445 matches
-
în umbra căruia ea își măcinase o parte din ani. Atît. Și poate că puținul acesta a născut în Mihai rădăcini adînci, din care imaginea Simonei creștea acaparatoare în momentele de tensiune la masa de scris un orgoliu ascuns cu strășnicie, să nu recunoască, de fapt, durerea profundă lăsată de amintirea femeii care i-a hotărît: "de mîine, nu ne mai vedem; nici măcar prin vecinătatea blocului Yanis să nu mai îndrăznești să treci; ai văzut doar că-i păzit..." Astăzi abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sălășluiau vulpile. Adam, ca și bunica lui, știa de vulpi, dar nu sufla o vorbă. Pe sub movilițe de pământ fin desțelenit, se aflau vizuini cu intrări largi, întunecoase, în care Adam și Zet priveau cu groază. Adam îl ținea cu strășnicie pe Zet, ca nu cumva să-i vină cheful de a se strecura înăuntru. (De fapt, Zet nu avea deloc intenția să se afunde sub pământ, nu pentru că n-ar fi fost un câine curajos, dar suferea de claustrofobie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o să-și caute o slujbă, o să studieze, sau...? Vreau să urmeze o universitate englezească, dar s-ar putea să fie nevoie de cineva care s-o supravegheze, un soi de meditator... Ai putea face asta? Nu! Răspunse părintele Bernard cu strășnicie. Dar ce temă pregătește? Nu știu exact. Ceva legat de artă. Poate ai vrea dumneata s-o întrebi ce și-a ales? — Dar n-ar trebui s-o întrebați dumneavoastră? — O să stau de vorbă cu ea, desigur, dar îmi imaginez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
parchet. Vino, fato! Pearl purta o rochie albastră de vară, peste care îmbrăcase o jachetă largă, păroasă, în buzunarele căreia își vârî acum mâinile, trăgându-și prin jachetă, rochia în jos. Picioarele îi erau goale în papuci. Își pieptănase cu strășnicie părul negru, drept, iar fața avea vechea-i înfățișare mexicană. Nasul îi era subțire și ascuțit. Se încruntă, înălță din umeri, și-l urmă pe Emma în camera de zi. Tom își strecură la iuțeală în buzunar pieptenele cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Așa cum nu e de dorit nicio boală gravă, periculoasă și care lasă urme. Băiatul cu forme feminine delicate - Lucrețiu nu exclude ipoteza unei povești de iubire homosexuale... - sau femeia ispititoare reprezintă niște pericole de care trebuie să te ferești cu strășnicie. Idealul constă în a nu ajunge în situația de îndrăgostit, pentru că pare mai ușor să eviți o durere decât să te chinui s-o faci să dispară. Dacă nu ți-ai putut construi existența departe de asemenea afecțiuni pustiitoare, rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
impegat la Merișani. Apoi a fost detașat altundeva, cert e că ne-am mutat în sat, într-o curte în care proprietarul, un militar pensionar, sta cumva în valea curții, iar eu cu mama în dealul ei. O păzeam cu strășnicie, eram doar, cum mă alinta ea, „bărbățelul“ ei. Normal că eram gelos pe proprietarul care mai purta uneori haine militare, ceea ce-i da un aer bătăios, cuceritor... V.D.N.: „Bărbățelul“ e cel mai dulce alint pentru unicul băiat. La Merișani am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
că imnul s-a intonat... la pauză, ca o simplă verificare de rutină a echipamentelor. Miercuri seară, nesimțirea a învins zidurile Ateneului Român și, totodată, a compromis momentele de înaltă ținută artistică pe care Cvartetul Belcea le oferea. Vegheată cu strășnicie de echipaje de poliție și de camioanele jandarmeriei, vulgaritatea a luat forma unui terorism sonor emanând de la nici o sută de metri de clădirea-simbol a culturii noastre naționale. Intervențiile celor de la Ateneu au rămas, desigur, fără ecou. Din cortul improvizat, decibelii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
fapt, nu se știe dacă vom mai ieși vreodată vii de aici. Dar dacă vom ieși, te rog să nu spui la nimeni despre zăcămintele acelea de petrol... E un secret pe care ar fi trebuit să-l păzesc cu strășnicie. Nu e nici un secret, Îl liniști David. Pe insula asta nu există petrol. Povestea cu cel care ți-a dat cu o lopată În cap poate fi adevărată. Dar dacă ai fost lovit În cap, de ce nu ești lovit la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de fapt. Doar ți-am spus că am uitat aproape tot! Îmi amintesc de ici și de colo cîte ceva care nu se leagă. De exemplu, chiar adineauri mi-am amintit că eram internat Într-un spital și păzit cu strășnicie de niște indivizi În uniforme maro, totuși am reușit să evadez fără nici un efort. Altfel n aș fi ajuns să stau de vorbă