515 matches
-
și pe care acum, ,,la aniversara”, se cuvine s-o privim și s-o apreciem la adevărata ei valoare. Plecat de ceva vreme departe, să răspândească învățătură neamului sau în țările germane, profesorul Ion Taloș se dovedeste astfel din aceeași stirpe a spiritelor înalte cu Poetul, despre care tot Tudor Arghezi spunea: ,,rămânând foarte român, el devine universal”. Corina Popescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
1974, apoi aceasta fiind reeditată în 2007, despre ’’Iașul vechilor zidiri până la 1821’’. SĂNDEL DUMITRU este unul dintre noii reprezentanți ai școlii istorice locale, apărută de vreo trei decenii, care a purces să construiască acest proiect ambițios. Se pretinde din stirpea unui ȘTEFAN STANCIU sau PAUL PĂLTĂNEA, două nestemate ale actului istoriografic slobozit de constrângerile dogmelor și canoanelor politice, încercând să reînnoade tradiția și să regăsească drumul către obiectivitate și rigoare științifică. El este din anul 2006 membru permanent al „Comisiei
REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc’’, Volumul I [Corola-blog/BlogPost/93282_a_94574]
-
Dorin N. Uritescu, licențiat în Litere (1970) și Istorie-Filosofie (1978), Doctor în filologie al Universității din București (1981). Așchie de pandur (născut nu în Oltenia lui Tudor Vladimirescu, ci în inima Transilvaniei, în Vinerea-Cugir, județul Alba) și os domnesc (din stirpea Crăișorului Munților Apuseni: Avram Iancu) -, Dorin N. Uritescu, pedagog înnăscut și cercetător tenace, se vădește, în zecile de cărți publicate, un spirit creator în ale cărui linii de forță descifrăm cu ușurință inteligența, temeritatea și dorința de a învăța permanent
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
Iuda, și Brutus, și Hamlet - ah, prefăcutul ăsta! - au avut, cândva, vârsta candorii: au fost copii blânzi, niște mucoși care plângeau în hohote când era tăiată o găină. Și ce-a ieșit din ei? E limpede, Actorul e din aceeași stirpe și nu urmărește decât surparea autorității de drept. Răul binefăcătorului său. Regele-mi dorește același lucru, dar se abține. Nimeni nu-i susține mai bine decât mine fantasmagoriile lui păgubitoare. Înseamnă că am putere; trebuie s-o exercit. ACTORUL. Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Nu am întâlnit un bărbat adevărat în Stațiunea asta! Numai niște masculi care toată ziua visează să călărească o femelă! Sunt femeie, nu distingeți, mamele voastre v-au născut în somn, adormiți și voi: nici azi nu v-ați trezit, stirpe de somnambuli! Umblați nopți de-a rândul pentru un cur de muiere; Eremitul s-a ales c-un glonț în cap. Dacă stătea în chilia lui, cu gândul la Dumnezeu și nu la preacurvie, n-ar fi murit ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Dumnezeu. În fond, orice crimă comportă participarea lui Satan, ca spectator ori ca interpret activ. Prin urmare, autoritatea Comunei are nevoie de mai multe detalii pentru a lua o inițiativă atât de gravă, mai cu seamă față de o femeie de stirpe regală. Noffo Dei avea din nou fruntea acoperită cu picături de sudoare. — Iarăși cu legenda fiicei lui Manfredi... Ești Încăpățânat precum catârii din ținutul dumitale. Ți-am spus că nu această acuzație i se aduce femeii. Dante Îl fixă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ar fi amintit de un amănunt uitat. — Da, am auzit-o și pe asta. Că secretul ar avea forma lui cinci, În alegorie. Îți sugerează ceva? Dante scutură din cap. Părțile mozaicului, semnul pe de cadavre, licoarea liniștitoare din Asia, stirpea Împăratului Frederic... Numărul acela nu doar sugera un mesaj de moarte. Îl urla. Se pomeni În stradă aproape fără să Își dea seama, pradă unei neliniști crescânde. Crima Îl fascina. Dar era oare just să Își dedice Întreaga lumină a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Bisericii Creștine. Isus se reveleaza astfel, nu-i așa, drept primul feminist din istoria umanității. Pe de altă parte, Maria din Magdala nu era, cum se crede Îndeobște, de origine plebeiană, și cu atât mai puțin, o prostituată. Descindea din stirpe regală - neamul lui Veniamin -, ca și Hristos Însuși, urmaș al miticului rege David. Concluzia: Leonardo da Vinci, marele inițiat, aglomerează În tabloul său indicii indubitabile precum că Sfântul Potir, Graalul, nu este obiectul din care Isus bea vin la ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a fost descoperită la Biblioteca Națională din Paris, printre niște suluri de pergament care au fost