141 matches
-
leagă, el o citește. În conspirația intelectului față de natură, cartea solidarizează azi două miliarde de suflete împotriva unui destin, care cu variantele lui a rămas același. Omul se isprăvește și cartea lui de-abia începe...” Tudor Arghezi 334. „Trăind în strâmbătate și hulă, omul a izbutit să se răscumpere și să se depășească născocind graiul scris și, în sfârșit, cartea... Uite, mii de inimi și minți trăiesc lângă tine, în rafturile tale... Până la cărți rămânea mărturie cimitirul. L-a învins biblioteca
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sau trei bani (ca să ne amintim de un "cu-cu-ri-gu!" celebru din basme). Tertio: aici, unde, cu obrăznicie, ajungând la injurii și defăimări, câte vreunul pretinde să fie recunoscut drept clasic în viață, drept cel mai mare scriitor român, drept... E strâmbătate în toate astea... Ca artiști, se salvează doar basarabenii care au prezență panromânească în registrele axiologice, de evaluare transpruteană, în ambele direcții. Prin urmare și, concomitent, în concluzie: nu poate să nu mă preocupe condiția de scriitor român, oarecât ,,vizibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
banal și demodat, iar încălcarea... o bravură a timpurilor, o etichetă a mondenismului. Ceea ce este drept, e interpretat ca strâmb și... invers! Etalonul valorilor s-a întors cu susul în jos, iar oamenii au ajuns să se prețuiască conform acestei strâmbătăți. Cum, oare, ar trebui să reacționăm noi, cei ce am înțeles direcția greșită a omenirii? Care near fi rolul în istoria și mersul Planetei? Să fie suficientă detașarea și doar să așteptăm să se deruleze ceea ce este prestabilit? Consider că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu două mii de turci, și i-a ajuns la marginea făgetului Cosminului”. Grigore Ureche scria și el că, aflând că polonii nu se retrag pe calea stabilită, „înhirbântatu Ștefan Vodă de războiu, socotindu că are vreme de a-și răscumpărarea strâmbătatea” ce-i făcuse regele și, având „oastea sa toată gata strânsă și odihnită, văzându dobânda di pre cei flămânzi și slăbiți, au trimis înainte ca să apuce calea Codrul Cozminului, să săciuiască pădurea, să o ințineze, ca să o poată porni asupra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
considerând că în 1774, prin vicleșug. Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a-sila alipită Coroanei Habsburgice; considerând că 144 de ani, poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri, cu cari ei voiește să trăiască ca frate; considerând că, în scurgere de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpiile de bătălie în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu mare cinste l-au îngropat în mănăstire în Putna. Iară ce va fi lucrat înlăuntru sau în țară la noi, dispre partea judeților și a direptății, nu aflăm, ci cunoaștem că unde nu-s pravile, din voia domnilor multe strâmbătăți să faac”. Cu mare admirație pentru fiul marelui voievod avea să scrie mai târziu cronicarul Nicolae Costin: „Plinindu-se domniei lui Bogdan Vodă ani 12 și luni 9, datu-s'au datoria omenească, murind în târg în Huși, și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu-s pravile, den voia Domnilor, multe strâmbătăți să fac” (subl. ns.). La destulă vreme după cronicarii moldoveni, apreciind și el domnia lui Bogdan cel Orb, Th. Codrescu scria: „După o domnie strălucită de 12 ani și 9 luni, Bogdan moare la Huși în 18 Avril, și se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșneagul. Căpățânos moșneag! Domnul Moldovei trebuie să judece pricina cu porcul lui moș Bodrângă care a rupt gardul țaței Safta?! Pârcălab n-au?! întreabă Ștefan cu gura plină, mestecând. Păi... aiasta-i pricina: dumnealui pârcălabul Agapie a făcut județ cu strâmbătate. "S-a vândut" stăruie moșneagul. Ștefan se încruntă: