7,229 matches
-
perioada 1945-1990, a devenit explicit după căderea regimului comunist. Iar cartea Ieșirea din Labirint... este o chintesență a gîndirii sale civice. Impresionanta cultură și fascinanta experiență de viață ale lui Iordan Chimet sînt valorificate în texte eseistice de înaltă ținută stilistică și morală. Prin intermediul lor, autorul își propune să identifice natura răului care a marcat istoria însîngerată a secolului XX și să stabilească responsabilitatea scriitorilor (în sens mai larg, a intelectualilor) în impunerea și funcționarea celor două sisteme totalitare siameze: fascismul
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
mai mult" (p. 325). În "limba de lemn" a discursului public românesc din anii 1950-1989, stilul nominal domina, succesiunea greoaie de genitive fiind deci destul de frecventă. În stilul jurnalistic actual formulele administrative joacă un rol secundar, apărînd în unele subvariante stilistice, în care putem așadar găsi și exemple de formule excesive ale succesiunii de genitive. În genere, atrag atenția lanțurile cuprinzînd cel puțin trei genitive, dintre care fiecare e atributul termenului precedent: "o reflectare a efectului prezenței agenților" (Evenimentul zilei = EZ
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
prozator, și îi datorez angajarea mea, acum aproape 10 ani, pe un post de corector la "Contemporanul - ideea europeană". Dar, pur și simplu, mi s-au părut absolut inacceptabile, din punct de vedere moral, și chiar prin prisma unei anumite stilistici a comportamentului unui scriitor, acele dedicații pe care le-a dat, pe mai multe volume, tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu. Hai, dedicațiile către primul mai treacă meargă: din nefericire, Nicolae Breban nu e singurul dintre scriitorii noștri în
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de substantiv neutru (cu pluralul în -uri) care reprezintă pur și simplu un împrumut din engleză: preluarea ca atare a cuvîntului topic (cu inevitabile și minime adaptări fonetice, cu perfectă încadrare morfologică și cu libertatea de plasare în diverse registre stilistice) - "Topic-uri active momentan. Click pentru a lista toate articolele din acest topic" (martini.exs.ro /portal); "deci: acesta este topicul vostru! scrieți aici cât vreți și despre ce vreți voi! îi rog aici pe ceilalți moderatori să nu mute
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
nr. 7-8-9, 2002), și ea o rara avis, reținem un curajos și sarcastic text al d-lui Al. Cistelecan despre plictiseala filosofiei mari, care-și tratează cu dispreț cititorii și refuză orgolios scrisul clar și frumos. La filosofia mică, aceea stilistic atractivă, l-aș fi adăugat pe Schopenhauer. Un alt text remarcabil scrie d-na Sanda Cordoș despre Viața ca o pradă. Grafica revistei, excepțională. * În mereu interesanta Lettre internationale (ediția română, iarna 2002-2003), un fragment din memoriile lui Czeslaw Milosz
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
muzica înfundată a portierelor. Așadar, două entități distincte, două posibile forme de manifestare a speciei umane care exclud, din principiu, orice șansă a convergenței. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa, iar imaginea grotescă nu este decît un simplu exercițiu stilistic. Și omul de artă și omul de afaceri sînt supuși unui joc subtil în care tranzitoriul și visul duratei se intersectează, se amestecă și exercită asupra existenței și asupra conștiinței același tip de presiune. Economia, prin mecanismul ei elementar care
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
Cazul verbului a trebui constituie încă o dovadă a faptului că în momentul actual competența în domeniul românei nu se mai poate limita la simpla cunoaștere a limbii standard: formele "dominate", controlate și eliminate de norme, (re)intră - din registrele stilistice ale oralității și din graiuri - în zona publică a scrisului.
