453 matches
-
diplomați, colecționari de artă, aristocrați de viță veche), poetul se simte protejat În sânul ei. Nu doar vestimentația, felul În care Își compune figura, gesturile, vorbele, ci și modul În care Își decorează propria casă emană aceeași dorință de a stiliza realul, de a-l sustrage vulgarității. Aidoma eroilor săi, el visează un soi de „palat fermecat”. Chiar Palatul fermecat este titlul unui text apărut În Literatorul În primăvara lui 1881, care ar merita citat În Întregime și unde Îl descoperim
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fierbinte ca oricând. Cu toate acestea, dandysmul nu face decât să confere pretutindeni prestigiu și distincție, un veșmânt rafinat homosexualității reale, latente sau pur și simplu fantasmate. Pe scena socială de până după al doilea război mondial, pederastia dandy-lor se stilizează abil, nu afișată cu ostentație. Altul e spațiul public În care ei se oferă ochiului, ce-i drept, cu o anume oblicitate: pagina de carte, tabloul, teatrul, filmul. Despre sublimarea homosexualității dandy-lor scriitori sau artiști s-au publicat zeci de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de moneda națională sau de valute străine. Aurul este elementul de bază al celui care primește. El se oferă de regulă în "cocoșei". Monedă de aur cu denumire improprie, care vine de la cocoș, simbol al națiunii franceze, care se află stilizat pe una dintre fețe. Este vorba de "cocoșei" din aur297. Fetele care primesc aurul în dar îl poartă în timpul ceremoniilor de nuntă, după care acesta intră, de regulă, în seifurile de păstrare ale băncilor. Darul aici are încărcătura și mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dimitrie Gusti. A participat, împreună cu Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, N. Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costa-Foru, Paul Sterian și alții, la campanii monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț. A lucrat covoare cu motive populare stilizate în atelierul propriu, având expoziții personale de tapiserie în 1934, 1935, 1947, 1970 și 1971, la București și Ankara. În 1950 a fost arestată în lotul Lucrețiu Pătrășcanu, ca „uneltitoare” împotriva regimului „democrat-popular”. Este eliberată din temniță în 1962. În
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
versuri arată în „cel dintâi poet moț” (Emil Giurgiuca) un peisagist elegiac, discret caligraf de reverii alpine, de nostalgii „brumate” și de feerii glaciale. Pasteluri, cântece sau balade, poemele sale sunt proiecții ale sensibilității în peisaje spiritualizate sau incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt invocate/evocate fie în tablouri fumurii, grave, dominate de simbolicele turnuri ale reveriilor gotice, fie în peisaje delicat irizate de „brume” luminoase. „Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
explică intermedierea în sensul perspectivei, teoria insolitării a lui Șklovski și conceptul de skaz dezvoltat în primul rînd de către teoria literară rusă. Skaz în acest sens înseamnă o formă de perspectivă narativă, îndeosebi în narațiunea la persoana întîi, care e stilizată după forma orală a recitării. O analiză completă a acestui concept a fost realizată de către Boris Eichenbaum și Irwin R. Titunik 24. Teoria insolitării a lui Șklovski este, de asemenea, o teorie a punctului de vedere, în măsura în care se referă la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
însemnat un efort financiar à l’americaine. Se remarcă și corelarea între culoarea dominantă a imaginilor filmului publicitar și culoarea etichetei care se găsește pe ambalajele produsului. Emblematicul „munte de apă”, care în clip este transportat în mijlocul unui oraș, apare stilizat într-o „grafică cu cheie” și pe etichetele sticlelor de apă minerală. Nu în cele din urmă, orașul de fundal al clipului este Bucureștiul. Traseul „muntelui de apă” este prin centrul orașului, reprezentat printr-un element arhitectural simbolic, clădirea sediului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
vrea să aflu școala În care se Învață a simți.” (Denis Diderot) Curiozitatea marelui Învățat francez este legitimă, Întrucît cea mai importantă capacitate a psihicului uman ar trebui s-o reprezinte nu atît aceea de a esențializa și de a stiliza, cît aceea de a conștientiza tot mai mult importanța iubirii În viața omului, În absența căreia totul este vremelnicie, deoarece „bunătatea” este condiția fundamentală a coexistenței: „Nu ne vom putea Înțelege - spunea poetul V.Voiculescu - decît prin simpatie și identitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
