221 matches
-
și în care mă simt pierdut. Din acel moment am fost luat, fără îndoială, de curentul vieții naționale, dar abia dacă m-am simțit antrenat în acesta. Eram ca un călător pe vapor. Cele două maluri îi trec pe sub ochi; străbaterea apei se încadrează în acest peisaj, dar să presupunem că el e adîncit în reflecții sau distras de tovarășii de călătorie: nu se va mai preocupa de ce se întîmplă pe țărm decît din cînd în cînd; va putea să-și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
50 de ani; este vorba de Caragiale. Adoptarea oficială a alfabetului latin a avut loc la 8 februarie 1860, printr-un ordin semnat de Ion Ghica, în calitatea sa de prim-ministru al Munteniei. Lungul drum al tranziției alfabetice, la străbaterea căruia au ostenit cu gândul și cu fapta Petru Maior, Ion Budai Deleanu, Ienăchiță și Iancu Văcărescu, Ion Heliade Rădulescu, membrii societăților literare de la 1827 și 1845, înscrie firesc, pe actul împlinirii sale, încă un nume de scriitor român. Literatura
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de orizonturi și de spații poetice impresionante -, dar și la nivelul expresiei poetice; în poezie, cuvântul, imaginea, efectul fonetic creează astfel relația complexă a ființei umane cu spațiul infinit. Extraordinar „poet al depărtărilor", „dotat cu o neîntrecută putere transgresivă în străbaterea spațiilor și a erelor", Mihai Eminescu rămâne neîntrecut în literatura noastră prin forța revelatoare a „orizonturilor cosmice" nemărginite (cum le numește Edgar Papu) „Traiectul marilor depărtări" e delimitat uneori de lumea finită de un prag („limită") ca în Călin (file
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
aduceau aceste mari artere pentru combaterea răzvrătirilor. Modernizarea este cu atât mai interesantă cu cât ea consolidează menținerea ordinii. John M. Merriman amintește, în legătură cu aceasta, că lucrările lui Haussmann sunt atacate și în memoria "subversivă". "O dorise în mod expres: străbaterea noilor străzi din Turbigo și Beaubourg atrăgea după sine dispariția străzii Transnonain, ștergând astfel din memoria colectivă amintirea masacrului din 1834, atât de puternic evocat de către Daumier"1. Dacă acest gând ascuns represiv a putut să stimuleze angajarea lucrărilor, să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lui infinită, între expresiile confesionale ale Unului divin și radiația lui universală. Conștiința distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja o primă clarificare, o primă desprindere de prestigiul puterii, al explicitului, al formei. Dar străbaterea către Adevărul viu și universal nu se poate împiedica să-și urmeze elanul adecvat țintei sale. Călătorul spiritual își pune întrebarea privind nu numai formele sociale ale religiei, ci și formele doctrinare ale Adevărului. Au acestea din urmă statut absolut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dovedește compatibilă cu premisele integralismului lingvistic. Alegându-și ca material ilustrativ romanul Creanga de aur (1933) de Mihail Sadoveanu, studiul nostru a urmat trei pași: identificarea și interpretarea cuantelor referențiale construite pe baza textemelor; identificarea și interpretarea câmpurilor referențiale și străbaterea traseului generativ/hermeneutic care configurează sensul de ansamblu al romanului; degajarea aportului textemelor la construcția câmpurilor referențiale și a sensului global al textului. Analiza acestor aspecte ne-a condus la concluzia că, deși nu constituie prin ele însele metafore "poetice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
încheiat. Boabele îngropate superficial nu germinează din lipsă de umiditate, sau germinează cu întârziere. Nu trebuie să se piardă din vedere că năutul are nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea de străbatere a colțului este relativ mică, ceea ce ne impune să nu exagerăm adâncimea, chiar dacă boabele sunt mai mari (PADUȚI K., 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Semănatul în teren cât mai bine pregătit, nivelat încă din toamnă, crează condiții pentru respectarea unei adâncimi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Roderick Usher (Parafrază la volumul Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui infinită, între expresiile confesionale ale Unului divin și radiația lui universală. Conștiința distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja o primă clarificare, o primă desprindere de prestigiul puterii, al explicitului, al formei. Dar străbaterea către Adevărul viu și universal nu se poate împiedica să-și urmeze elanul adecvat țintei sale. Călătorul spiritual își pune întrebarea privind nu numai formele sociale ale religiei, ci și formele doctrinare ale Adevărului. Au acestea din urmă statut absolut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
