378 matches
-
De pe prima serpentină, văzu că putea ajunge chiar pe stradă. “Nu este bine deloc aici” își spuse Neânfricatul. “Trebuie să-mi continui drumul. Locul acesta nu este o soluție bună. Nu sunt în siguranță aici”. Nu găsi însă pe traseul străbătut, nimic de mâncare. Și se îndreptă spre partea opusă a versantului Tâmpei. În valea Răcădăului, unde ajunse, se vedeau multe blocuri. Și lângă ele, containerele cu gunoi. “Acolo voi găsi cu siguranță ceva de mâncare iar de mâine mă voi
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
fior. Sub cerul luminat de aprinse taine Un dulce licărit se-aude în văzduh E ghiocelul tandru în albele lui straie Zâmbind gingaș în somn ca și un prunc. Și un suspin înmiresmat se aude De prin colini de noapte străbătute Ca un sărut de rugă pe gene de zambile În taină mângâiate de raze dulci divine. Se-aud pe crengi iar muguri ce respiră Iar vântul îi alintă și-i leagănă cu drag Acoperiți gingaș de razele de lună Salută
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
s-a dus la cumnatu-său, Mărin Firfirică: ‒Cumnate, hai, că Ilie e mort pă undeva! Hai să-l cătăm! ‒ Da’ dă unde dlacu știi tu fă, că flati-meu e molt? Ai? dă unde știi? o întrebă el peltic și surprins, străbătut brusc pe șira spinării de un fior rece, care-i făcu pielea ca de găină. ‒ Păi, nu veni azi noapte acasă și eu îl visai urât, cu un copil dă mână. O fi lămas pe la muieli pă undeva, dă-l
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
dată în viață ! Deși ar fi dat orice să rămână acolo, până la capătul drumului, strângând în palmă mânerul sacosii cu haine; îi făcu cu mâna spre geam , bucuros i-a răspuns și el , până când autobuzul vechi și prăfuit de drumurile străbătute s-a pierdut în zare . Multe cuvinte i-au rămas nerostite în minte , mii de zbateri de fluturi captivi în interiorul ei! Referință Bibliografică: Primul drum spre iubire .... / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31
PRIMUL DRUM SPRE IUBIRE .... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379182_a_380511]
-
loc energetic unde "puterile principiilor bune și ale celor rele ar fi fost egale"21 pentru o clipă. Capacitatea sa de alegere este decisă și de puterea de a-și înțelege "misiunea". Asupra acestui act lucrează, decisiv, și influența spațiului străbătut: "Decorul maiestuos cheamă actorul eroic. Muntele lucrează inconștientul uman prin mijlocirea unor forțe de înălțare", prin dezvoltarea unei "sensibilități verticale".22 Poetul romantic "provoacă muntele" sau este, adesea, provocat: se dezvoltă din această relație a "complexului Atlas" o "conștiință a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
imaginea trinitara (triunghiul cu un ochi în interior ca simbol al ochiului atotvăzător al lui Dumnezeu, care apare și în publicațiile lui Böhme). Astfel, zborul cosmic sub o astfel de înfățișare poate semnifică și zborul inițiatic de recunoaștere: spațiile infinite străbătute sînt explorate pentru a înțelege natură adîncă a realității infinite. În plus, iată o referire la forma de cub sau sfera, care în domeniul infinit nu mai pot fi percepute ca atare: (John Milton, ibid., pp. 71-72): În spațiul mai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de cucerit!”. Ce urma după această trudă? Nimic. A nu mai avea nimic de făcut - iată nefericirea absolută! Nu mai ești fericit atunci când ai ajuns la capăt. Fericirea e un proiect În derulare, nu o țintă; un traseu ce trebuie străbătut, fie el și Întortocheat, pe care Îl cauți și ți-l asumi, nu un capăt de drum În care să te instalezi definitiv. În fond, viața poate fi considerată o probă, o Înfruntare, mai ales prin raportare la aspectele ei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sensibil la aspectele macabre ale existenței și, în același timp, dornic să exprime sensul corespondențelor dintre simțuri și să realizeze o sinteză a artelor. B. preia, cum mărturisește, conceptul de audiție colorată și caută să sugereze în mici poeme muzicale, străbătute ca de un curent electric de o tristețe agitată, cu toate rănile deschise, echivalența lirică a cenușiului sau a violetului. Acestea, plus albul, galbenul, sunt culorile lui favorite. N-a scris un sonet al vocalelor, dar a încercat să introducă
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
