152 matches
-
Tache cântă Rezemat în bâtă, Bătăușii ține Isonul pe vine. Pe la Zece Mese, Păruieli mai dese, Pe la șapte Nuci, Bătăi cu măciuci. Junele Missir Suge din clondir. Petre Grădișteanu Îi trage cu borcanu, Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Etc. etc. Acest Ionică Frumosu cânta vara prin diferitele grădini publice, apoi făcea cheta care-i producea câțiva lei. Dar se ducea și în unele case particulare unde lumea făcea haz de cântecile ca și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu am stat cu mâinile în sân și am replicat agresiv, iarăși fără vreo justificare anume. A avut o singură replică: ,,...n-am cu cine sta de vorbă...!’’ și a ieșit furioasă pe ușa ce se făcuse dintr-o dată mai strâmtă pentru ea. Nici de această dată nu i-am rămas dator și am atacat instinctual, ironic: ,,...de parcă eu aș avea...!’’ În ultima ei zi de serviciu, înainte de plecarea mea în ,,permisie’’, a venit în salon și mi-a înmânat pastiluțele
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
bună am luat. Slăvind pe Dumnezeu! Că darnic e Creștinul său! Suflet Trist 02.12.2007 Suflet trist și zbuciumat De ce ești trist și-nlăcrimat? Tu, de Domnul ai uitat? Domnul și cu Îngerii Doar treci prin Valea Plângerii Calea-i strâmtă și e grea Vai de veselia ta Greu se urcă pe Golgota Calea a urcat-o greu Și Fiul Lui Dumnezeu. Greu urca, se poticnea Și popasuri mari făcea. Multă lume Îl urma: Unii Îl loveau cu ură Peste Sfânta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu un an, când am predat la clasa I, am gasit de cuviință că, după istorisirea poveștii „Scufița Roșie”, să le arăt copiilor lupul real, aflat însă la grădina zoologică. La vederea animalului, care se plimbă încolo, încoace, în cușcă strâmta, câțiva copii au exclamat: „Acesta nu este lupul nostru, că e mic, slab și captiv. Lupul din poveste este mult mai puternic, mai mare și mai sălbatic". Imaginea lupului, trăită lăuntric de copii, este mai adevărată decât realitatea de la grădina
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
lor din străinătate fiind considerată extrem de utilă și de relevantă, un câștig pentru țară.) 13 iunie 2003 Summit-ul G8 se desfășoară anul acesta la Evian, pe malul francez al Lémanului. Cum acest orășel este practic inaccesibil dacă se blochează strâmta șosea de munte, manifestanți veniți din toată Europa bogată s-au strâns la Geneva pentru a protesta. Nu am cuvinte să-i calific. Niște golani, luptători pentru cauze de ei inventate, paraziți ai unei societății care-i acceptă și hrănește
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și am lipit-o exact acolo de unde mi-au zburat Monchichii. Apoi mi-am triat liniștită comoara: bermudele de tercot nu merg iarna și oricum au o culoare absurdă, de un bej căcăniu; fusta de catifea reiată pe care am strâmtat-o cu mâna mea (și se cam vede, asta e; parcă am două mâini stângi, are dreptate mama) - nu; rochia albastră am zis că nu, puloverele și împletiturile se exclud din start... Ce mai avem noi aici, dragi tovarăși și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mi-a smuls rochia, rămânându-mi numai o mânecă îmbrăcată, atât bate vântul de tare; la dejun mi-a ridicat până la brâu rochia écrue (cea transformată din matasa de la Cairo); astă-seară mi-am pus foile bleumarin, pe care le-am strâmtat, bluza de surah bleumarin, scampolo bleu și jacheta mea de lână bleumarine și totuși mi-a fost frig și vântul mi-a sumes și umflat foile. Odaia mea e mai adăpostită, dar vântul șueră și marea își trimite spumele, auditiv
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fragment de experiență umană, a fost decupat și iluminat de Muntean și de coscenariștii săi, Alexandru Baciu și Răzvan Rădulescu, astfel încît prin el să se poată vedea aproape totul. E un film despre cum viețile noastre par să se strîmteze de la un punct încolo, devenind, din drumuri, cuști, și despre cum, uneori, ajungem să ne privim tovarășii de viață ca pe niște temniceri, deși dușmanul nostru real al nostru, al tuturor e de fapt timpul. E despre faptul că viețile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu Putere, Te chem în ajutor, Să fugă și ispita, Cu-al ei stăpân înșelător. Suflet trist și zbuciumat, De ce ești trist si-nlacrimat ? Tu de Domnul ai uitat ? Doar treci prin Valea Plângerii, Aici nu poți fi vesel, Calea-i strâmta și e grea, Greu se urcă pe Golgota, Așa a urcat și Fiul Lui Dumnezeu, Cu dureri și poticnisuri, Si multe nemulțumiri, Si popasuri mai făcea, Multă lume îl urma, Unii Îl loveau brutal, Alții cu biciu’-L sculau, Si
