1,470 matches
-
aevea-i dus...mortua est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin Carpați din Est. el și-a dorit să fie crud pisc teafăr peste Everest. America l-a înfiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
este sădit un monument; un amplu și „diversificat” monument, menit să marcheze jertfele ostașilor români căzuți pe aceste locuri, în primul război mondial, tocmai pentru a reuni aceste locuri, aceste plaiuri înalte și aceste frunți înzăpezite și gânditoare, cu plaiul străbun, rotunjind astfel trupul țării, cugetul și inima fiecăruia dintre noi. Pentru că adevărul este adevăr - și istoria, într-un fel sau altul, trebuie să-l cuprindă, să-l confirme. și nu acte de cronici țin să aduc neapărat aici - într-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane imnuri și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce-n fața lumii - mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie ce îngeri ne-au târât în azăvada acestor cruci de vagă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
total diferit de neamțul de rând! Deci în concluzie, de ce nu ar putea fi și Her W. BLACH, un VLAH, sau un ROMÂN? Este vorba de regretatul Artur Silvestri, prof. univ. dr., istoric, scriitor și animator cultural îNFIORĂRI în vorba străbună a neamului dac Romani din columnă-au rămas, Când daci și romani, dârz, popor nou prefac și limbii române dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
r e ș e l i l e , Închinându-se cu fața smerită la pământ. Sărbătoarea se Încheie cu u ra rea : „Leshana Habaa Birushalaim!” = La anul la Ierusalim!, promisiunea sacră de a ajunge În „Eretz Israel” = Țara Israelului, Țara străbună. Dintre războaiele Israelului a fost și RAZBOIUL DE YOM KIPUR, În 1973, când luptele au fost declanșate de Egipt și Siria chiar În cea mai mare sărbătoare a evreilor, de Ziua Iertării Păcatelor. Luptele au durat peste trei săptămâni. După
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
doar idilă cu aură rustică, este pământul cu oamenii săi destoinici, onești și ospitalieri, și, de când e lumea, cu avuție din trudă „păurească”; la fel de mult însă înfrățiți cu arta de a viersui, a meșteșugi frumos cuvântul și a păstra datina străbună. Pentru poeta Carolina Orza, Mercina este pur și simplu „centrul Universului”, cum își definește lumea satului ei, cu convingerea celor care au sfințit locuri rămase în istoria Banatului. Nu se dezminte câtuși de puțin când îmi spune că a moștenit
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
vedea întruchipîndu-se hiperbolic însușirile cele mai de preț ale oamenilor simpli și năpăstuiți. Iată și un fragment din apoteoza finală: Cetățile căinței viitoare Sub cerul rece, sumbru, de granit, înalță-nfricoșatele pridvoare Din soare-apune pîn^la răsărit Iar cîntecul durerilor străbune Răsună sub înaltul baldachin, Cu glasul, lui de falnică minune, Izbăvitor de lacrimi și de chin. O, voi ce-ați înțeles cîntarea asta Și voi ce glasul ei n-ați priceput, Spre cerul pur deschideți azi fereastra, Eliberați de patimi
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
Căile Lactee Sub pașii de cucernic pelerin Și largi portice slobode-or să steie în drumul lor de tihnă și senin. Pe ramura copacilor din cale Vor atîrna a roadelor cununi Și fiecare om din ale sale O să culeagă strugurii străbuni. Pe zariștea cu stele și luceferi Se vor deschide pîrtii călătoare Și oamenii or să purceadă teferi Spre veșnicia noilor soboare. * * * Studiul despre Hubert Hedriphin, început în 1959 și abandonat peste puțină vreme, a rămas să doarmă în- tr-un dosar
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
