea deci cu totul și cu totul, va fi ca un capitol încețat, ambiguu, al istoriei recente, între atâtea altele, dezignând moravuri curioase, tipuri de epocă, uitate impasuri, stihii ale eternului omenesc. A.R.C.M.C. vă garanteză. Și este cert că în ziua cea din urmă a marii corupții, proaspăt rași, ne vom uita în oglindă, observând cu stupoare apariția, la rădăcina nasului, a unui al treilea ochi. Nostradamus o
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
cunoască pe Tine, Răsăritul cel de Sus, Doamne, slavă Ție”. În această cântare găsim tainic venirea lumii de la întuneric la Lumina Hristos, tot efortul umanității de a crea întreaga cultură care prin care ÎL căuta pe Dumnezeu. Omul înfricoșat de stihiile naturii, învață să citească stelele și mersul lor pe cer. De aceea, descoperă o stea misterioasă care iese din contextul firesc al naturii. O stea care merge călătorește spre un punct, urmărește ceva, o stea care stă , așteaptă pe cei
Cum se naște Hristos în casa noastră? by Pr. Cristinel Trandafir () [Corola-website/Journalistic/105897_a_107189]
-
casei noastre o casă din Betleem care se tâlcuiește casa pâinii - adică Hristos, care își spune pâinea lumii. Cei cei au urmărit steaua, au știut că Cel ce se va naște este împăratul întregii lumi, căruia i se închină toate stihiile și întreaga creație. Au ținut așadar să-I aducă daruri, de aceea creștinii din primele veacuri au întemeiat tradiția prin care creștinii aduc daruri la biserică sau le oferă păstorilor care vestesc nașterea Domnului. Pentru cei ce se poticnesc de
Cum se naște Hristos în casa noastră? by Pr. Cristinel Trandafir () [Corola-website/Journalistic/105897_a_107189]
-
DĂINUIRE... Mai e nevoie uneori să te ascunzi În picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopești Cu limpezimile oglinzilor cerești... Mai poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fii Pe creanga toamnei bântuită de stihii... E necesar, în viscol, să fii un fulg de nea Și sufletul din tine să-l simți o albă stea... E sfânt, ca fir plăpând de iarbă, să-nverzești Și epopeea vieții spre soare s-o pornești... E bine cu
DĂINUIRE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1470494810.html [Corola-blog/BlogPost/370517_a_371846]
-
fi să ne legene,/ pleava ar zbura singură / deasupra spicelor/ și-am simți cai/ cum se supun bicelor/ pe sub veșmânt// Dacă numai iubirea ți-ar lumina chipul,/ nici n-ai mai fi -/ ai fi un nor/ alb de lumină/ printre stihii.” („Dacă numai iubirea”. Poeta este privilegiată și hăruită pentru că ea vede „vulturi de lumină” zburând în Înalturi , care o cheamă și o îndeamnă la zbor („Am văzut iar vultur de lumină”). Iată de ce, ea poate spune cu deplin temei: „Sunt
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_la_cumpana_cerului_cu_tarana_cezarina_adamescu_1332946716.html [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > INVINGEREA STIHIILOR Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 212 din 31 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Mai era puțin până la revărsatul zorilor. Barca se mișcă metru cu metru pe luciul apei înspumate. Am plecat de la mal cu teamă și neîncredere. Norii
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_0.html [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
la adăpost de orice urgie a mării. Ne odihneam la adăpostul digului și mulțumeam cerului că am scăpat iarăși cu viață. Timp de aproape trei ore, doi oameni unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că au scăpat cu viață, ajungând la mal. Ce mai conta că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului, sau la soare. Singurii fericiți erau guvizii care
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_0.html [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
am dus să-i capturăm. Speram să fie ultima experiență de acest gen. Cine mai știe ce ne va rezerva viitorul? Marea este mai năzuroasă ca o femeie. Încă o dată omul a învins natura. Mangalia - mai 2010 Referință Bibliografică: INVINGEREA STIHIILOR / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul I, 31 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_0.html [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
