1,511 matches
-
și Rilke, Deschisul constituie pentru Rabindranath Tagore suprema năzuință: " Sfarmă lacătele porților tale,/ Părăsește-ți măruntele sentimente/ Și aruncă-te în Marele Deschis." În viziunea poetului indian, deschiderea supremă este figurată de zborul fără răgaz, zi și noapte. al unui stol de lebede: Nu aici! Nu aici! În altă parte!" Setea nebună de transcendere către un Dincolo fără formă și nume, cuprinde întreaga natură, cosmosul însuși. Lebedele, păsări prin excelență ale misterului, împrumută aripile lor fiecărui lucru spre a-l trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
tenebrele tremură, strigând înnebunite către lumină Pe aripile palpitante ale astrelor-lebede ! Aud chemări după chemări ale omului, plecate pe căi nevăzute Din trecutul adânc până în viitorul ce nu s-a născut încă. Astfel aud în inima mea zburând cu tot stolul înaripat Acel suflet, acea pasăre fără lăcaș Ce zi și noapte, pe lumină și beznă, De la un țărm cunoscut la altul neștiut, aleargă ! Tot golul e umplut de Cosmosul înaripat și de cântul său unic: Nu aici ! nu aici ! mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
tremuri În nori, Ai mil??? i stinge lungi zilele meleCobori, o, coborî!" (Steaua vie?îi) Astrul Întruchipeaz?, metaforic, traiectoria În univers a existen?ei umane „clip? suspendat?" pe raza unei stele, a c?rei str?lucire efemer? e „vecinic? trecere", „stol de cocori" pierzându-se În „Întinsele / ?i necuprinsele / Drumuri de nori", „floare de crâng" ce „trece" ? i se stinge" că ?i clipele vie?îi": „ Stele-n cer Deasupra m?rilor Ard dep?rt?rilor Pan? ce pier". (Stele-n cer
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și chioșcul magic din acel spectacol așezat pe un tărîm al lui Cehov care se desprinde de țărmuri și se învîrtește la infinit vorbind despre oameni și despre teatru, deci, despre oameni. Deruta lui Fetisov- Colonelul Pasăre, "nebunii" și NATO, stolurile de păsări pe care le urmăreau, imaginar, dincolo de scenă și căutarea lor disperată, prin sală, pe care fiul meu s-a simțit dator să o execute în semn de admirație față de Colonel. Doamne, cum stăpînește cuvîntul și sensurile lui, și
Despre Victor Rebengiuc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8821_a_10146]
-
de fructe parfumate. Deci așa îi răsplătea! Dragii mei, vorbi bunicul în limba păsărească. Vă mulțumesc pentru ajutorul dat, dar lasați mă pe mine mai întâi să culeg cireșele, apoi vă las și vouă hrană. Voi tăbărâți ca lăcustele în stol și-mi luați toate roadele! Și graurii au înțeles spusele bunicului și au venit mai târziu la ospățul mult așteptat. CIREȘUL Am visat cum astă-noapte Eu mâncam cireșe coapte! Și când s-a făcut lumină, Bunul, iute, din grădină, Mi-
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
de Nord-Vest, 9.02. 2007); Singura speranță a fetelor hărțuite o constituia ambiția tînărului profesor de a deveni spion, dar a fost refuzat și acolo pe motiv de păsărele la mansardă" (Gazeta de Nord-Vest, 17.08.2006). Hiperbolic, este invocat stolul de păsărele: "fiecare dintre noi este mai mult sau mai puțin truli și, din câte știu eu, dentiștii au un stol întreg de păsărele la mansardă" (eugenol.ro/forum). În genere, nebunia este explicată prin surplus (de păsărele, sticleți, lilieci
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
fost refuzat și acolo pe motiv de păsărele la mansardă" (Gazeta de Nord-Vest, 17.08.2006). Hiperbolic, este invocat stolul de păsărele: "fiecare dintre noi este mai mult sau mai puțin truli și, din câte știu eu, dentiștii au un stol întreg de păsărele la mansardă" (eugenol.ro/forum). În genere, nebunia este explicată prin surplus (de păsărele, sticleți, lilieci, pitici pe creier etc.) sau prin lipsă (a unei doage, de exemplu). Contaminarea celor două structuri e derutantă: "Nu-mi plac
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
în plin cotidian (decorul comun al unui oraș cu străzi, parcuri, case ori cârciumi), acționând precum cezura "transcendentală" din haiku-rile clasice, aceea urmată, invariabil, de plonjeul metafizic: "Acesta să fie locul/ Aceea să fi fost secunda apariției din senin a stolului/ de păsări argintii, pe bolta de pâclă și agat?" (Acum douăzeci și cinci de ani), ori "Deodată, din senin, nouă, unsprezece păsări albe,/ înotând sub bolta surpată-n pământ, spintecând-o cu niște solzi șuierători de cometă..." (Lumină). Irumperea altei dimensiuni în
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