logică întâlnită în vise. Unele pretexte sunt memorabile (un bătrân își prelungește viața respirând vicios aerul din baloanele care îi umplu camera, hrănindu-se, așadar, cu răsuflarea celor care le umflaseră). Autoportret cu himere (2001) e alcătuit din fotograme care stilizează liric o mișcare narativă vagă sau absentă, structurarea textelor realizându-se în parametrii unui model mai curând poetic decât epic. SCRIERI: Un zeu aproape muritor, pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1982; Redescoperirea actorului, București, 1985; Act și mimare, București, 1989; Cercul
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
autorului se traduce printr-o ceremonialitate consonantă ființei etnice, prin mirări și căderi în rutină, prin sondaje și partituri țintind spre organicitatea de substanță. E momentul fast în care Arghezi, Blaga, Brâncuși, Enescu, fiecare din alt unghi, operează sinteze, topind, stilizând, eliminând și potențând, revitalizând și interogând, cu aspirații spre totalitate. Ca poet al timpului în mers, M. se vrea deopotrivă un explorator al efemerului și al eternității. Totuși, el e mai puțin un meditativ, cât un constatator, în ochii căruia
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
când să te oprești”. Tao-te-ching Abstracțiunile neapărat simple ale marilor instituții birocratice nu pot niciodată, după cum am văzut, să reprezinte corect complexitatea reală a proceselor naturale sau sociale. Categoriile de care se servesc sunt prea rigide, prea statice și prea stilizate pentru a fi fidele lumii pe care sunt menite să o descrie. Din motive care vor reieși mai târziu, agricultura extrem-modernistă finanțată de stat recurge la abstracțiuni de același gen. Modelul simplu de „producție și profit” din domeniul dezvoltării agricole
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poetul își conturează sentimentele în piruete verbale grațioase, ca mai târziu G. Topîrceanu. Și cugetările, fără profunzime, dar agreabile, se concentrează în versuri gnomice, ușor detașabile, ca niște refrene. Dar G. a ilustrat, până la manierism, îndeosebi ipostaza poetului galant care, stilizând modelul popular, articula noi „cântece de lume”. Este un fel de pornire mai degrabă neoanacreontică, și pentru că rareori se întrezărește aici un joc rafinat de-a naivitatea. Așadar, suferința e dulce, fericirea amară, iubirea e înlocuită de amorul care stârnește
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
ale comicului satiric apropiindu-l mai mult de Boccaccio și Rabelais decât de Slavici și Caragiale. Tot prin asocieri comparatiste este definit și ludicul ca trăsătură diferențială a prozei humuleșteanului. De la alte premise conceptuale pornește volumul despre Mihai Eminescu, biografie stilizată cu argumente analitice legate de viață și creație. Frecvența precumpănitoare a postumelor este evidentă, antumele ilustrând doar evoluția personalității răsfrânte în operă. Expunerea, abundând în fapte și idei, surprinde devenirea intelectuală, exemplul etic și estetic al vieții și activității eminesciene
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
1953-1954, este trimis la Iași, ca redactor la „Iașul nou”. Înscris în 1946, se vede exclus în 1954 din Partidul Comunist, pentru a fi reprimit în 1963. Până la „reabilitare”, se întreține colaborând la rubrica „antiimperialistă” a revistei „Urzica” și traducând, stilizând și întocmind antologii de poezie pentru Editura Cartea Rusă. În 1966 devine secretar al centrului românesc al PEN-Clubului. Este primul redactor-șef al „României literare” (1968-1970). A semnat consecvent și cu ecou în epocă rubrica „Poșta redacției” la „Flacăra”, „Contemporanul
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
1830), păstrată și în manuscris. Târziu, în „Columna lui Traian” (1871), apoi în volum (1872), a fost publicată sub numele său nuvela Domnia Arnăutului, după un text aflat de B.P. Hasdeu între manuscrisele de familie, tradus în limba română și stilizat într-o manieră caracteristică de cel care voia să-și omagieze astfel părintele.Narațiunea, compusă din materia a trei povestiri - Dabija și Hâncul, tipărite de Boleslav Hâjdeu („Sân otecestva”, 1838), și Duca, publicată anterior de H. -, își are sursa în
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
literaturii naționale. A făcut parte din redacția gazetei „Bucovina”, ajutându-l pe fratele său Gheorghe între octombrie 1848 și decembrie 1849, iar în 1850 conducând-o singur. A purtat aproape toată corespondența jurnalului, a cules și a paginat știrile, a stilizat articole, a redactat partea în limba germană. Pentru poziția sa politică în favoarea unității naționale a românilor a fost arestat și închis. De la înființare, în 1862, H. a condus Reuniunea română de leptură din Cernăuți, propunând transformarea acesteia în Societatea pentru
HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
