153 matches
-
și vulgara: ,,Cască ochii a te uita/de-ți cunoști tu pielea ta?"/, Brâncoveanu ripostează vehement prin cuvinte dure pe măsura faptelor lor: ,,Câini turbați! Turci, lifta rea!" și-și exprimă, cu orice risc și categoric, opțiunea finală pentru credință străbuna: ,,De-ți mânca și carnea mea,/Să știți ca-au murit creștin/Brâncovanu Constantin". Cea de a treia antiteza amintește de mitul biblic al lui Avraam, pus În fața unei chinuitoare alegeri: dragostea paterna și dragostea față de divinitate. Autorul anonim relatează
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
devenit personalități vestite și prin averea lor. În aceste perioada, moașa nu putea fi chemată la domiciliu decât cu trăsura (la Botoșani, câteva moașe "țineau" la dispoziția lor birjari închiriați cu atelaj special). Doamna Moașă nu mai avea nimic cu străbuna Baba Moașă. În anii evului mediu, s-au menținut și unele practici tradiționale străvechi, în domeniul asistenței nașterii. Cea mai interesantă a fost, fără îndoială, practica nașterii prin roată. Obicei ancestral, de origine nord-africană, nu se știe cum adoptat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-o floare, Din câți am fost, câți am ramas, Să râdem azi, cântând sub soare! Colegi, e ceas de sărbătoare, Lăsând tristetea-n amintire, Să ne-aruncam în dar o floare Și-o șoaptă caldă de iubire. Precum e datina străbuna Ce o păstrăm neîntinata, Acum, când suntem împreună Din nou, colegii de-alta dată, Să ridicăm cu toți pahare Și veselia... sa-nfloreasca, Cântând cât vom putea de tare Mulți ani, mulți ani trăiască!
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile Curelaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93334]
-
de vis subțire Crești în patru zări: grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să le fie de pomina, Din hotare în hotare, Bucovina, Bucovina...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
din nou și din nou, numele Gentilă, Gentilă, strada aproape de Hala Traian, de care amândoi ne aminteam cu claritate. Apoi Fetițelor, Gândului, Grațioasa, Zefirului, Vișinelor, Parfumului, Trifoiului. Repetase de câteva ori Grațioasa, Grațioasa și continuase cu Dimineții, Stupinei, Turturelelor, Epurilor, Străbuna, Bucium, Olari, Dorul lui Solon, Speranței, Sălciilor, Negustori. Încântarea era la ambele capete ale cablului care ne unea. Revenea, Însă, mereu la zona Palas. Rătăcea, apoi, spre denumiri pe care le descoperea, Încântat, În memorie sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972; Cantoria, București, 1980; Brazde străbune, Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, 1960, 89-90; Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22; Nae Antonescu, „Zumbe”, ST, 1966, 10; Negoițescu, Scriitori, 453-457; Florin Manolescu, Gheorghe Chivu, „Apocrife”, RL, 1970, 7; Barbu, O
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S.C. A A CONSULTING 2000 S.R.L. 16158 MORARU I. GEORGETA (n. 1968) Bd. Timișoara nr. 9A bl. B4, sc. A, et. 4, ap. 14 sector 6 țel: 3171920; 0723279778 975 S.C. TOTAL CONTEX S.R.L. 5723 MOSOIU MARIA (n. 1953) Str. Străbuna nr. 60 sector 1 țel: 6682127; 0723273232 1808 S.C. GENERAL CONSULT MT 2002 S.R.L. 18508 MOSTEANU D.MIHAELA ROXANA (n. 1959) Sos. Panduri nr. 17 bl. P10, sc. 1, et. 4, ap. 24 sector 5 țel: 4113336 1566 S.C. CONTMEDIA
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
de stagiu: GLAVAN GH. MARIA (EC) 1091 SC GENCO 94 S.R.L. Str. Alexandru Vlahuță Nr. 5, Sc. B, Et. 5, Ap. 48, Sector 3 țel: 6682127 Tutori de stagiu: TĂCU MIOARA (EC) 1808 SC GENERAL CONSULT MT 2002 S.R.L. Str. Străbuna Nr. 60, Sector 1 țel: 3143524 Tutori de stagiu: MOSOIU MARIA (EC) 4606 SC GERO - CONTA S.R.L. Str. Râmnicu Sărat Nr. 73, Bl. 11, Sc. A, Et. 9, Ap. 38, Sector 3 țel: 2241815 Tutori de stagiu: STOICESCU RODICA (CASS
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Nr. 10 Bl. L25, Sc. 2, Ap. 23 Sector 3 țel: 3240258 0724294294 28643 MIRCEA RALUCA (n.1977) Bd. Al. Obregia Nr. 10-14, Bl. 10-14, Sc. 1, Ap. 5, Sector 4 țel: 6834477 0745995350 27563 MIREA CRISTINA (n.1976) Str. Străbuna Nr. 73, Sector 1 țel: 6367757/0723173963 12080 MIREA RODICA ELENĂ GEORGETA (n.1951) Calea Moșilor Nr. 278 Bl. 20 Bis, Sc. 1, Et. 8, Ap. 32 Sector 2 țel: 2102011 0724691916 5698 MIRONESCU CONSTANTIN (n.1941) Aleea Câmpul Cu