denumite ulterior Les Dossiers Secrets. Corect. Titlul Întreg al documentului sună Însă astfel: Genealogia regilor merovingieni și originea diferitelor familii franceze și străine de stirpe merovingiană, după abatele Pichon, doctorul Hervé și pergamentele abatelui Saunière din Rennes-leChâteau (Aude). Elocvent, nu? Să ne Înțelegem: nu este nici o acuzație, nici un reproș În ce spun eu acum despre sursele Codului, care este un roman, cu toate că mulți au căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu erau suficiente. Ceva lipsea, și acest ceva nu putea fi suplinit nici măcar de copleșitoarea personalitate a lui Alexandru. Regele Înțelesese că legenda ascendenței sale divine (de care Încerca să-l convingă cu perseverență mama sa, Olympiada) și coborârea din stirpea zeiască a lui Amon erau argumente fragile și efemere, bune, eventual, pentru Înflăcărarea soldaților pe câmpul de bătaie, dar neconvingătoare à la long. Iar Înlăuntrul lui Alexandru Își făcuse loc o himeră care Îl orbea cu strălucirea sa ademenitoare: să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fi pierit; răbdarea era ca un fel de genă adăugată genelor rasei sale, atât de diferită de alte rase. Acum, așezat acolo, privind puținul ce rămăsese din ceea ce fusese căminul său, Gacel Sayah demonstra încă o dată că pentru cei din stirpea lui timpul nu avea nici o importanță întrucât, în ciuda faptului că stătea liniștit și aproape absent, mintea sa se agita ca ramurile unui salcâm bătut de vântul puternic. Își dădea seama că drumul pe care-l alesese nu va duce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
acum victime martire ale violenței asasine. Motivau de asemenea, acum pe alt ton, poate pentru ca o asemenea lipsă de solidaritate civică să nu pară prea scandaloasă, prin aceea că aveau cavourile lor istorice și că era o tradiție înrădăcinată a stirpei familiei să rămână toți uniți, după moarte, de asemenea per omnia sæcula sæculorum, aceia care, în viață, trăiseră întotdeauna uniți. Înmormântarea colectivă nu avea să fie, prin urmare, de treizeci și patru de cadavre, ci de douăzeci și șapte. Chiar și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
acest veac e un proiect nobil. De ce nu ar trebui să capete aprobarea voastră? replică Dante, strângând din dinți. Acquasparta făcu un gest vag, după care agită din nou hârtiile. - Așa o fi, precum spui. Dar nu despre istoria acelei stirpe nefaste vreau să Îți vorbesc, messer Alighieri, ci despre a dumitale. - A mea? exclamă Dante, neizbutind să Își ascundă uluirea. Nu știam că am una care să merite atenția. - Și totuși, așa stau lucrurile. Istoria dumitale e una care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să fie vorba de fiul pe care l-a avut cu Bianca Lagia? Dar, dacă acesta murise, atunci ghibelinii În cine Își puneau speranțele? Toată povestea Romei se Întemeia pe carisma sângelui imperial. Oare nu de o posibilă Întoarcere la stirpea Anticristului se temea cardinalul de Acquasparta? Fascinat, Își reluă lectura. Pagini despre fapte de arme, despre durere, despre glorie, pe care mintea sa le sorbea așa cum un om Însetat soarbe apa. În sfârșit, spre finalul manuscrisului, Mainardino descria otrăvirea Împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ar fi acționat ca o unealtă oarbă a perfidiei celorlalți, din ură față de un tată care Îl renegase În mod inexplicabil și Îl ofensase În persoana mamei adorate? Acea durere veche putea să fi inițiat o tragedie ce ucisese o stirpe și devastase imperiul. Până la ultimul ei act, care se desfășurase sub ochii săi, când la Florența sosiseră oameni din cele patru zări ale Pământului, numai ca să găsească masca Înghețată a morții. Iar orașul acela, orașul său, pe care Îl simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aceleași pentru bărbat și pentru femeie, pentru cel bogat și cel sărac, pentru grec sau dalmat, pentru cetățean și venetic, pentru filosof și hamal. înfierând pasiunea grecilor pentru marile familii și pentru virtuțile transmise prin sânge, adversar al noțiunii de stirpe aleasă, Antiphon invocă foamea și setea, nevoia de adăpost și de securitate, care sunt aceleași pentru toți. Opțiunea lui individualistă anunță genealogia a ceea ce se va numi mai târziu drept natural, în virtutea căruia, dincolo de legile pozitive, mai presus de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de cârciumă. Când își procurase patul pliant, avea motive de mândrie. Publica puțin și bea mult, își recita poemele pe unde se întâmpla să ajungă, spre bucuria asistenței care, lume rafinată, vedea în el un baladist de cea mai pură stirpe, eventual în tradiția goliarzilor, poeți medievali, rătăcitori, care scriau în latină. Pâcă era mereu în căutare de mărunțiș, fără umilință ipocrită. Un confrate îmi povestea că, prin anii '70, la casieria Uniunii Scriitorilor, care era într-un palat de pe Șoseaua