Agapie?! El zice că Agapie s-a mânjit de la boier Chiriță și le-au hrăpit obștei broscăuțenilor, pășunea dreapta lor ocină dobândită cu hrisov bun de la Domnul Alexandru, bunicul Măriei tale, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chipul înșelăciunii ce făcea și mărimea fărălegii ce isprăviia de a doa oară socotind și răzehitind, așijderea dreaptă și curată inima Inorogului vădzind, gândul într-alt chip începu a i să pleca (că ce răutate nu abate bunătatea? și ce strâmbătate nu biruiește dreptatea?), și măcar că cu nestâmpărată vrăjmășie într-acela chip îl goniia și nepărăsit de atâta vréme îl întiriia, însă în sine socoti că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înțelegând, precum de dulce voroava Inorogului, așe de înștiințarea adevărului, mult să minună și într-acesta chip cătră Inorog dzisă: "Vechiu și adevărat cuvânt între toți să grăiește (că dreptatea toate biruiește și adevărul decât toate mai tare ieste), așijderea (strâmbătatea și lucrătoriul ei pururea viptul căii sale mănâncă și băutura toap săcului său bea). Ce dară între strâmb și între drept, între adevăr și între minciună ar fi, de nu pemintenii, cereștii vor giudeca și vor alege. Ce acmu lucrul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Aleargă cu vântul în pupă de-a lungul mării înălbite, peste valurile mugitoare, și zeitatea neînvinsă, de-a pururi neistovitul pămînt, purtător de semințe, este în fiecare an răscolit de fierul plugurilor, la care înhamă caii.>>" T. Vianu "... Trăit în strâmbătate și hulă, omul a izbutit să se răscumpere și să se depășeascăș nu clădind numai monumental, în lat și-n sus, legiferînd și asuprind, ci născocind, după ce a cantat și a zugrăvit, graiul scris și, în sfârșit, Cartea... O ființă
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
din stînga, cît și din dreapta. Unele texte ale lui Cotruș par pliate pe programul marxist, proclamînd o revoltă violentă pornită de un Horia redivivus, cu scopul unei întemeieri sociale mai echitabile: "Cine dintre toți/ s-o ivi ca un munte,/ strîmbătatea s-o înfrunte,/ s-o arunce-ntre roți!!/ Să fie-același cer/ pentru plugar, pentru boier, pentru-împărat, pentru miner". însă alte stihuri pun accentul pe factorul etnic, vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
la îndeletnicirea știută a oricărui bufon regal, causeur și moară de glume, e-abia o întorsură de frază. Virgil Ierunca pare să lucreze mai bine portretele în oglindă. De-o parte e modelul, la mijloc vremurile, strîmbe și împingînd la strîmbătate și de partea cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să nu se iște confuzii. Trist e, și-o știm, dar stilul cărții, lucios, clar, scăpărînd, sporește efectul, că oamenii noi n-apar de nicăieri. Sînt
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
Fiule, ești bou? Nu vezi că ai luat-o razna de la poruncile mele? Unde-i iubirea ta de aproapele? Nu o face, în schimb... În schimb, Aghiuță, da. Că numai datorită acestui sol al răului, am gândit și eu cu strâmbătate și cu neasemuită nelegiuire că demnitarii noștri sunt oameni bogați, de mi-a căzut acum drapelul în bernă... Ce credință blasfemică Iată-i venind în fața camerelor de filmat și a națiunii și declarându-și cu modestie nenorocitele alea de averi
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
de Sniatyn „unde e foamete și pustiu”, dar boierii moldoveni au refuzat strămutarea judecării într-un sat din Polonia. Cronicarul Ion Neculce consemnează că Duca-Vodă a judecat pricina în mod părtinitor, nedreptățindu-l pe boierul Ursache: „Și i-au făcut strâmbătate lui Ursachi, că l-au dat rămas să de lui Bălăban vro patru, cinci sute de pungi. Și așè i-au luat tot și l-au închis în temniță cu tălharii. Și-l scotè în toate dzileli de-l bătè
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]