cu dumneata. Și totuși, Într-un fel sau altul, am ajuns aici... Se simțea Încolțit, iar ca să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ca a patra putere în stat, acest lucru se datorează și marilor dezvăluiri politice sau financiare provocate de investigația jurnalistică. Aflată la intersecția dintre reportaj, interviu și cercetare detectivistă, ancheta de investigație trebuie să ajungă obligatoriu la secrete păzite cu strășnicie. Pentru că lupta cu instituțiile, cu oamenii influenți sau cu marile interese este vădit inegală, ziaristul se vede obligat să apeleze la mijloace și metode mai puțin ortodoxe pentru a obține informația de care are nevoie. O anchetă serioasă costă mult
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
categoria actelor filantropice, iar împrumutul față de alte neamuri nu mai intra în această categorie. Dobânda avea, din aceste motive, o anume încărcătură ostilă, fiind practicată doar în raport cu străinii. În context, subliniem că aceste percepte de ordin religios erau păzite cu strășnicie. Se întâmpla așa pentru că, așa cum este și normal, exista o permanentă tentație de a fi încălcate și a se practica dobânda chiar și între evrei 52. Autorul citat pune în evidență cum această lege pune evreii ,,într-o relație dezastruoasă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Așa cum nu e de dorit nicio boală gravă, periculoasă și care lasă urme. Băiatul cu forme feminine delicate - Lucrețiu nu exclude ipoteza unei povești de iubire homosexuale... - sau femeia ispititoare reprezintă niște pericole de care trebuie să te ferești cu strășnicie. Idealul constă în a nu ajunge în situația de îndrăgostit, pentru că pare mai ușor să eviți o durere decât să te chinui s-o faci să dispară. Dacă nu ți-ai putut construi existența departe de asemenea afecțiuni pustiitoare, rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de capacitatea de a nutri sentimente alese, în numele cărora pare a i se ierta orice: „o femeie se cuvine să fie în primul rând cinstită și să-și păzească cinstea ca pe ochii ei din cap, ferindu-și-o cu strășnicie de orice întinare [...] Domnul ne-a zămislit slabe de înger, socot că-i vrednică de rug numai acea femeie care se vinde pentru bani; pe câtă vreme aceea care se dă din dragoste - ale cărei puteri știm toți cât sunt de mari
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
căci „n-avea obiceiul să-și țină ochii în pământ, ci, înfumurată cum era, îi învârtea cu tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită să-mi păzesc cu strășnicie cinstea, ca să pot păși cu fruntea sus printre celelalte femei”926. Donna demonicata poate fi chiar miloasă și generoasă cu cei aflați în dificultate, și acest lucru o salvează de la o catalogare total negativă din partea cititorilor, cum este cazul văduvei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ezitare în fața chestiunii ospitalității, care ia la el forme complexe, contradictorii și angoasate. El însuși evoca în ceea ce-l privește o neospitalitate funciară, primirea dificilă a celuilalt, întotdeauna suspectat de extindere, de invadare, de intruziune într-o intimitate apărată cu strășnicie. "Din totdeauna mi-a fost greu, sau cel puțin, găsesc neliniștitor să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...]. Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape cu durere, dificultatea de a primi pe cineva
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mitropolitului Grigore, Stana refuză categoric să revină la soțul ei, motiv pentru care se deci de călugărirea ei cu forța la mănăstirea Dintrun lemn de peste Olt. Măsura se justifică în felul următor: „că iaste și loc mai depărtat și cu strășnicie și să poată a să umili și a-și veni în conștiință, cunoscând greșala ei ce au făcut“. Adevăratul motiv al exilării îl constituie însă tinerețea care ar fi împins-o, în anii următori, să păcătuiască și cu alții, punând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ați cunoscut”, trecînd prin sate un oier falnic și ortoman, „cel cu căciula brumărie”. Vitoria tinde spre starea de arhetip, de ființă chtoniană. Numai aceasta, în chip de Mutter Erde, se arată neîntrecută acaparatoare, nu ostenește să-și apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc, drept proprietate absolută. Ea posedă nesecate resurse de energie s-o regăsească dacă este pierdută, s-o aducă la viață. Bătrîna din baladă cunoaște virtuțile plantelor, își pune oricînd masca de vrăjitoare, se metamorfozează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Republica Soră Vandana de Nord nu a făcut publice datele. 16 Se pare că, deși sunt socotite "secret de stat" și, deci, conținutul lor n-a fost pus la dispoziția publicului, acele scrieri ar conține date extrem de prețioase. Păzite cu strășnicie, ele au fost salvate în ultima clipă! de tentativele unor infractori de a le fura, precum și de fanaticii care le-au declarat "eretice". 17 Cei doi miniștri din Republica Soră Vandana de Sud care au semnat documentul au fost executați