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
ȘI FETE RODITOARE (I) Autor: Maria Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ion Creangă proslăvește femeile care zămislesc. Cele sterpe, nefertile sînt condamnate, batjocorite, luate în rîs. Moș Nichifor Coțcariul este „teoreticianul” (din stirpea lui rabelaisianului Panurge, cel care era în dilemă: să se însoare, să nu se însoare) acestei polarități fertil-nefertil. Referindu-se la baba lui, care nu-i făcuse copii, moș Nichifor spune clar, cu cinism: „pomul care nu face roadă se
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
că vorbele mele, după recitalul Doamnei, nu pot fi decât niște sunete cacofonice. Și, într-o altă zi, surpriză: fermecatoarea Actriță fără vârstă, însoțită de aceiași Oameni Frumoși, adăugându-li-se și scriitorul Nicolae Rusu, un Român basarabean din aceeași stirpe cu cei pe care îi acompania, poposi la Miroslovești. Intelectualii basarabeni erau în trecere prin preajma baștinei noastre și nu ne-au ignorat, ci ne-au onorat cu distinsa lor prezență, dar mai ales cu grația zeiței Thalia.... Era ca o
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
faptele sale culturale care m-au atins - cunoscându-le (parte din ele) și în unele chiar implicându-mă. Iar folosul meu cultural-spiritual a căpătat plusvaloare prin contactul intermediat de acest energic militant pentru românism cu alți intelectuali din nobila sa stirpe, direct sau indirect, prin operele lor artistice și/sau publicistice, dedicate cu precădere resuscitării conștiinței naționale, stare de spirit aflată în gravă suferință pe ambele maluri ale Prutului. Și toată această experiență a mea își are izvorul concentrat în "Biblioteca
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
că ai citit cele două părți ale unui roman. După lectura primei jumătăți a cărții „Deziluzii””, care te introduce în ceea ce am numi universul sufletului uman, îți dai seama că te găsești în fața unui scriitor din categoria filozofilor, venind din stirpea lui Dostoievski. Romanul d-lui Berthod Aberman, Deziluzii”, căci un roman este, e o carte singulară în literatura română. Spunem literatura română pentru că dl Aberman și-a scris cărțile în graiul românesc pe care l-a asimilat de cum a deschis
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
de palincă! Degeaba o duc la dezalcoolizare de cinci ori pe an. E dependentă, sărmana. Ca să nu mai vorbesc de plozii ei, niște degenerați, care se îndoapă, ați văzut doar, cu felurite tâmpenii, fără pic de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare se foi cam neliniștită. Lințoliile fâlfâiră și câteva capace scârțâiră sinistru. Dar totul se opri sub privirea tăioasă a contelui. - Băi, zdrențelor, nu v-am chemat aici
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
pliante puse la dispoziție gratuit la intrarea în perimetrul acestui “rai” floricol, pomicol și zoologic de la Pacific. Amenajată pentru a fi gata la inaugurarea Expoziției internaționale din iarna anului 1894, grădina a fost îngrijită și consolidată ulterior de grădinari din stirpea unor horticultori vestiți în Japonia, familia Hagiwara până în preajma celui de-al doilea război mondial, destinul făcând ca după momentul Pearl Harbour, toți urmașii Hagiwara să fie trimiși în lagărele de prizonieri, alături de alte peste o sută de mii de
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
mă completați, doar trăim în același secol, Nastratinioți Ocoșiabili Apuraminici. Ar fi păcat să nu mă folosesc de bombonelele, mărțișorelele, floricelele, bijuterelele, mașinuțele, siliconelele și chiar de exoticele vacanțe însorite, că să pomelniciuiesc câteva dintre cadourile cele mai râvnite de către stirpea feminină. Mă aflu în plin proces autoeducativ de ștergere din memorie a termenilor ce aparțin altor vremuri și de acceptare a celor noi. „Par example”, înlocuirea stereotipului “ființe bisexuale” cu neostereotipul ființe unisexuale. Tocmai am dat peste una dintre știrile
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]