154 matches
-
mic ev întunecat. Nu-i mai puțin adevărat că nu ar fi singurul lucru vrednic de-amintire din cei 164 de ani de stăpânire musulmană. E prea de-ajuns să ne-amintim că turcii au construit prima fabrică din Timișoara, străbuna marilor întreprinderi ale orașului în care, după izbânda austriecilor de la 1716, contele Florimund de Mercy, feldmareșal și președinte, a creat atâtea fabrici încât a luat naștere o periferie separată - Fabricul. Să spunem însă că fabrica turcească n-avea un rost
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
și deformate de o sensibilitate tipic și exclusivist masculină. Natura feminină rămâne mai ascunsă ca oricând - ea se dezvăluie numai la capătul a numeroase și subtile intermedieri. Volumul este alcătuit din trei studii: Héloïse, Aliénor, Isolda și altele câteva, Amintirea străbunelor, Eva și preoții. Prin acest proiect, Duby dorește implicit să corecteze distorsiunile de imagine a femeii într-un "Ev Mediu masculin": " Am recitit deci textele, străduindu-mă să mă identific cu cei care le-au scris, ca să alung ideile greșite
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
-o floare, Din câți am fost, câți am ramas, Să râdem azi, cântând sub soare! Colegi, e ceas de sărbătoare, Lăsând tristetea-n amintire, Să ne-aruncam în dar o floare Și-o șoaptă caldă de iubire. Precum e datina străbuna Ce o păstrăm neîntinata, Acum, când suntem împreună Din nou, colegii de-alta dată, Să ridicăm cu toți pahare Și veselia... sa-nfloreasca, Cântând cât vom putea de tare Mulți ani, mulți ani trăiască!
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile Curelaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93334]
-
mare măsură de acest fluviu și de navigația pe el, atât de mult încât "viitorul nostru este Dunărea, după cum în trecut, am constatat că forța de ocrotire, de renaștere și apoi de consolidare a nației române a fost aceeași Dunăre străbuna, ca și interesul european al navigației care coincidea cu interesul nostru cel mai bine înțeles."45 Cu toate că țara noastră și-a înțeles bine interesul în privința Dunării și cu toate că a avut voința de a-și susține cauza în privința acestui interes, în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
să deie din Moldova chiar o palmă de pământ; Nici noi toți, nici unul singur să nu-l aibă dintre noi; Și uniți la vremi de pace și la vreme de război, Căci altfel ne va fi țara și Moldova cea străbună O corabie pe mare, bântuită de furtună, În primejdie credința și pământul, legea, totul; Mînile frângând căta-vom unde-i Domnul și pilotul Oare cu o vorbă numai ne învață și ne scapă Ca o stea care răsare călătorilor pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Se sfîrșise-acele cânturi, preoții-ncheiase ruga, Doar din când [în cînd] sunat-a jalnic și-ntr-o dungă Buga, Clopotul lui Ștefan-Vodă ce când vremile se schimbă Mișca pururea de sine, greu *, prorocitoarea limbă. " Toate vechile temeiuri și Moldova cea străbună O corabie pe mare bântuită de furtună, În primejdie credința și poporul, legea... totul... Mînile-nfrîngînd cerca-vom unde-i Domnul și pilotul A căruia vorbă numa ne înalță și ne scapă, Un luceafăr ce răsare călătorilor pe apă". {EminescuOpVIII 220
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vorbă numa ne înalță și ne scapă, Un luceafăr ce răsare călătorilor pe apă". {EminescuOpVIII 220} Poate s-o ivi vrounul de ne-nalță și ne scapă, Cum luceferi se ridică călătorilor pe apă. " De acuma înainte e Moldova cea străbună Ca corabia pe mare bântuită de furtună, În primejdie-i credința și poporul, legea, totul, Mînile frângând ne zicem: Unde-i Domnul și pilotul, Unde cel care c-o vorbă ne înalță și ne scapă, Unde-i steaua să răsară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ne-l văzum, Coperit de crengi de dafini și de-al candelelor fum; Tu, luând de pe-a ta frunte uriașa, neagra cască: " Dumnezeu n-a vrut Moldovei alt Mușatin să se nască Și de astăzi înainte e Moldova cea străbună Ca corabia pe marea bântuită de furtună; În primejdie e țara, legea moartă, neamul, totul, Mînile frângând ne zicem: Unde-i Domnul și pilotul Care numai cu o vorbă ne înalță și ne scapă, Unde-i steaua ce răsare călătorilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe când, din fundul mărei, Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată, cu cer, pământ și mare, O feerie mândră, un vis măreț îi pare. Aceste-s visuuri dalbe ce-aievea le creează Străbuna Miazănoaptea, ce doarme când veghează, Străbuna Miazănoapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume Când marea cea adâncă cu miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul - o câmpie - și luna ce visează