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
und te duci Numa-n halat și-n papuci? Mă duc taică-n mahalale Ca s-adun la haimanale Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. ...Petre Grădișteanu Îi trage cu tufanu. Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Junele Misir Suge din clondir. Bătăușii ține Isonul pe vine7 etc., etc. Ionică Frumosul, după ce-și debita cele două cântece și aduna gologanii, saluta frumos, spunând următoarele vorbe în limba franceză: „Je vous aime
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnești... Bandiții s-adună / Toți cu voie bună / Mesele-ncongior / Cu toți capii lor / Colea Beizadeaua / Și-a stropit măseaua. / Petre Grădișteanu / Suge cu ciocanu / Și Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă la gură / Rea la-nghițitură... Popa Tache cântă / Rezemat în bâtă / Și bandiți-i ține / Isonul pe vine / Jucând tontoroi / Pe lân gă butoi... Junele Misir / Suge din clondir / Ca prim-procuror / Și ca cap al lor...“ (Chief electoral. Cântec
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
față de cele duhovnicești, destul de străină Răsăritului. Dacă până acum argumenta, atacă discuția din diferite perspective, acum nu mai pătrunde în ungherele ascunse pentru a le lumină, nu mai jonglează în sfera cunoașterii căci intelectualul din el se retrage în cochilia strâmta a argumentelor gen: Aceasta natură [...] e o deosebire introdusă de tomiști, pe care ortodocșii nu o fac în același fel. Un motiv suficient de mare pentru a bloca deschiderea gândirii lui Eliade. Din paginile cărții este greu de stabilit cât
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
desueta și incriminata de tânăra generație!): "Pe atunci nu circulam cu 69./ nu mă interesa ce aud și nici ce se întâmplă după cinci/ când troleele pleacă, iar somnul se intoarce/ în copilăria cu țepii aricilor de lângă casa,/ în zona strâmta a bucătăriei/ pe care zilnic o inventăm din mușchi de copac/ și din brusturi.../ eu și cu sora mea/ treceam prin pădurea lui Jaicu/ dezvelind pălărioare de Amanita muscăria/ pe sub care paianjeni minusculi teșeau viața;/ împreună culegeam mărgelușe apoase și
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
Iisus despre rugăciune, îngrijorare, credința: Rugăciunea (Luca 11,1-13.) Judecătorul răutăcios, fariseul și vameșul (Luca 18,1-14.) Problemă vieții veșnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Maria și Marta (Luca 10,38-42.); Tânărul bogat (Marcu 10,17-31); Calea largă și cea strâmta (Lua 13,22-30.); Bogatul și Lazăr cel sărac (Luca 16,19-31.) 9. Problemă: "cine este Iisus?" Oamenii vor să vadă semne: Profet în propria țară (Matei 13,53-58.); Regina Sudului (Matei 12,38-42.) Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
cele din Moldova de unde au germinat, turnul ne prezintă o alta înfățișare: o structură de lemn aproape pătrată, cu un sistem de 4 stâlpi fixați în partea de jos pe două perechi de tălpi încrucișate, care pe măsură ce se înalță se strâmtează, terminându-se cu un foișor pătrat în mărime de 1,8 x 1,8 m și cu un acoperiș cu opt pante, totul formând trei suprapuneri de streșini din șiță, asemănătoare cu cele ale bisericilor din Rădulești și Lăpugiu de
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
germană, este doar aceea că la sud, în partea românească, străzile sunt mai largi și distanța între case mai mică pe când la nord este invers. Străzile în sud s-au format pe porțiunea de vârf de pământ care s-a strâmtat, pe când la nord fiind mai mult spațiu, curțile și grădinile sunt mai largi. Strada principală a satului românesc (astăzi JNA) adânc s-a înfipt în creasta diluvială a terasei încât a primit o formă dreaptă și o lungime mai mare