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
formă" ca pe o cale specifică (estetică) a armoniei. Ieșind din gravitația factologică, din sfera brut emoțională, el interpune, așa cum arată Marin Mincu, între mărturia sa și realul periculos, un "tampon metafizic", un "căluș celest" care e dat de elaborarea stilistică. Sub pana lui Adrian Popescu, stilul dobîndește o accepție paradisiacă. Rafinamentul d-sale e o soluție a (auto)contemplației absolutorii. Sentimentele se dizolvă în subtilitatea scriiturii, revin, sublimate, în compoziția ornamentului. Astfel erosul are parte de-o asemenea înscriere în
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
este unul dintre puținele momente în care autorul încearcă o ipoteză pe cont propriu. De fapt abia de aici ar fi început o dezbatere care să lămurească ambigutatea viață-text în scrierile memorialistice. Cînd Gabriel Liiceanu se arată indiferent la aprecierile stilistice ale Jurnalului de la Păltiniș, el pune automat accentul pe latura veridicității jurnalului (adică o autentificare autoritară a propriilor impresii diaristice). Altfel spus, ar fi urmat o chestionare dură din partea criticului: dacă nu ai dorit să faci literatură, atunci care este
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
soliditatea pregătirii l-au desemnat încă de la prima fază ca un posibil învingător și Marele premiu i-a revenit spre satisfacția sălii arhipline. Celelalte premii au fost cucerite de Ioana Mândrescu - studentă - cu inegalități, dar și cu o bună ținută stilistică, Anca Săftulescu - un talent promițător la cei 16 ani ai săi și studentul clujean Lucian Bogdan Gheju dăruit cu un interesant aliaj de fantezie și forță constructivă. Acum, Lory Wallfisch s-a întors în SUA, grăbită să-și continue lucrul
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
după cum singur se recomadnă, ni se pare apropiat de Jules Renard, a cărui criză, fină în resignarea ei crepusculară, corespunde vitalității d-sale scăzute, atît de nostalgic estetizate. Ceea ce nu înseamnă că energia în chestiune, redusă la scară, voit micșorată, stilistic detensionată, nu e impresionantă în chiar condițiile acestui dramatism formal, în care tonalitatea discursului urmează, ca o fatalitate, descendenta curbă existențială. E drama suplimentară a șoaptei care nu poate fi tunet, nu mai puțin profundă, nu mai puțin umană decît
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
foarte frumoasă pe care tocmai a publicat-o. Și-ntr-atîta vrajbă, dacă s-or mai găsi vreo cîțiva "întîmpinători" să-i evalueze la rece calitățile și defectele, mare lucru ar fi. Volumul doi al Orbitorului nu aduce mari noutăți în plan stilistic, tematic sau narativ. înșiruirea de povești sau de pasaje de virtuozitate prozastică își continuă binecunoscutul ritm. Mai ales păstrarea recuzitei tematice uimește. Și în Corpul veți întîlni mulți-mulți fluturi și, bineînțeles, multe "divagații" cu o ecuație simplă: viscere, creier, foetus
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
citat mai sus. Pentru binele ritmului straniu pe care de la început autorul a vrut să-l imprime acestui roman am înțeles recurența unor astfel de pasaje. Este vorba despre ecuația foetus, viscere, creier care generează un șir nesfîrșit de "fractali" stilistici. De multe ori Cărtărescu nu se îndură să taie din propriul text. Aceasta este impresia cu care rămîi după ce citești multe pagini care continuă cam în acest stil: "Făcuse oare-n acel moment conștiința mea un fel de pliu, o
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
ultimul rînd, chiar a informaticienior - apariția unui volum sub semnătura prestigioasă a lui David Crystal - Language and the Internet (Cambridge University Press, 2001) - e un adevărat eveniment. Era firesc, totuși, ca un lingvist care s-a ocupat sistematic de diversitatea stilistică a limbii engleze să includă în cîmpul său de observație și analiză un asemenea domeniu nou și provocator ("rolul limbajului în Internet și efectul Internetului asupra limbajului", p. VIII). Volumul lingvistului britanic oferă o informație completă și sistematică celor care
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
și pe acela mai mult fără să vrea)". Sînt, după cum vedem, însemnări ce trădează o rea conștiință ce se reduce (dar se și potențează!) prin luciditate și formulare. O formulare piezișă, ambiguă, în care devine lizibilă nu numai o figură stilistică, ci și una morală. Dibuitor, consternat parcă de propria sa ființă, resimțindu-și anticipat efortul (și orice gînd pare pentru d-sa un efort), demersul eseistului e bucuros congruent cu umbra lui dubitativă, dacă nu de-a dreptul negativă. "Vinovat
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
poetizare a cuvintelor din limba vorbită. Biografia autoarei (căsătoria cu un... unchi) dă substanță unei neobișnuite introspecții din punctul de vedere al unui anti-erou-femeie (tente anna-kareniniene, drame, tentative de sinucidere...), cu victoria - în cele din urmă - a vieții și purității. Stilistic vorbind, Piața Diamantului conține monologuri juxtapuse, atât de bine cizelate încât pot fi scoase din context și citite cu voce tare asemenea unor poeme. Mercè Rodoreda, Piața Diamantului, traducere de Jana Balacciu Matei și Xavier Montoliu i Pauli, Miquel Lor