căutarea unui răspuns la aceste întrebări metafizice. Răspuns imposibil de dat, căci el se retrage pe măsură ce atrage, se lasă urmat până în ștergerea oricărei urme, acolo unde, dincolo de ceea ce se vede, "răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi", imaginea transparentă a străbaterii prin nevăzut: "Răspunsul, pururi urma unui zeu"2. Nu e acesta chiar locul poemului, mai curând întrebător decât răspunzător, conturul fragil al unei forme care, căutând "sprijin altei lumi uriașe", deschide unghiul de vedere a celor nevăzute, "unghiul de aur
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
contururi, pe dos flori strălucite"20); e chiar posibilul "cufundat în cele înalte", "sprijin altei lumi uriașe"21, al coborârii în sus22. Dacă "urcam lăuntric veștedul meu șes"23 răsfrânge în imagine antifraza ce exprimă transretoric paradoxul înălțării ascetice prin străbaterea pustiei, aceasta pentru că "răzbim din lut, urcăm scări de luceferi,/ Silim să ducem cerul mai departe", "prin lut urcăm în cerul sfânt.// Sub pajiștile de senin/ Stau lumile zămislitoare/ Din întunericul deplin./ Și-n seva sacră ne unim/ Cu veșnicia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care o degajă reflectarea cerului în suflet. Ea încolțește și se susține prin toate cele care - deși ontologic inferioare - îi garantează existența și menirea. Coborârea "în neagra vale-a inimii fertile", "până-n fund la sacra origină"40, echivalează cu străbaterea - în amonte - a curgerii spre izvoare, în ritmul biunitar al inspirației și expirației, laolaltă cu lumina care intră în noaptea nemanifestării și iese în explozia frumuseții iradiante 41. Suflare și răsuflare - fenomenologie pulsatorie - prin care se coboară "din alba-ntâietate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se ivește, așadar, în măsura în care pătrundem dincolo de el (singurul dincolo total fiind ceea ce se află în afara conștiinței, adică realul însuși), ci în felul cum îl receptăm"31. A vedea dincolo presupune prin urmare a te distanța de propria vedere în chiar străbaterea distanței, a vedea prin, printr-un fel de expunere revelatoare, a străvedea intuitiv-imaginativ ceea ce realul însuși oferă ca imagine. Spre deosebire de atitudinea față de vechea imagine despre lume, convențională, "o altă imagine a lumii, (...), ca rezultat al unui alt raport între eul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fără de nume străvezime" Etapele unei fenomenologii a luării măsurii, pe măsura esenței omului în care se arată distanța până la care retragerea divinului este posibilă, sunt semnele revelatoare ale posibilului însuși al ființării. Poezia lui Daniel Turcea rostește anevoiosul drum al străbaterii distanței, pe urmele retragerii inaparentului în imaginea care îi descoperă chipul în chiar lucrurile în care el se acoperă, un drum al vederii dinlăuntru a ceea ce se manifestă mai presus de orice vedere, cerul ascuns și logosul din care izvorăște
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
orbească adevărul/ ochii noștri de țărână/ nu mai pot cunoaște cerul"65. Cel neasemuit este fără chip, adică fără asemănare cu vreunul din lucrurile existente. El instituie pasajul, trecere și ruptură de nivel, distanța dată nu spre despărțire, ci spre străbatere, între chipul de jos al lumii, în care toate sunt de același nivel, nivelate în forma aparentă a Aceluiași, și chipul de sus al Formei de lumină în care dumnezeirea se retrage. Se retrage și cheamă, în retragerea chipului neînfățișat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Imaginea divină se profilează ca răsturnare a înaltului într-un chip ne-închipuit, revers al feței, chemând la ștergerea înfățișării, la întoarcerea chipului uman în (spre) întunericul supra-luminos73. Retragerea în imaginea ce apare la distanță și intrarea în distanța imaginii, străbaterea ei până la inimaginabilul inaparent reprezintă calea regăsirii începutului absolut, restabilirea sa în sfârșit, ca început nesfârșit 74. În sfârșitul (finitul) lor fenomenal, lucrurile se manifestă inaugural, în începutul (infinitul) lor numenal. Ceea ce strălucește acum, neînchipuit de intens, e o "lumină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vizibilul manifestării, în distanța în care lucrurile dobândesc o adâncime. A parcurge distanța înseamnă a te apropia de ceea ce nu încetează să se îndepărteze, căci chipul de sub chip își păstrează transcendența neștirbită, stă la distanță. Cu adevărat semnificativă este însă străbaterea prin peisajul distanței, meditația ca apropiere nesfârșită. A deveni chiar peisajul este un act fără tranzitivitate; vederea e lipsită de obiect, căci ea nu vede chipul voalat al naturii inaparente; mai mult decât o privire fără țintă, e receptivitate pură
