9,845 matches
-
state comuniste, în măsura în care reiau temele tradiționaliste ale familiei indivizibile și procreatoare, concomitent cu măsurile oficiale: adoptarea unei legislații restrictive privind întreruperile de sarcină, înăsprirea condițiilor pentru acordarea divorțului, aplicarea de impozite pe veniturile persoanelor celibatare sau fără copii, oferirea de stimulente femeilor-mame, toate acestea susținute de o propagandă intensă. În 1966, rata natalității a scăzut la 14 la mia de locuitori, ceea ce putea sa ducă la declinul forței de muncă și la scăderea ritmului de industrializare a țării. În aceste condiții
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mai mari, cu statut administrativ, care erau vizate pentru dezvoltare și sate „fără perspective” sau „neviabile” care urmau să fie lăsate să piară sau să fie demolate, iar locuitorii mutați cu forța. „Sistematizarea” localităților urbane și rurale a primit un stimulent major la Conferința partidului din iulie 1972, în cadrul căreia Ceaușescu a cerut demararea unei campanii pentru dezvoltarea economică prin care, până în anul 2000, România să devină o țară urbanizată, industrială. Ceaușescu a reafirmat importanța reformelor de reorganizare teritorială în derularea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
aplica raționamentele economice ale mutării populației sau transferului de la sat la oraș. Proiectul lui Ceaușescu era de a transforma Bucureștiul într-un simbol arhitectural al puterii lui personale și întrun mijloc concret de exprimare a cultului personalității întreținut de presă. Stimulentul acestei acțiuni de sistematizare a fost cutremurul din martie 1977. Pe 4 martie, la ora 20:30, s-a produs cel mai grav cutremur de pământ din istoria țării cu magnitudinea de 7,3 grade Richter. S-au prăbușit sau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
prezintă interes terapeutic. Acestea ar putea primi indicații terapeutice numai în situația în care ar fi eradicate fecalele de infestare microbiologică, ca încadrându-se în limitele de puritate prevăzute de stasurile în vigoare. Un rol important îl joacă bioclimatul puternic stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferică de valoare joasă, fiind principalul factor de cură la ora actuală. Prezența acestui climat sedativ în zona Breaza, a unei ionizări medii a aerului (predominant negativăă, a unei radioactivități naturale care nu depășește fondul natural
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prezența acestui climat sedativ în zona Breaza, a unei ionizări medii a aerului (predominant negativăă, a unei radioactivități naturale care nu depășește fondul natural al mediului, recomandă localitatea ca o zonă care asigură un cadru favorabil efectuării climatoterapiei, având proprietăți stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat, mai puțin solicitant în restul anului. 3. 5. VEGETAȚIA În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de scriitor? Singur eu aș fi putut fi acela, dar constat că nu am nimic de declarat. Și totuși, trebuie să dovedesc că omul meu există cu adevărat, că nu-i o pură invenție a cuiva cu imaginația mobilizată de stimulente cu trei până la cinci stele... Și-a pus el amprenta pe vreun destin, pe vreo instituție, pe vreo epocă istorică? Nu! Nu a salvat națiunea de la pieire, nu s-a sacrificat nici măcar pentru vreun copil rămas într-o casă incendiată
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
centimetri. EA: Godverdomme... Ce cretin. Pentru numele lui Dumnezeu! EU: Nu lua numele Domnului în răspăr. Sibylle s-a ridicat și s-a dus la oglindă... oglinda în care refuzase să ne admirăm în timp ce... — N-am nevoie de zorzoane și stimulente, mi-a zis gâtuit. îmi ajungi așa cum ești. — Și în oglindă sunt tot eu, am protestat. Doar că am cicatricea la ochiul celălalt. E cicatricea mea de înmărmurire, a cărei origine variază în funcție de auditoriu, ba chiar și în convingerea mea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
satisfacă obiectivele individuale și ale organizațiilor” (Marketing News, 1985, apud Proctor, T. 1996, p. 2). Putem spune că marketingul se preocupă de: produs sub toate aspectele sale - inclusiv calitate, marcă (brand), ambalaj etc.; preț și plăți - inclusiv de facilități și stimulente; promovarea produsului - inclusiv reclamele, relațiile publice; distribuție - rețele, acoperire, stocuri, transport etc. Adesea se creează confuzie între marketing și vânzări, două funcții complementare, dependente una de cealaltă, dar distincte. În timp ce marketingul presupune centrarea pe nevoile clientului (determinarea acestor nevoi, conceperea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