sunt ei un sanctuar Ca al inimei. Simțirea ce-ar veni din adâncime O înăbușim cu sila, ca să nu ne știe nime. Daca tu-mi ziceai: "O, Lais, iată toate ce-am făcut Ca să te câștig pe tine, de iubire străbătut, Deci iubește-mă, femeie, căci al tău cu totul sunt Și în tine se-mplinește fericirea-mi pe pămînt", De-mi ziceai: "Cum eu al tău sunt, fii, și tu a mea de tot... CHALKIDIAS (încurcat) Amândoi ne înșelarăm... LAIS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca bariere geografice, ci și ca bariere sociale, spirituale și etnice, care separă pe "noi" de "ei". Satele românești sunt spații aproape închise, ancorate în local și izolate nu doar prin distanțe, ci și prin păduri sau coline greu de străbătut (Groza, 2003). Harta fizică a satului corespunde unei hărți mentale a locuitorii lui, în interiorul căreia se construiesc interior, intim, relația cu satul, cu oamenii, cu comunitatea. Religie, credință, comportament religios Un alt criteriu al identității etno-culturale este reprezentat de manifestările
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Lenin că mecanizarea este cheia transformării unei naturi umane recalcitrante este la fel de puternică. Ceea ce este nou este modestia - rod al eficienței rezistenței țărănești - cu care privește lunga și complicata cale către o agricultură modernă și socializată, Însă o dată acest drum străbătut, imaginea ce se Înfățișează privirii este aceeași. Rosa Luxemburg: medic al revoluției Rosa Luxemburg a fost mai mult decât o contemporană a lui Lenin. A fost o revoluționară și o marxistă la fel de dedicată, asasinată, Împreună cu Karl Liebknecht, În 1919, la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cea mai însemnată sub raportul calității 15, o adevărată revoluție intelectuală ce a avut loc în jurul anilor 1620-1640. Ea corespunde, de altminteri, cu începutul perioadei clasice petrecută în Europa, termen ce acoperea arealul delimitat de statele din vest și nord-vest, străbătut, pe de altă parte, în veacurile anterior și cel ce îi urmează, de mișcările Reformei și Contrareformei 16. Tot acestui spațiu îi corespunde și perioada crizei de conștiință, ce s-ar suprapune intervalului dintre anii 1680 și 1715 cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
modernă”, „Literatură și artă română”, „Revista idealistă”, „Viitorul”, scoate, împreună cu Tudor Arghezi și V. Demetrius, revista „Linia dreaptă” (15 aprilie 1904), în care semnează pentru prima dată cu pseudonimul Gala Galaction. Numit inspector bisericesc (defensor ecleziastic), scriitorul cunoaște, în satele străbătute, lumea pe care o va transpune mai târziu în nuvelele și povestirile sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
comentator contemporan identifica apartenența lui R. la direcția nouă, a prozei de călătorie „obiective”, în care experiența peregrinărilor nu este deloc „filtrată” de subiectivitatea autorului, vădit sedus de această lipsă de „poetizare”, în sens romantic, a spațiilor și climatelor culturale străbătute. Ceea ce dă farmec acestor note este, în adevăr, efortul spre obiectivitate: după citate celebre despre Nil, într-o ironică paradă livrescă, se relatează o plimbare prin „orașul mort”; mormintele califilor și mamelucilor apar, în crepuscul, ca un labirint straniu. Impresionează
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
toate diplomele, se mută într-un oraș mare, uitând, firește, de bătrâna Iapă. Pornind la drum spre el, mama îl găsește locuind în cartierul de vile, iar pe ușa lui scria: „Inginer Făt-Frumos, fiul Leului”. Ingenioasele „povești” ale lui Ș., străbătute de un umor inteligent, nu ar fi proză de calitate fără simțul cuvântului bine ales, arhaic sau neologistic, și fără concizie epică. SCRIERI: Șarpele și cupa, Iași, 1972; Zmeul cel mic (în colaborare cu Radu Cadelcu), București, 1977; Amărâtul fericit
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
antologie în care intră și alte cicluri - Cântec de frunză, Uși, Interplanetarii, precum și poezii din periodice), o situează în imediata apropiere a lui Ștefan Baciu. Caracteristice sunt prospețimea dicției, cu imagini exuberante și autentic lirice, portretizând o lume și decoruri străbătute, ca și evocarea permanentă a originilor: „Mâine vom fi trestia de zahar/lângă țeposul ananas/sau tic-tacul șopârlei în noapte/dialogul păsării, cioc roșu/[...]/ toaca de la Cozia,/atârnând soarele/ în fiecare picătură de roua...”. Cum nimic nu a dispărut din
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
ornson), din volumul Povestea unei tinereți, un proaspăt bacalaureat, Alexandru, vine de la București într-un sat de munte pentru a-și petrece vara la preotul paroh, cu care se înrudește de departe, prilej pentru narator de a descrie admirabil peisajele străbătute. Treptat, tânărul începe să cunoască satul, de la priveliștile naturii la datini și obiceiuri. Fascinat de istoria locurilor și încins de iubire pentru fiica gazdelor, el se hotărăște să rămână acolo ca învățător. Celelalte narațiuni conțin idile patriarhale înfiripate la țară
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