acțiunea de “a se uni din nou”, cât și actorii acțiunii - “zburând,/ și liberi,/ și eterni,/ și jubilând,” -, precum și conexiunea, realizată printr-un “și” cu valoare intensivă, dintre gerunzii și adjective, contribuie la realizarea unei imagini din ce în ce mai dinamice, cu atributele stihiei aeriene, la înălțime spirituală din ce în ce mai mare. Poemul 26 se leagă, prin structura sa de adâncime și prin expresia lingvistică, de Prologul volumului, intitulat chiar Nirvana. Revelarea visului recurent al iubitei Poetului despre apropiata trecere la cele veșnice, urmată de o
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
o intensă și fecundă preocupare pentru istorie, văzută, pare-se, nu doar ca o înșiruire de fapte, recuperabile rațional, explicabile și relatabile logic și cursiv, eventual cu agrementul ficțiunii, ci și, poate mai ales, ca o impenetrabilă și, deseori, devastatoare stihie. Tema, majoră și pretențioasă în sine, are meritul de a fi oarecum inedită, în concertul prozei tinere actuale. În plus, autorul reușeșete, cu pricepere, să transforme, în derularea textului, subiectul istoric în pretext de meditații asupra destinului uman, asupra permanentei
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Despre_impenetrabilul_mister_al_istoriei_olimpia_berca_1338970246.html [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
blestemat”! Durerea cuprinsă în el e învolburată în furia apelor fără maluri și zguduie malul sufletesc al celui ce-l ascultă având inimă pentru dramele semenului. Acest cântec e o lacrimă ce arde și azi ochii celor care au privit stihia, e pasăre zbuciumată prinsă în năvodul inimii celor ce-au pierdut agonisirea de-o viață și pe oamenii dragi, înghițiți de vâltoarea neagră și mâloasă. Dar e și o rugăciune la Dumnezeu și o omenească mulțumire celui care le-a
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
Dealurile Reci Și câmpiile Pierdute Munte Singur Lângă munte Grăunte Lângă Grăunte Și izvor Lângă Izvor Gând cu Gând Și dor Cu dor Și pustiu Lângă Pustiu Mort cu Mort Și viu Cu viu Și-or veni Rându De-arându Stihiile Prăpădindu Potoape După Potoape Foc și Apă După ape Și-or fi Ca și cum N-au fost Nici unele Fără rost Munții Cu izvoarele Stelele cu Soarele Câmpia cu Veșnicia Marea cu Nemernicia Cerul Singur Cu tăria Piscurile cu Mândria Și de-
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1371883181.html [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
la fereastră, în căsuța mea sihastră! În coș adunam prune dulci, iar în trăistuță puneam nuci. Dar, cele mai preferate erau alunițe coapte! Băteam cărări până în crâng, un pumn de alune să strâng! Și cântam mai mult de frică, de stihii din măgurică! Din viță-mi culegeam cercei, cu poala cărând ciorchini grei! Restu-i jucam în picioare, vinului să-i dau savoare! Îl duceam la mustărie, să-mi iau pantofi și rochie. Că, începeau horele-n sat, cu fetele de măritat
TOAMNA NOSTALGIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1411969729.html [Corola-blog/BlogPost/341079_a_342408]
-
apetitul de a polemiza. Cel puțin așa am înțeles, fără să cunosc în detaliu cum s-au petrecut lucrurile...” „Ferească Dumnezeu! Nu mi-am pus o clipă problema în felul acesta. Damian a acționat din instinct, fără discernământ, ca o stihie a naturii, pentru ale cărei efecte n-ai pe cine trage la socoteală. Fapt curios e că ne avem încă destul de buni prieteni, el e convins că mi-a făcut un mare bine, iar eu l-am lăsat să creadă
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
el zgîlțîie și face porțile să se zbată în balamale, el a gonit toți oaspeții potențiali din peisajul pustiit. Toamnă se concentrează în ființă lui și iradiază tristețe peste întreaga lume. Un kigo perfect realizat prin punerea în valoare a stihiei care este vîntul. Aniversare - în fereastră-mi bat numai frunzele toamnei Cristina Ailoaei Și poemul de mai sus, într-o manieră mai intimista, țintește aceeași expansiune a toamnei într-un spațiu acum mai accentuat sufletesc. Acutizată de momentul aniversar, absența
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_rezultate.html [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
aflăm la început de martie, încalcă legile și desfășoară o amplă campanie electorală, uneori cu o oarecare perdea, considerându-ne pe noi alegătorii... așa cum suntem, de fapt. Trist, dar adevărat, iar Conu` Caragiale revine prin spusele sale, amindindu-ne de această stihie infamă ce ne bântuie de mult, mult de tot.
by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296453_a_297782]