instrumentelor de lucru). Selecția științifică și dezvoltarea progresivă a muncitorilor: selecția în funcție de calități fizice și psihice necesare pentru o anumită operație; instruirea muncitorilor de către experți (muncitorii cu cele mai bune performanțe). Asocierea între știință și muncitorul selectat științific, prin intermediul unor stimulente care să-l facă pe acesta interesat de abordarea științifică a muncii. Principiul cooperării între muncitor și conducere și al diviziunii responsabilităților/muncii, astfel încât managerul să planifice și să repartizeze sarcini, iar muncitorul să le execute. Principiile organizării raționale, științifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
marginal pentru acționari? Nu este o sarcină ușoară atâta vreme cât nu putem face experimente cu companii reale și manageri și nu putem testa salarii alternative. Pe de altă parte, din punct de vedere sociologic, putem analiza ce rol are motivația prin stimulente financiare. Problema motivației extrinseci versus motivația intrinsecă, în acest caz, și a consecințelor supramotivației asupra performanțelor sunt cele mai importante. Baza acestei dezbateri este: primește compania suficient în schimbul cheiltuielilor pentru directorii săi? Ce este un CEO (chief executive officer) sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
directorilor (media este de peste 400 de ori salariul mediu al unui muncitor), logica recompenselor pare distorsionată, iar în multe cazuri nu există nici un criteriu clar de legătură între recompense și performanțe. O logică simplă ar avea în vedere că dacă stimulentele financiare sunt un factor motivator care produce modificarea comportamentului, atunci, dacă un CEO va fi mai bine plătit, el/ea va conduce compania spre performanțe mai mari. Ce se va întâmpla în cazul în care nu va avea astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sunt un factor motivator care produce modificarea comportamentului, atunci, dacă un CEO va fi mai bine plătit, el/ea va conduce compania spre performanțe mai mari. Ce se va întâmpla în cazul în care nu va avea astfel de performanțe? Stimulentele financiare „sunt mai eficiente atunci când sunt legate de performanțe bune. A lega performanța de acordarea de acțiuni managerilor poate fi un factor motivator, deoarece directorii „participă la succesul financiar al firmei prin acțiunile pe care le posedă” (Du Brin, 2005
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
le posedă” (Du Brin, 2005, p. 137). Companiile care folosesc acordarea de acțiuni ca factor motivant pentru CEO vor conecta în mod obiectiv performanța directorilor cu venitul potențial pe care îl primesc. Acesta este un mod transparent de a furniza stimulente, care determină o atitudine foarte activă și fidelă/constantă din partea unui manager. Oricum, care este diferența dintre, de exemplu, 195 de milioane și 196 de milioane de dolari pentru salariul unui CEO? Acel milion în plus determină vreo diferență în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nu numai pentru bani, unii lucrează și obțin performanțe fiindcă le plac sarcinile, provocările sau sunt dedicați unei cauze. Un factor important al creșterii uriașe a salariilor managerilor trebuie să fie faptul că ei consideră salariul mai mult decât alte stimulente o măsură a valorii lor în comparație cu alți manageri sau cu ei înșiși în trecut. De vreme ce salariile de top sunt publicate de revista Forbes și se discută în mod public, poziția în ierarhii este furnizată de salarii care devin un fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
exagerate vor deveni un factor demotivant, care le va influența negativ performanțele. Cea mai bogată echipă de fotbal din lume, Real Madrid din Spania, are jucătorii cel mai bine plătiți din lume, achiziționați de la competitori la prețuri enorme și cu stimulente financiare pentru ei. Performanțele lor nu s-au ridicat la nivelul așteptat din diverse motive, printre care lipsa de coeziune în interiorul echipei și încercarea disperată a jucătorilor de a performa pe măsura salariilor lor uriașe. Au pierdut multe jocuri împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care lipsa de coeziune în interiorul echipei și încercarea disperată a jucătorilor de a performa pe măsura salariilor lor uriașe. Au pierdut multe jocuri împotriva unor echipe care aveau în componența lor jucători de zece ori mai prost plătiți. În concluzie, stimulentele financiare predomină în cazul directorilor executivi (CEO). Ele sunt exagerate, dincolo de orice calcul rațional legat de performanță sau de veniturile celorlalți angajați. Ele pot conduce la un management de calitate, dar, crescute în mod irațional, pot chiar demotiva. Un posibil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
obținerea de salarii mai bune ar putea fi ierarhiile realizate anual de către media, care îi listează în funcție de salarii. De aceea, salariile managerilor ar trebui să fie confidențiale. Asigurând venitul unui director în funcție de performanțele prin acordarea de acțiuni și de alte stimulente este cel mai bun mod de a securiza investiția companiei într-un capital dificil de cuantificat, cum este directorul executiv (CEO). Exercițiu: Utilizând cele două stiluri/modele de conducere descrise mai sus cu toate dimensiunile lor și celelalte cunoștințe acumulate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