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
propriul autorevelării sinelui. Nu e acesta tocmai darul abia acum vizibil al sufletelor pierdute, pierdute și regăsite în distanța care le profilează imaginea? O imagine a golului transparent, a urmei sau a ecoului ce duce vederea mai departe, cheamă la străbatere, așa cum ceea ce e pus în absență se arată dincolo de dispariție, se rostește în lipsă. Drumul vederii. Înapoi și de la capăt (Liviu Georgescu) În poezia lui L. Georgescu, nu o dată, retragerea sensibilului corespunde unui act implicit de abdicare din vedere. Lucrurile
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cea care se limpezește, în apa ce deschide distanța, este vederea. Ea intră în noua perspectivă fără înțelesul pe care îl lasă în urmă, pe seama cuvintelor dezafectate. La rândul ei, distanța intră în vedere, se deschide pe măsură ce cheamă, invită la străbatere: "îmi cufund chipul pentru a face rotocoale liniștitoare/ fața mea coboară adânc/ trece de margini/ intră în lemnul scaunului/ fața mea trece de scaun și se împlântă în podea/ dau din obraji ca din picioare de cal nebun/ acum nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poeticul, despre "dreptul natural al privirii și privilegiul poeziei atunci când se recunoaște ca o faptă cuvântătoare a privirii": "cuvântul, ca inteligență numitoare, este mai redus decât substanța vizionară pe care văzul o poate străbate. Și chiar dacă auzul participă la actul străbaterii, el nu o face sub semnul cuvântului vorbit, ci al unei întinderi spațiale de auzit, adică înăuntrul privirii: numai privirea poate fi cuprinzătoare pentru că orice cuprins este în fond o întindere a privirii". De aceea, "întinderea de substanță a poeziei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Diogene, Editura Eminescu, București, 1970, p. 74). 23 Vol. Semne cerești (1970), în Leonid Dimov, Texte, Editura Albatros, București, 1980, p. 91. 24 Plutirea aceasta e însă una neașteptată, desprinderea în clipa unui "deodată", o smulgere din nevederea imaginii lumești, străbatere rapidă a vălurilor ce ascund sensul originar, inaparentul abia intuibil, evanescent în chiar clipa posibilei sale manifestări: " Se trece întunericul prin sită/ De-o mână clătinată în imens./ O clipă; parcă, limpede, palpită/ În fundul minții umbra unui sens" (Hipnapompică, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se străvede un fum de sfârșit,/ îndemnând înainte" (ed. cit., p. 50). 91 "Trebuie să străbat această pânză iluzorie, încet s-o destram/ și s-o transform într-un geam transparent" (Freamăt, vol. Ziua de dinainte, ed. cit., p. 29). Străbaterea este curbură a câmpului de vedere, îndoire a unghiului care deschide o altă perspectivă (cf. poemele Îndoitura timpului sau Îndoitura arcului, în care "cuvântul se îndoaie-n cuvânt până când/ gândul se-ntoarce în atingeri și vederi și auz", vol. În
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
stabilit definitiv în Hlipiceni. Cu timpul, după școlarizare și instruire, toate posturile, în afară de cel de șef de gară, au putut fi ocupate și de băștinași. Acest lucru a fost binefăcător, care a adus mari și multe schimbări în viața oamenilor: străbaterea distanțelor într-un timp de 8-10 ori mai repede, scutire de efort, lărgirea ariei de cunoaștere, trimiterea de corespondență și mărfuri, obiecte, vietăți, în deplină siguranță, apoi noi locuri de muncă, ca și învățarea noilor profesii. Denumirea gărilor s-a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
stabilit definitiv în Hlipiceni. Cu timpul, după școlarizare și instruire, toate posturile, în afară de cel de șef de gară, au putut fi ocupate și de băștinași. Acest lucru a fost binefăcător, care a adus mari și multe schimbări în viața oamenilor: străbaterea distanțelor într-un timp de 8-10 ori mai repede, scutire de efort, lărgirea ariei de cunoaștere, trimiterea de corespondență și mărfuri, obiecte, vietăți, în deplină siguranță, apoi noi locuri de muncă, ca și învățarea noilor profesii. Denumirea gărilor s-a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
I. 26. • In cazul unei izoterme de sorbție liniară (izoterma I) este evident că pentru C2=2C1 cantitățile adsorbite vor fi q2=2q1 ceea ce înseamnă proporționalitate între cantitatea de substanță sorbită și concentrația sa în soluție. Drept consecință are loc străbaterea coloanei cromatografice cu o viteză independentă de concentrație. In cazul unei izoterme de sorbție convexă (II) se observă că, q2 este mai mic decât 2q1. Aceasta arată că la concentrații mai mari (C2) o proporție mai mare de substanță rămâne
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]