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
primește drept afluenți Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului. Teritoriul străbătut de răul Cerna se compune din unități montane, cărora le sunt intercalate întinse spații depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare până la Lacul de acumulare Cinciș-Cerna este strâmta și adâncă, adică din cauza munților ce se apropie tot mai mult de albia râului, formând adevărate chei și defileuri. Între Teliucul-Inferior și Hunedoara, albia străbate un defileu stâncos. De la confluenta cu acest râu, albia Cernei se lărgește formând o frumoasă
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
canto. Că tânăra de 13 ani, am fost imediat aruncată în brațele sale, însemnând că am învățat secretele bel canto-ului, care, așa cum știți, nu înseamnă doar a cânta frumos. Este un studiu foarte dificil; este un fel de haină strâmta pe care trebuie să ți-o pui, chiar dacă îți place sau nu. Trebuie să înveți să citești, să scrii, să formezi fraze, cât de bine poți, să cazi, să te rânești, să revii mereu pe picioarele tale. De Hidalgo avea
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
este o succesiune de puțuri largi separate de mici târâșuri și meandre urmat de un sector de strâmtori și mici săritori iar în zona finală puțuri de mari dimensiuni, fiind dezvoltate în clopot sau pe fracturi. Urmează o galerie foarte strâmta, aproximativ orizontală, lungă de , unde apare un râu, care după ce parcurge galeria, se varsă într-un afluent al activului principal al sistemului. Peșteră este intens cercetată de biospeologii ISER Cluj Napoca. Peșteră este închisă și poate fi vizitată numai cu aprobarea
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
zeci de metrii debușază în Sala de sub Poartă. În partea opusă sală urca, ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m. terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea, "Galeria H" e ceva mai sus și paralelă cu "V". dar strâmta și joasă. Aici găsim o poartă metalică, numită Poartă Egoiștilor montată de Clubului Sfinx din Garda de Sus. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
puternic ornamentate. Sectorul vestic este constituit în principal din Sală Mare, la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
pentru Nalcik între 17-28 octombrie 1942. În data de 28 octombrie 1942, Corpul 3 Blindat german avea în vedere lichidarea tuturor forțelor din încercuirea de la Nalcik . Divizia 2 Munte ocupă poziții din ce in ce mai solide la Nalcik, inclusiv în localitatea Alexandrovskaia, si strâmtează încercuirea trupelor sovietice prin înaintarea până la Urban. La ora 7.30, după o pregătire de artilerie de 20 de minute, trupele române primesc misiunea de a cuceri Nalcikul. Luptele au continuat și a doua zi, toate fortificațiile și sistemele de
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
se termină brusc deasupra văii principale, colectoare. Ele au primit denumirea de vai suspendate sau troghuri. Un aspect deosebit îl prezintă văile glaciare îmbucate formate dintr-un uluc larg, în interiorul căruia a fost sculptată o vale mai recenta și mai strâmta. Profilul longitudinal al văii glaciare are mari denivelări, formând praguri pe rocile mai dure și cuvete sau bazinete largi pe rocile mai moi. Ele rezultă din procesul de subsăpare glaciară. Primul prag este cel care separă circul de valea glaciară
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
contelui Roger I al Siciliei, Nocera fusese reședința centrală a uneia dintre subdiviziunile, fie "actus", fie "comitatus", a Principatului de Salerno. Există unele certitudini asupra faptului că vechile subdiviziuni teritoriale ale principatului au supraviețuit cuceririi normande. Nocera, străjuind o vale strâmta ce asigură legătură Principatului de Salerno cu cel de Capua, și-a menținut semnificația sa strategică atâta vreme cât normanzii din dinastia Hauteville îl controlau pe cel dintâi, iar familia lui Iordan, Drengot, pe cel din urmă. Oricum, nu existtă niciun document
Iordan al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328135_a_329464]