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
14, sector 1 țel: 2233375 0726609517 26859 MOSCU ANCA DINA DESPINA (n.1961) 4470 S.C. INFOTAX SERVICE S.R.L. Str. Popa Tatu nr. 34A, sector 1 țel: 3133218 5723 MOSOIU MARIA (n.1953) 1808 S.C. GENERAL CONSULT MT 2002 S.R.L. Str. Străbuna nr. 60, sector 1 țel: 6682127 0723273232 17257 MOTOC N. VALENTINA (n.1952) 2160 S.C. AUDIT FINANTCONT S.R.L. Bd. Gheorghe Șincai nr. 15, bl. 5A, sc. 2, et. 6, ap. 54, sector 4 țel: 4234180 0721256336 15875 MUNTEAN IOAN (n.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
de stagiu: GLAVAN GH. MARIA (EC) 1091 SC GENCO 94 S.R.L. Str. Alexandru Vlahuță Nr. 5, Sc. B, Et. 5, Ap. 48, Sector 3 țel: 6682127 Tutori de stagiu: TĂCU MIOARA (EC) 1808 SC GENERAL CONSULT MT 2002 S.R.L. Str. Străbuna Nr. 60, Sector 1 țel: 3143524 Tutori de stagiu: MOSOIU MARIA (EC) 4606 SC GERO - CONTA S.R.L. Str. Râmnicu Sărat Nr. 73, Bl. 11, Sc. A, Et. 9, Ap. 38, Sector 3 țel: 2241815 Tutori de stagiu: STOICESCU RODICA (CASS
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
să renunțe la această încercare riscantă, dar Prințul e hotărât să continue. Turandot vine și spune povestea blândei prințese Lou-Ling, cea care a fost ucisă cu sălbăticie de către un prinț tătar în urmă cu multă vreme. Ea spune: "Prințesa Lou-Ling, străbuna mea dulce și senină, tu care ai domnit în tăcere și bucurie pură, sfidând cu consecvență și fermitate oribila tiranie bărbătească, astăzi trăiești din nou în mine !" ... Voi, prinți care veniți aici cu caravane mari din toate colțurile lumii pentru
Turandot () [Corola-website/Science/307634_a_308963]
-
Snorri Sturluson (1179-1241) între anii 1220 și 1225. Cuvântul "" nu are corespondent în alte limbi germanice și, folosit ca titlu al unei lucrări cu intenție didactică poetică și mitografică, are mai multe interpretări posibile. În islandeza veche, "edda" înseamnă "bunică", "străbună", titlul trimițând astfel la o cunoaștere profundă a unor lucruri din vechime, respectiv a artei versificației vechilor scalzi din Islanda și Norvegia sau a mitologiei precreștine a popoarelor germanice. O altă interpretare posibilă derivă "Edda" de la "óðr", care în islandeza
Edda () [Corola-website/Science/311814_a_313143]
-
posedă toate cunoștințele Străbunilor, creatorii lor. Sau în limba română portalier numită în primul sezon Stargate Atlantis de Lt. Ford .Este o navă eficientă în cercetare și în luptă ,ea a fost creată de ființele superioare Străbuni[Ancient] Aceasta navă străbuna apare în seria a 2 din Stargate Atlantis. Un exemplu veritabil și singurul arătat de producători serialelor Stargate este Atlantis acest "oraș spațial" avea multe caliatati cum ar fi este o bună navă de război , este chiar și un oraș
Listă de nave din Stargate () [Corola-website/Science/318142_a_319471]
-
Gustaf al V-lea al Suediei, dar și de la stră-stră-străbunica ei, regina Victoria a Regatului Unit. Celelalte nume i-au fost date în cinstea prințesei Ingrid a Suediei, mătușa tatălui ei, a bunicii ei materne, brazilianca Alice Sommerlath, si a străbunei ei Désirée Clary, soția regelui Carol al XIV-lea al Suediei. A fost botezata la Palatul Regal la 27 septembrie 1977. Nașii ei au fost: regele Harald al V-lea al Norvegiei, unchiul ei matern, Ralf Sommerlath, regina Beatrix a
Victoria, prințesă a Suediei () [Corola-website/Science/315632_a_316961]
-
infectată, Raquella își revine în mod miraculos cu ajutorul unei substanțe găsită pe planetă. Paranoică și temătoare că doctorița i-ar putea uzurpa puterea, conducătoarea magicienelor, Ticia Cenva, o otrăvește pe Raquella. În loc ca drogul să o ucidă, acesta trezește memoriile străbunelor în mintea ei, ajutând-o să transforme otrava într-o substanță inofensivă, acesta fiind primul pas în ceea ce va deveni, ulterior, agonia mirodeniei. Ticia se sinucide și Raquella devine prima Cucernică Maică Bene Gesserit. După terminarea Jihadului butlerian, Raquella preia
Dune: Bătălia Corrinului () [Corola-website/Science/320730_a_322059]
-