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
nu le-a aparținut niciodată. Istoriile Încurcate ale noului regim, parte ale „pariului cu agricultura”, nu vor putea fi descâlcite niciodată. Unii responsabili pentru acest dezastru produs al psihologiei colective se Întreabă cu uimire de ce, oare, unii „pământeni” țin cu strășnicie să recupereze locurile lor, de ce le vor cu atâta strășnicie Îndărăt, de ce fac crize de identitate atunci când constată că nu le mai pot recupera pentru că s-au risipit, vândute de cine nu le avea sau dăruite de autorități unor apropiați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
parte ale „pariului cu agricultura”, nu vor putea fi descâlcite niciodată. Unii responsabili pentru acest dezastru produs al psihologiei colective se Întreabă cu uimire de ce, oare, unii „pământeni” țin cu strășnicie să recupereze locurile lor, de ce le vor cu atâta strășnicie Îndărăt, de ce fac crize de identitate atunci când constată că nu le mai pot recupera pentru că s-au risipit, vândute de cine nu le avea sau dăruite de autorități unor apropiați, schimbate, pierdute definitiv. Nu atât valoarea economică a acestor terenuri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
PCR” („Balconul rușinii”), un portret al celui care a condus țara prin șmecherii, vizite de lucru pe toate meridianele lumii și cuvântări pentru un popor care nu-i putea răspunde, pentru că „România nu era decât un lagăr concentraționar păzit cu strășnicie de o hoardă de lichele puse pe căpătuială, ucigași de profesie infiltrați prin delațiune, amenințări și represalii În intimitatea individului, demonetizând astfel ființa umană În numele conducătorului”. Era În 21 februarie 1990 când a publicat acest text În revista Baricada. textul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
poieni să strângă fânul și la ce izvor să-i adape. Animalele acelea, vestite în lumea întreagă, erau adăpostite în case. „O duc mai bine ca boierii”, glumeau moldovenii. Pentru o mai bună încredințare că rânduielile domnești sunt păzite cu strășnicie, Măria Sa venea din când în când, pe nepusă masă, în acel țin ut pe ca re-l iubea nespus. În popasurile ce le făcea aici, la Hârlău, do mnitorul nu uita să se abată și pe la Cotnari, localitate aflată la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Așa. Cocoașele alea sunt viile statului. - Paraclisul? - Da, Paraclisul! Și acolo sunt vinuri strașn ice, Cul ai. Da a avut Paraclisul și doctor bun. Pe Găgiulesc u, cred că e cel mai talentat dintre toți vinificatorii. Cupajele lui sunt o strășnicie... De poftești să vezi Iașul și chiar Ceahlăul, n-ai dec ât să te sui pe Cătălina și panorama n-are să ți displacă. „Rolul cel mare îl joacă natura, Culai. Apărarea de curenți, expunerea la soare, pământul, climatul, densitatea norilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
decât autorul, se simte atras de mirajul Occidentului, acolo unde inițial crede că ar domni „armonia dintre stăpâni și supuși, conștiința egalității depline dintre ei, politețea, solicitudinea, demnitatea neștirbită și drepturile depline asupra omului - asupra cărora se veghează cu necurmată strășnicie”. Emigrează în Austria, dar periplul lui e plin de dezamăgiri și chinuri: refugiații sunt ținuți într-un lagăr, sunt prost hrăniți și tratați ca niște animale; cei care au ales să fugă peste hotare sunt fie escroci, bandiți, fie naivi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
pe profetul Nicandros 1 și pe ceilalți slujitori ai cultului care se găseau acolo. După câteva momente, când aceștia au revenit, au găsit-o zăcând inconștientă și după câteva zile a și murit. (C) Iată dar de ce se veghează cu strășnicie ca Pythia să rămână neprihănită la trup, neamestecată și neatinsă de vreo relație cu străinii toată viața. Și tot astfel se explică de ce, Înainte de consultarea oracolului, se ține totuși seama de voința divină, În ideea că Zeul știe foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]