motivației și în funcție de tipul de motivație: Dimensiunea intrinsec - extrinsec se referă la faptul că motivația poate fi una interioară individului, determinată de factori interiori, de personalitate, de propriul sistem de valori sau una exterioară lui, datorată unor factori externi, unor stimulente. ● Tipul de motivație, pozitivă sau negativă, presupune o abordare de tip recompensă (motivație pozitivă) sau de tip sancțiune, pedeapsă (motivație negativă). Cele mai multe teorii ale motivației se centrează pe legătura dintre motivație (motivatori) și nevoile angajaților. Ideea de bază a acestor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
doar supunerea, conformarea temporară a angajaților, aceasta încetează odată cu dispariția recompenselor. - Asumpțiile psihologice ale acestor planuri sunt greșite: ele nu produc schimbări de durată, persistente sau permanente în atitudinile și comportamentul angajaților. Pentru a produce schimbări de durată în comportament, stimulentele financiare ar trebui să acționeze asupra valorilor care stau la baza atitudinilor și comportamentului angajaților. - Multe studii se centrează pe efectele variațiilor condițiilor de cointeresare financiară, și nu pe analiza legăturii cauzale directe între performanță și utilizarea (în sine) a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
salarizării bazate pe performanță. - Sunt studii numeroase care arată că, atât în cazul managerilor, cât și în cazul angajaților, în anumite contexte, creșterile avantajelor financiare au produs stagnare sau reducere a performanțelor, după cum creșterea performanțelor s-a realizat uneori în lipsa stimulentelor financiare (am oferit și noi în capitolul 1 exemplul celebrului experiment Hawthorne). Evident, Kohn oferă și explicații, motive pentru care cointeresarea materială nu este eficientă: 1. Banii nu sunt un motivator. Citându-l pe Frederick Herzberg, Kohn arată că „faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sunt o formă mai comodă de management. Este mai comod pentru manageri să ofere bonusuri, să-i cumpere pe angajați pe termen scurt în loc să le ofere pe termen lung ceea ce doresc cu adevărat: feedback, suport social, susținere și încredere. Aceste stimulente financiare obișnuite sunt considerate de Kohn drept forme de mită acordate angajaților. 5. Recompensele descurajează asumarea de riscuri. Neștiind ce pierd, angajații își pot asuma riscuri; când știu că pot pierde un bonus important, ei se vor conforma și vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
forme de mită acordate angajaților. 5. Recompensele descurajează asumarea de riscuri. Neștiind ce pierd, angajații își pot asuma riscuri; când știu că pot pierde un bonus important, ei se vor conforma și vor face exact ce li se spune. 6. Stimulentele financiare subminează motivatorii intrinseci. Cei mai productivi angajați sunt cei cărora le place ceea ce fac. În momentul în care li se oferă foarte mulți bani pentru a face ceva, ei pot suspecta faptul că este ceva „necurat” în acea activitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ieftine, prin folosirea tehnicilor de modelare asistată de computer pentru magazine. Menținerea și consolidarea unei puternice culturi a companiei. ● Promovarea relațiilor umane bune și reciproc avantajoase (cu angajații, asociații, managerii): - solicitarea de idei de la asociați; - asigurarea de pachete compensatorii și stimulente; - training. ● Întâlniri, comunicări și implementarea rapidă a ideilor noi. Posibilități de ajustare a strategiei Wal-Mart Strategia Wal-Mart este una dintre cele mai coerente și eficiente strategii gândite vreodată, iar rezultatele ei excelente sunt vizibile în performanțele firmei. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a lansa linii de produse „premium” în dorința de a crește puțin calitatea și foarte mult prețul. - Firma a avut o politică foarte prudentă de abordare a pieței, reducând pierderile datorate facturilor neîncasate la un nivel foarte mic și asigurând stimulente pentru plata pe loc sau cu termene foarte mici. Firma s-a extins, de asemenea, prudent, păstrând relația cu rețele de desfacere mici și refuzând contractele cu hipermarketurile care implicau riscuri enorme: timp mare de la primirea mărfii la efectuarea plății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
UMT. În acest context, Eusebiu Cușnir, patronul și managerul firmei, a înțeles că succesul viitor al firmei este condiționat de planificare, decizii raționale, profesionalism. Astfel a hotărât: - să raționalizeze costurile; - să fidelizeze angajații prin training și printr-un pachet de stimulente financiare legat de performanță; - să fidelizeze clienții oferind servicii de calitate, mai avantajoase decât cele ale concurenților, - să treacă la un management bazat pe obiective și ținte precise. O foarte importantă investiție a managerului a fost în propria specializare, în cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]