despre textele care te invită să cumperi o carte e articolul cel mai interesant. Îi aparține unui om de meserie, editor și culegătorul de superbe perle ale tranziției, Radu Paraschivescu. El adună, se pare, și clișeele din lumea editorială: "Din stolul refrenelor tocite se detașează "N-o poți lăsa din mână", propteaua cvasiobligatorie a thrillerelor de 500-600 de pagini și în general a lecturilor de avion, plajă sau coafor. "N-o poți lăsa din mână" reprezintă de fapt traducerea unui cuvânt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
ai farului - /grădina din spatele stației de salvare/ urcă treptele albe acum -/în urma lor timpul/va apăsa pe butonul sticlos al soneriei". Nichita Danilov: "Aburi ușori vor pluti/ în semn de întrebare/ și în loc de răspuns/ se va risipi peste lac/ un stol ciudat de lebede seara/ tulburându-mi amurgul și apa,/ nu chipul". Ion Mureșan: "De-a lungul mâinilor treacă privighetoarea roșcată,/ umble nestânjenite prigoria, neagra/ și lacoma mierlă, printre cearșafuri,/ salte peste capul meu păunul și gaița,/ și ciocârlanul încâlcească-și
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
fără inspirație ea nu există. Eu am crezut, la început, că voi putea trișa și că, atunci când nu-mi mai vin poemele, fac cercetare științifică. Aiurea, și în cercetarea științifică îți trebuie inspirație. "Dacî sunt cuminte, poemele vin ca un stol de pîsîri frumoase" D.P.: Revii asupra textului să-l refaci? M.P.: Da, revin asupra textului și refac. Și dau și o tușă finală când fac volumul, când fac din poeme un organism, un tot viu. D.P.: Cum faci volumul? M.P.
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
poemele vin. Este ca un dor, ca și cum ai dori să te îndrăgostești. Dorești să scrii poeme, dar nu le poți scrie dacă le tot perturbi cu altceva. Dacă nu le mai perturbi, ele vin, te răsplătesc și vin ca un stol frumos de păsări, ca un stol de păsări frumoase. Deci poemul este eliberator, este plăcut, este ușor, vine peste munca aceea, care și ea îți dă satisfacții enorme. Dar bucuria, plăcerea poemului e totală. Un orgasm cerebral, am spus undeva
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
ca și cum ai dori să te îndrăgostești. Dorești să scrii poeme, dar nu le poți scrie dacă le tot perturbi cu altceva. Dacă nu le mai perturbi, ele vin, te răsplătesc și vin ca un stol frumos de păsări, ca un stol de păsări frumoase. Deci poemul este eliberator, este plăcut, este ușor, vine peste munca aceea, care și ea îți dă satisfacții enorme. Dar bucuria, plăcerea poemului e totală. Un orgasm cerebral, am spus undeva despre poem. Intensitatea maximă a plăcerii
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
fumul și-l zvârcolește, ca mai apoi să treacă din trunchi și iar în alt trunchi - asta înseamnă că aerul călduț cuprinde scoarța și, deasupra, oamenii se pot bucura. Îmi vâr mâna și apăs: din lumina lui, blitzul scoate un stol de păsări și-o privire; tresar odată cu fulgurația dimprejur - mă descurc și mă bucur în liniște. De fapt aștept o muzică pe care să mă opresc să fac fotografii. Să vezi atunci: pietricele rostogolindu-se și dând ocoale câtorva scorburi
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
sub o streașină și acum își face veacul pe-acolo. Norii se apropie - vor lăsa apă pe geamuri, prin cotloane. Cazemata mea nu va rezista; e posibil ca pădurea să se prăbușească: învelișul ei de crengi se va desprinde și stoluri negre se vor ridica. Să arhivez și iarna asta - undeva, în minte, natura mea e înzăpezită. Restul sunt numai apa și lumina traversând orașul. Muzica sare răscolitor din timpane; bulbul ei neted deasupra noastră, cu învelișul îngroșat. Imaginea mea tresaltă
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
să o păstreze în amintirea poveștii frumoase spuse de aceasta. VRĂBIUȚA Este iarnă. Frumoasa Crăiasă lasă valuri de steluțe argintii peste oraș. Peste copacii și florile colorate se așază o plapumă groasă. Ei vor putea acum dormi în pace. Trec stoluri de păsări pe cer ca un val negru care parcă nu se mai termină. Groaznicul ger doboară păsările. Mihai era în casă, la gura sobei, cu părinții lui. Din cauză că un strat pufos, alb ca spuma laptelui acoperea tot, tatăl lui
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
-mă să plec! Locul meu nu este aici! Băiatul puse pasărea pe geam și cu ochii înlăcrimați se uită Ia ea. Nu fi supărat, mă voi întoarce! Pasărea își deschise aripile și își luă zborul. Băiatul văzu doar cum un stol de păsări pleacă pe cerul albastra. Mica pasăre își îndeplini promisiunea și veni în fiecare zi la ei. Când pasărea muri, în locul ei veneau în vizită puii ei. VESTITORUL PRIMĂVERII Venise în sfârșit și anotimpul primăvara. Acum câteva săptămâni copiii