și cea mai bună ca nivel literar (dată fiind și colaborarea cu Ștefana Velisar Teodoreanu), este traducerea romanului Anna Karenina de Lev Tolstoi, care a apărut în mai multe ediții între 1950 și 1992. A mai transpus sau numai a stilizat din literatura din Iugoslavia (câteva culegeri de folclor, proză de Branko Ćopić), din literatura cehă (Vladislav Vancura) ș.a. Doar reprezentate sau rămase în bibliotecile teatrelor sunt piesele tălmăcite de S. - Gelozia de M.P. Arțâbașev (Craiova, 1927), Profesorul Storițân de Leonid
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
pre Ștefan-Vodă - zise Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul central se află un decor rezultat dintr-o savantă combinație de semipalmeti, frunze de stejar și flori” 4. Urmașii lui Ștefan cel Mare (Bogdan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1958 la „Gazeta literară” cu o cronică plastică, iar primele schițe îi apar în 1968 la „Luceafărul”. Mai e prezent în „Arta”, „România literară”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Face traduceri din Stendhal, Hippolyte Taine, Henri Focillon și stilizează transpuneri din Boris Bednâi, Serghei Krutilin, Alexandr Ceakovski. Un timp realizează emisiunea radiofonică „Săptămâna unui meloman”. Deși de origine bucovineană și stabilit în București, Ț. poate fi situat, ca modalitate literară, printre „târgoviștenii” Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu și Costache
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
fără torțe (1982), Ieșirea la mare (1984), Victoria neînaripată (1985), Privighetoarea de ziuă (1986), O sută una lovituri de tun (1989), Sub 0 grade (1994) -, ce acoperă istoria secolului al XX-lea până la sfârșitul lui august 1944. A tradus și stilizat traduceri din Charles Darwin (Călătoria unui naturalist în jurul lumii), I. A. Goncearov, Jules Verne, Lev Tolstoi, A. N. Tolstoi, A. A. Fadeev, N. N. Nikitin, A. N. Râbakov, T. Z. Semușkin, Boleslaw Prus ș.a. I s-a acordat Premiul special al
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
2. Scurt istoric al criptografiei" Scrierea secretă s-a întâlnit sub diverse forme în urmă cu 5.000 de ani, la egipteni, prin scrierea hieroglifică, în greacă având semnificația de gravare sacră. Hieroglifele s-au transformat în scrieri hieratice, formă stilizată de prezentare, mult mai simplu de utilizat. Cam cu 400 de ani î.Hr., spartanii au folosit criptografia militară sub forma unei fâșii de papirus sau pergament înfășurată în jurul unui băț. Mesajul de codificat se scria de-a lungul bățului (de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ales, Calendarul viei, reia nemijlocit inspirația din Pe Argeș în sus, dar nu spre a o amplifica, ci mai curând trădând-o. Ce fusese sau ajunsese acolo să fie transmis ca emoție spontană devine aici temă, motiv literar, căci poetul stilizează atât de radical expresia, încât, chiar generat de o percepție directă a existenței, versul său capătă caracter livresc. Plein-air-ist în Calendarul viei, tot astfel în ciclul Limpezimi, poetul se interiorizează în ciclul intitulat chiar astfel (Interior), în sensul că nu
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
pe Baudelaire: „De mult au fost acestea - Pe unde-o fi studentul/ care citea la vie pe Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă cum te-a crispat prezentul, / Tu, visător de glorii și aripi pentru cer.” Nu lipsesc evocările stilizate în maniera lui Mateiu I. Caragiale, cel din Pajere, reînviind amintirea domniței Ralu Caragea, întemeietoarea teatrului: „Comedianții-s în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
constatat o modificare a discursului poetic, cu toate că tematica va fi cea din Declarația patetică: elogiul umanului și al naturalului surprinse în starea lor de germinație sau de împlinire. Fără îndoială, tumultul dinainte s-a potolit. Poeziile devin arabescuri subtil geometrizate, stilizate cu migală și rafinament. Elemente altădată vituperate constituie acum materia poetică. Sunt căutate corespondențele secrete dintre fenomene, stările difuze ale sufletului, imponderabile, ajungându-se progresiv, în Versul liber și mai târziu în Tristele, până la înțelegerea poemului ca o tensiune sintactică
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
ca individ în societate”. Această condiție i-a radicalizat și mai mult spiritul. Un stil al urgenței și o retorică, bine controlată, a avertismentului. Scriitorul, care publicase între timp două romane, își revede, acum, în libertate, eseurile vechi și le stilizează fără a schimba esența judecăților din interior. Tipărește, sub această formă revizuită, majoritatea eseurilor vechi și publică altele noi - Don Quijote în Est (1994), Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală (1995), Aventuri solitare (1996) ș.a. -, în care
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]