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din nou și din nou, numele Gentilă, Gentilă, strada aproape de Hala Traian, de care amândoi ne aminteam cu claritate. Apoi Fetițelor, Gândului, Grațioasa, Zefirului, Vișinelor, Parfumului, Trifoiului. Repetase de câteva ori Grațioasa, Grațioasa și continuase cu Dimineții, Stupinei, Turturelelor, Epurilor, Străbuna, Bucium, Olari, Dorul lui Solon, Speranței, Sălciilor, Negustori. Încântarea era la ambele capete ale cablului care ne unea. Revenea, Însă, mereu la zona Palas. Rătăcea, apoi, spre denumiri pe care le descoperea, Încântat, În memorie sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
discutat cu oameni de cultură, de artă, cu toți care puteau și dețineau informații de primă mână și de la care puteam învăța ceva. Am apărat-o pe mama, familia mea, să poată supraviețui, să scape de anchete, să reocupe casă străbuna, să poată fi și ei pe funcții; sora mea era membră de partid, la fel și cumnatul, așa că puteau fi șefi servicii, spitale, directori etc. Sora mea, care e profesoară de matematică, acum pensionara, e un caz clasic de infiltrare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
efectelor deshidratării de zile întregi, într-o stare sanitară precară, cu teama permanentă de moarte. Dar văzuți de aproape, ochii femeilor strălucesc. Sub stratul gros de murdărie, ceva din chipul acestor memsahib este înălțător. Transmit o conexiune cu istoria, cu străbunele lor din Rebeliune, cu vreo răscoală, cu destinul simbolic al femeii engleze din climatul tropical, menite să răzbată și să îndure. Aproape că devin îngeri, așa cum și le închipuie soții lor. Sacre. Merită să-ți verși sângele pentru ele. Aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de arhivă Silviu și Mariana Văcaru, aceștia au realizat prima (și până În prezent unica) monografie a școlii. Era momentul În care se Împlineau 135 de ani de la Înființarea primei școli de fete din suburbia Tătărași, școală ce poate fi considerată străbuna celei În care muncim noi astăzi. Monografia Școlii de fete nr. 1 Tătărași nefiind revendicată de nimeni, cei doi directori au purces la scormonirea trecutului, În numele școlii pe care o conduceau, dezvăluind prin aceasta, o pagină din istoria Învățământului primar
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de vis subțire Crești în patru zări: grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină, Până-n stepele sibire, Bucovina, Bucovina... Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să le fie de pomina, Din hotare în hotare, Bucovina, Bucovina...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
care am asimilat-o mai tîrziu piesei lui Chuck Berry Let’s Twist Again. Twistul nu era Încă inventat În zorii lui 1900, poate că melodia, cu sonoritatea și ritmul ei, avea puterea de a absorbi toate liniile asemănătoare. Dacă străbuna ar fi avut har muzical, chiar și urechile mele nedestupate ar fi captat cît de cît corect din glasul ei refrenele Midwestului dinainte de primul război. Căci În Midwest, la Chicago, a ajuns Floare În cele din urmă. Ceasornicarii s-au
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
navigînd pe internet pe urmele unei informații despre Statuia Libertății, dăduse peste situl ellisisland.org, iar acolo, nimerind Întîmplător peste tabele interminabile cu nume de imigranți debarcați În insulă, nesperînd totuși să dea șase șase, Își Încercase norocul cu numele străbunei ortografiat În fel și chip. O găsise. M-am pus și eu pe căutat și am avut confirmarea. Într-adevăr, de pe vasul Pannonia, În iulie 1906, debarcase pasagera Pomján Flore, loc de origine, satul Piskárkos, Hungary. Aceleași coordonate pe lista
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o dezbraci ! Prezentatoare de modă Când ea pe scenă se arată Și spectatorii o văd toată, O întrebare-ți vine-n minte: Ce-nseamnă azi îmbrăcăminte? Aparențele înșeală Eva de azi nu e totuna Cu cea care i-a fost străbuna: Căci ea încearcă să ofere... Două siliconate mere. Fapt concret Nu ești cu-adevărat om cult Și nici bărbat adevărat, Atunci când încă n-ai aflat Că-orice femeie vrea mai mult. Gelozie Cufundată în povești Despre partener fidel, Ea se-ntoarce
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