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Copiii bucuroși începeau să stea mai mult afară. Bătrâna iarnă nu plecase cu totul și încă le mai dădea târcoale, dar căldura soarelui o alungă, Veniră și păsările călătoare. Pe cerul albastru care se oglindea în apele limpezi venea un stol uriaș de rândunele, care umbrea pământul și acoperea seninul cer. Stolul se opri într-o poieniță. În timp ce păsările obosite făcură un popas să se odihnească, un puișor zglobiu și obraznic cerceta locurile. Prin iarba umedă zări un ghiocel plăpând. Sări
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
plecase cu totul și încă le mai dădea târcoale, dar căldura soarelui o alungă, Veniră și păsările călătoare. Pe cerul albastru care se oglindea în apele limpezi venea un stol uriaș de rândunele, care umbrea pământul și acoperea seninul cer. Stolul se opri într-o poieniță. În timp ce păsările obosite făcură un popas să se odihnească, un puișor zglobiu și obraznic cerceta locurile. Prin iarba umedă zări un ghiocel plăpând. Sări în jurul lui și îl întrebă mirat: Ce ești tu ? Ce cauți
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
zonă. Am hotărât să organizăm o expediție, să mergem în căutarea solzilor de dinozaur. Dar pe cine să luăm cu noi? Am lansat ideea prin zonă și imediat s-au înființat mai mulți copii, într-o grămadă gălăgioasă, ca un stol de vrăbii înviorate. Înțelegând că erau entuziasmați de idee și au venit să se înscrie în echipă, am considerat asta o idee bună, ba chiar o perspectivă excelentă. Am fost de acord să iau copiii în echipă tocmai pentru că entuziasmul
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
căpăstrului galben, au ostenit, trebuie să faci ceva, cu inspirația ta găsești, ca întotdeauna, o soluție cât de cât ingenioasă, scoți, din partea ascunsă a desagiifără-fund, aripa subțire de liliac-cu-nas-de-frunză primită în dar, o îmbraci de îndată, te înalți deasupra întregului stol, de unde poți zări drumul dragostei tale, cărăușele devotate ale trăsuricii de nuiele crude de alun sunt salvate și ele. nouă în al treilea loc: cu clarviziunea ta, conduci tu însuți stolul de vrăbiuțe-soldat, semnalizezi o răsucire către răsărit, după nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dar, o îmbraci de îndată, te înalți deasupra întregului stol, de unde poți zări drumul dragostei tale, cărăușele devotate ale trăsuricii de nuiele crude de alun sunt salvate și ele. nouă în al treilea loc: cu clarviziunea ta, conduci tu însuți stolul de vrăbiuțe-soldat, semnalizezi o răsucire către răsărit, după nu mai mult de patru kilobecuteci apare în față discul strălucitor care îți dăruiește în fiecare zi imaginea lumii tale scumpe, maimuțele nancy ma sunt orbite, hanuman este forțat să abandoneze cursa
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în fiecare zi imaginea lumii tale scumpe, maimuțele nancy ma sunt orbite, hanuman este forțat să abandoneze cursa și să se întoarcă între zidurile groase ale cetății lui. nouă în al patrulea loc: te așezi lin pe un pisc înalt, stolul de vrăbiuțe-soldat aterizează pe trupul tău, îți acoperă tot trupul, ciripind bucuroase, de afară te vezi ca un conglomerat de vrăbiuțe-soldat, privești către cerul de deasupra cerului celorlalți, recunoscător, le înveți pe zburătoarele dragi să nu se întristeze de această
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
flămânde ale uriașelor săritoare fac prăpăd în lanurile de grâne ale maimuțelor cu gât roșu. hanuman, împreună cu cei mai temuți membri ai forțelor speciale ale speciei, luptă vitejește, însă pierderile lor sunt uriașe. nouă deasupra: în semn de rămas bun, stolul de vrăbiuțe-soldat formează pe cer imaginea prințesei inimii tale, îți dă șansa să o vezi aproape aievea pe luo na, după care ia formă triunghiulară, mai face un looping și pe aici îi e drumul, tu cobori încet de pe pisc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu-nas-de-frunză și ridici tavanul de piatră al acestei cisterne malefice, îl pui alături, ca superman, între timp s-a crăpat de ziuă, poți respira un aer curat, roua pură a dimineții înglobată în mici picăturici sferice, te bucuri să vezi stolul de gâște sălbatice moffitti apropiindu-se înfometat, nenumăratele gâște migratoare se așează, una câte una, ca un joc de domino, pe apele cisternei, vânează, unul câte unul, fiecare limax-vinețiu-cu-guriță-cu-dinți și fiecare mormoloc de broască-spion, până la miezul zilei apele cisternei sunt
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]