mănăstire vie”, înăuntrul căreia se trăiește în absolut. Repetarea prin veacuri a unor situații fundamentale, dar în decor schimbat, e modul participării la eternitate: o stare în care eternul și vremelnicul se confruntă tulburător. Poetul cutreieră, întovărășit de fiică, locuri străbătute altcândva de bunicul său cu altă copilă, bunica celei de acum (Odihna tatii), prilej de trăire simultană în trecut, viitor și prezent, adică în predecesori, în urmași și în sine însuși. Tema va reveni în A doua elegie din Caietul
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
de altă parte, lirica reprezintă o perpetuă încercare de emancipare a poetului de sub tutela criticului. Livrești, reflexive și autoreferențiale, poemele postulează ingenuitatea ca deziderat intangibil, și nu ca pistă de decolare a aventurii lirice. Din acest punct de vedere, drumul străbătut acoperă distanța de la stadiul de „prizonier al convenției” la acela de „rentier” al acesteia (Al. Cistelecan). Deși nedeclarată, captivitatea aceasta se manifestă suficient de clar încă din primele două cărți. Tributare tradiției ardelene pe filiera Goga-Blaga, Propuneri pentru o fântână
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
André Maurois, Céline, Roger Martin du Gard, Jean Cocteau, Jules Romains, Jean Giraudoux, Marcel Brion. Cronicile sale, în care erudiția se împletește cu verva argumentării și observația precisă cu empatia și sensibilitatea, se constituie în provocări la lectură, foiletoanele fiind străbătute, în întregime, de un nobil patos cultural, moral și educativ. Idealul umanist, definitoriu pentru creația sa de mai târziu, este descris de autorul însuși aflat în postura criticului literar, prin sociabilitate - acea dispoziție sufletească superioară de a intra în relație
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
om prosterna cu frunțile alese / Pe lespedea de nouri luminată,-/ Cel mai frumos din noi va spune: «Tată, / Ți s-au întors feciorii cu mirese. // Pe unde ne-ai trimis a fost și bine / Și rău a fost pe drumul străbătut, / Dar tot ce-ai scris să facem am făcut / Și nu te-a dat nici unul de rușine. // Acum ne-am întors cu toți, - ne iată / Ce altă slujbă ne așteaptă, Tată?!»”. SCRIERI: Poezii, cu desene de Florin Pucă, București, 1970
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
-mi explic „durata lungă” (două milenii) a unei obști aflate în diaspora pe întregul pământ? Universal și particular în istoria iudaismului Ce reprezintă diaspora pentru evrei? Ce semnificație are ea în plan cultural? Dincolo de conjuncturile politice, economice, sociale, dincolo de vicisitudinile străbătute, de la pogromuri, până la expulzări în masă, să recunoaștem că pendularea dinspre o zonă spre alta a Europei, mai apoi, a lumii, a reprezentat un enorm câștig în direcția cunoașterii. Firește, nu orice închidere e urmată de deschidere, după cum și invers
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aripa de răsărit a mănăstirii - fiind în curs de inventariere), putem să motivăm importanța lăcașului. Numeroasele însemnări arată proveniența unei părți a volumelor ce au ajuns aici. Or, tocmai această proveniență ne vorbește de oameni, de comunități, de drumurile europene străbătute, de apartenențele religioase și lingvistice ce s-au interferat în acest loc de pelerinaj. Valoarea unora dintre cărți sugerează orientările ideatice în măsură să stârnească interesul, respectiv să provoace amintitul dialog Orient-Occident. Dar, să vedem ce poate spune, din punct
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vast ecran al imaginației „celui ce mă visează”. Alcătuit din „dealuri, dulci-mpădurite, ascunse jumătate în pământ” și „jumătate în văzduh”, săgetat de păsări odată cu care zboară „cu vuiet mare”, „tot mai sus”, biserici fără acoperișe, dar cu aripi de șindrilă, străbătut și de „pleoapele plopului (...) duse de vânt”, cutreierat de „somnoroase și indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de „galbena zăpadă / Pe care-o ning din crengi învinse merii”, acest univers e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune nouă
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
acea corabie care iată că-ntr-o bună zi / Se-arată de neînchipuit în fața ta.” Într-un limbaj în care „expresionismul țărănesc” al poetului (Eugen Simion) dobândește accente profetice, rostirea tinzând spre uscăciunea tendențioasă a formulării biblice, A. descrie ținuturile străbătute ca pe niște „vămi ale pustiei” („Înaintez? Opritu-m-am? Sunt singur absolut / Începe-ascensiunea mea prin vămile văzduhului”), pe care numai Poetul are tăria și determinarea să le străbată, în virtutea unor afinități esențiale: „Poetul și Pustia, pururea frați / Porniți în căutare prin
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]