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
pildă din Caragiale: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!.."; "că dumneaei n-are nici o politică vizavi de mușterii"; "foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe..."). Ca și în cazul lui dumneasa-dumisale, de care am vorbit săptămîna trecută, nivelul stilistic al acestor forme e preponderent cel familiar; doar în Republica Moldova ele par să fie încă acceptate (trăsătură deopotrivă conservatoare și regională) în registrul standard-oficial: "Susținuți de către membrii personalului competent al Parlamentului, dumnealui a preluat acolo unde predecesorii săi s-au
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
noastre. Faptul că se respectă tot mai puțin indicația Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) de a le scrie cu majuscule inițiale (Domnia Sa, Domnia Lui etc.) - reflectă tocmai de-solemnizarea lor, folosirea curentă ca simple pronume de politețe. Nivelul stilistic e totuși cel al "politeții oficiale", frecvente în politică și în jurnalism: "Iată ce ne-a declarat domnia sa: "Angajații noștri sînt în continuare în grevă"" (vlg.sisnet.ro); "Domnia lui a dat o mare șansă țării sale, maghiarilor în general
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
mai frecventă, domnia sa, înlocuiește pronumele ieșit din uz dumneasa. Cum dumnealui și dumneaei persistă (chiar dacă marcate ironic), domnia lui și domnia ei sînt mai rare. La plural, domniile lor e destul de bine reprezentat, pentru că nu există nici o altă formă echivalentă stilistic care să-l concureze. Pentru aceste serii nu sînt însă suficiente simplele cifre furnizate de "motorul de căutare": datele statistice trebuie confirmate de analiza fiecărui citat în parte, pentru că identitatea semantică și gramaticală a secvențelor respective e ambiguă (multe dintre
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
care le susținea. Dl Năstase a descoperit și d-sa, probabil, dezavantajele stilului comun atunci cînd a depășit ca premier faza declarațiilor de intenție. De cînd trebuie să descrie acțiunile sale ca prim ministru, dl Năstase a trecut la remanieri stilistice ale discursului său. Ultima remaniere e că premierul a descoperit virtuțile stilului miștocăresc, o certă inovație în politica autohtonă la vîrf, dar soluție epigonică, în comparație cu miștocăreala populistă exploatată de un CVTudor sau de un Traian Băsescu pentru a-și asigura
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
sa din acest stil, iar faimosul "Manivelă", nume sub care mai e cunoscut ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, nu mai e în stare să se exprime normal, din cauză că trăiește într-o lume a replicilor cu Traian Băsescu. Revenind însă la opțiunea stilistică a premierului, aceasta a venit pe fundalul unei mini-remanieri guvernamentale, în care dl Eugen Dijmărescu a devenit ministru fără portofoliu, dar, în realitate, șeful economiei românești, iar în locul îndepărtării unor miniștri plini, au fost sacrificați cîțiva secretari de stat de
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
această operă fundamentală a culturii românești apare așa cum a gândit-o autorul, adică neciopârțită de cenzura comunistă." După cum am mai arătat, ediția din 2002 reproduce pe cea din 1938. În Addenda I sunt specificate modificările lui G. Călinescu motivate științific, stilistic, politic, în paranteze drepte. Se insistă asupra faptului că tăieturile lui G. Călinescu din 1964 comparativ cu 1938, sunt puține, autorul preferând să reformuleze, decât să renunțe la o idee. Este urmărit firul respectării de G. Călinescu a obiecțiilor și
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
funcționat în acest caz presiunea posesivelor: formele dumneasa - dumnealui - dumneaei substituie (asimetric) doar pronumele el - ea, în vreme ce formele dumisale - dumnealui - dumneaei intră în relație directă cu seria alcătuită din posesiv și genitive: său - lui - ei: persistența acestora și a posibilității stilistice a alegerii au menținut în uz și formele de politețe corespunzătoare (cartea sa/ a dumisale; cartea lui/ a dumnealui; cartea ei/ a dumneaei). Raportul actual (verificabil statistic) al seriei dumnealui, dumneaei, dumnealor cu dînsul-dînsa și cu formele refăcute - domnia lui
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
Marius Chivu Volumul Diversitate stilistică în româna actuală este o extrem de interesantă "istorie" a limbii române de după momentul '89. Alcătuită din articole publicate în revistele Luceafărul, România literară și Dilema, cartea Rodicăi Zafiu nu este o sinteză teoretică a trăsăturilor esențiale a tipurilor de limbaje
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
diversificat foarte mult și într-un timp scurt discursurile publice de la noi, oralitatea familiară a pătruns și în scris iar elemente lexicale populare, argotice, împrumuturi și calcuri din engleză, în special, asimilate foarte repede au condus la o reală diversitate stilistică a limbii. Spune Rodica Zafiu în Introducere: "Mai puțin întemeiată și nu foarte productivă pare astăzi ideea unei clasificări omogene, în care stilurile funcționale să apară ca unități de același rang, net separabile: complexitatea fenomenelor stilistice, dependența lor de factori
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]