fi iertați a doua oară (Cezar chiar executase în trecut prizonierii). După un plan nereușit de a-i atrage pe pompeieni la poalele dealului, Cezar a ordonat un asalt frontal (prin cuvântul „Venus”, zeița despre care spunea că-i este străbună). La început, niciuna din părți nu era în avantaj, iar generalii au plecat din posturile de comandă și au intrat ei înșiși în luptă. Cezar însuși avea să spună că de multe ori luptase pentru victorie, dar la Munda a
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
în lung și în lat și a fost captivat în mod deosebit de regiunea Gilead din Transiordania, considerând-o cea mai propice pentru reașezarea evreilor. Era convins că din punct de vedere financiar proiectul de așezare a evreilor în țara lor străbuna nu va fi dificil, deoarece și multi creștini din Marea Britanie și America erau ahtiați după împlinirea profețiilor și apropierea Sfârșitului Zilelor, pe care întoarcerea evreilor din exil l-ar fi anunțat. În această perioadă, cu sprijinul Christadelphienilor și al unor
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
titulatura Mureșanul. Hirotonia intru arhiereu a avut loc în data de 11 decembrie 2011, Catedrală Mitropolitana „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”, Paris, Franța. De-a lungul timpului a fost: redactor reponsabil al oficiosului Arhiepiscopiei Ortodoxe de Albă Iulia, „Credință străbuna” (1998-2003); membru în comitetul de conducere al Asociației Tinerilor Ortodocși din Balcani (B.O.Y.A.), ca reprezentant al asociațiilor ortodoxe de tineret din România (1998-2002). În cariera didactica a fost: asistent asociat la catedră de Formare duhovniceasca (2002-2003); asistent
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
în echipa redacționala a postului de radio „Reîntregirea”. Activitatea științifică subsumează: o carte, o traducere, 13 studii științifice, 3 conferințe internaționale și naționale, 8 conferințe duhovnicești (în țară sau străinătate - Londra, Oxford și Madrid, Paris), 30 articole de popularizare („Credință străbuna”, „Lumină”, „Dilemă Veche”, „Astra blăjeana”, „Unirea”, „Informația de Albă”), traduceri și peste 100 emisiuni, interviuri, reportaje Radio/TV (Radio Reîntregirea, Radio Trinitas, Radio România Actualități, Radio Renașterea, TV Trinitas).
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
modului de viață și al obiceiurilor din Israelul antic, fără să se limiteze precum alți comentatori, numai la mijloace lingvistice și logice. El a descris, în limitele cunoștințelor pe care le avea la îndemână, viața evreilor antici în țara lor străbuna, moravurile, legile și regimul lor politic. A cunoscut și comentariile unor învățați creștini, uneori citându-le. Abrabanel a scris un cuvant înainte pentru fiecare din cărțile biblice. În aceste preambuluri el a dat explicații cu privire la momentul în care au fost
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]
-
din Eckartsberga, iar ulterior s-a mutat la Wartburg, unde Margareta a dat naștere la cinci copii: trei fii (Henric, Frederic și Dietzmann) și două fiice (Margareta și Agnes). Prin fiul ei Frederic - devenit markgraf de Meissen - Margareta a fost străbuna directă a electorilor și regilor de Saxonia și a reginelor Angliei Margareta de Anjou și Ana de Cleves. În 1265, soțul ei a primit titlurile de landgraf de Thuringia și de conte palatin de Saxonia, ca urmare abdicării tatălui său
Margareta de Sicilia () [Corola-website/Science/328568_a_329897]
-
1531, la Grez-sur-Loing. Rămășițele ei au fost înmormântate la biserica Saint-Denis din Paris. După moartea ei, teritoriile, inclusiv Auvergne, au ajuns în posesia Coroanei franceze. Prin fiica ei Margaret de Angoulême și nepoata ei Jeanne d'Albret, ea este si străbuna regilor Bourbon din Franța, strănepotul ei, regele Henric de Navara, reușind să devină regele Franței sub numele de Henric al IV-lea al Franței.
Louise de Savoia () [Corola-website/Science/335505_a_336834]
-
din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pâine albă, buna, si cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare/ Pe care, simplu, o purtăm în noi/ Drept
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]