visul de poet. {EminescuOpI 33} {EminescuOpI 34} {EminescuOpI 35} Sau visând cu doina tristă a voinicului de munte, Visul apelor adânce și a stîncelor cărunte, Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal, El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune, El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel mare, zimbrul sombru și regal. ...................................... Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe sdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, Măști rîzînde, puse bine pe-un caracter
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
familia Corneliei, celebra matroană care, atunci când fusese rugată să-și expună bijuteriile, își arătase nenumăratele progenituri. În ciuda acestor severe amintiri atavice, mintea Orestillei fu subjugată de vorbele Împăratului. El îi contemplă decolteul și, făcând o glumă pe seama nobilei amintiri a străbunei sale, adăugă că ea nu avea nevoie de bijuterii, pentru că acestea ar fi acoperit ceea ce fiecare bărbat și-ar fi dorit de fapt să vadă. Ea râse, și glasul ei răsună în sală; râseră și cei aflați în apropiere, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
o oglindă spartă, iar un păianjen își țesea pânza între una și cealaltă. Cârpe, hârtii și frimituri fuseseră și ele acoperite de învelișul atotstăpânitor al mizeriei. Iar deasupra podelei îmbâcsite, se ițeau, amenințătoare sculpturile. Sculpturi care, prin comparație își făceau străbunele cioplite din Casa Fiului Răsare să pară niște revărsări de frumusețe și bucurie. Respingătoarele și contorsionatele forme, chipuri, trupuri, membre trunchiate și peisaje de coșmar vorbeau despre o patimă tot mai adâncă a creatorului lor, o mlaștină tot mai adâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Pe când din fundul mărei Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată cu cer, pământ și mare O feerie mândră - un vis măreț îi pare. Aceste-s visuri dalbe - ce-aievea le crează Străbuna miazănoaptea, ce doarme când veghiază; Străbuna miază-noapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume, Când marea cea adâncă, cu miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul o câmpie și luna ce visează
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
peste tot, sub forme și în variante nenumărate. Este binecunoscuta Terra Mater sau Tellus Mater din religiile mediteraneene, care dă naștere tuturor ființelor. Voi cânta Pământul - se spune în imnul homeric Pământului (1 și urm.) -, mamă universală cu temelii trainice, străbună care hrănește la sân tot ceea ce există... Tu poți da viață muritorilor, și tot tu le-o poți lua..." În Choeforele (127-128), Eschil slăvește la rândul lui Pământul care "zămislește toate ființele, le hrănește și le primește apoi din nou
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
De ce Marceline de Navarre? Să fi făcut o confuzie de nume? Ce coincidență. Simțea din nou tulburarea aceea de demult cînd Își căuta asemănări cu regina poetessă. — Vrei să spui Margueritte? — Nu, Marceline, nu ai moștenit tu geniul ilustrei tale străbune? Jocul Începea s-o captiveze, ar fi preferat să uite de Albu și să se lase În voia acestei himere. Totul era atît de ireal, atît de straniu, numai cu Radu mai trăise asemenea momente, dar nu avea voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe sub munți, la Brașov. Odinioară, puteau fi văzute automobile în Lisa, cel mult, de vreo trei ori pe an. Când se întîmpla un asemenea eveniment, toate orătăniile se speriau prin curți. Gâștele dădeau alarma, la fel de agitate și de zgomotoase ca străbunele lor de pe Capitoliu. Acum, mai ales pe ulița principală, gâștele "s-au modernizat". Nici nu mai înalță capul când trece vreo mașină. Omul cu goarna a dispărut și el. Nu mai vezi copii, în urma vacilor, cu bățul pe umeri, dimineața
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Fără ajutorul lor, cărțile pomenite ar fi ajuns mai greu în rafturile librăriilor. Gratitudine familiei Tacu mai ales pentru că prin gestul lor m-au ajutat ca măcar simbolic, prin literă tipărită să aduc bogata și frumoasa grădină a țării Bucovina străbună la noi acasă. La România, cum s a întâmplat și cu 90 de ani în urmă... Bine ai sosit acasă Bucovina mea, cu ocazia marii și prestigioasei manifestări a Salonului de carte 2008, organizat impecabil de conducerea Bibliotecii „Gh. Asachi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]