vrea ca să mi-l frângă. * Pustiul ce se-adună-n bătătura Bunicilor, ce ne-așteptau la poartă Cu pâinea caldă și învățătura, Ce-n vorba blândă graiul nostru-o poartă, * Mă doare sângele ce-mi urlă-n vine Cu furia acelor lupi străbuni, Când furi ne șterg istoria, vezi bine Și-ar vrea să ne transforme în păgâni... * Mă doare laptele supt de la mamă, În el tot neamul meu se răsvrătește Când dragostea de țară se destramă Și somnul nepăsării stăpânește. * Câmpiile și
MĂ DOARE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373790_a_375119]
-
Rachieru Coperta apare sub semnătura Camil Mihăilescu Tehnoredactor este Mariana Leșe. Antologia ,, Arca de frunze ,, este alcătuită din 8 capitole, din cărțile Domniei Sale, apărute de-alungul anilor, sub semnul iubirii de semeni, al dragostei pentru anotimp și al prețuirii pentru pământul străbun. Cap. I ,, Cea mai tânără Ecaterină ,, carte de poezie, apare în anul 1975 Cap. II ,, Drumuri ,, apare în anul 1977 Cap. III ,, Nesfârșitele vămi ,, apare în anul 1979 Cap. IV ,, Cochilii cântătoare ,, apare în anul 1982 Cap. V ,, Umbra Cassandrei
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
prunc Isus, se-nchină. De Crăciun s-a născut fiul- Dumnezeu, ce-a arătat lumii puterea iubirii, la greu, e sărbătoarea ce unește creștinătatea, căci în cuvântul Domnului e dreptatea. Este Crăciunul și pe la ferestre răsună Colindul... cântec după datină străbună, ,,O ce veste minunată'' voi simți mereu, de Crăciun, la fereastra sufletului meu. 21 Decembrie 2016 - MIT Citește mai mult Zilele s-au primenit pentru sărbătoare,iar Magii rostesc ,, Steaua sus răsare'',vestea minunată-nconjoară Pământul,ca omenirea să-l
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Sfântul prunc Isus, se-nchină.De Crăciun s-a născut fiul- Dumnezeu,ce-a arătat lumii puterea iubirii, la greu,e sărbătoarea ce unește creștinătatea,căci în cuvântul Domnului e dreptatea.Este Crăciunul și pe la ferestre răsunăColindul... cântec după datină străbună,,,O ce veste minunată'' voi simți mereu,de Crăciun, la fereastra sufletului meu.21 Decembrie 2016 - MIT... XXVIII. ROLUL VIEȚII, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016. Simt adieri prin faldurii de perdea, apoi
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
o scrisoare, Moș Crăciun E încă timp și sper că va ajunge, Am să te rog să fii ceva mai bun Cu țara mea, ce suferă și plânge. Când vei veni, în seara de Ajun Vei poposi pe glia cea străbună, Aș vrea, s-asculți ideea ce-ți propun: Să colindăm prin țară împreună. Sunt în cămine mulți copii orfani, Abandonați de cei ce le-au dat viață Din sărăcie poate,bieți sărmani Ce nu primesc din dragoste, povață. Am să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
deschisăîți scriu azi o scrisoare, Moș CrăciunE încă timp și sper că va ajunge,Am să te rog să fii ceva mai bunCu țara mea, ce suferă și plânge.Când vei veni, în seara de AjunVei poposi pe glia cea străbună, Aș vrea, s-asculți ideea ce-ți propun:Să colindăm prin țară împreună.Sunt în cămine mulți copii orfani,Abandonați de cei ce le-au dat viațăDin sărăcie poate,bieți sărmaniCe nu primesc din dragoste, povață.Am să-ți arăt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DÂNȘII PENTRU CINE SCRIU? Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1268 din 21 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Astăzi, acei ce n-au nimic a spune, Și nu-nțeleg talentele străbune, Ca să-și ascundă nula lor cultură, Ne scot pe clasici din literatură! Ei ne spun că Eminescu-i depășit. La Creangă, „amintirile” s-au sfârșit. Nici Sadoveanu nu mai este mare, Iar Topârceanu, nu e o valoare! Din manuale-s
DÂNŞII PENTRU CINE SCRIU? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357256_a_358585]
-
s-o iau de la început, la fel aș face”. Ultima dorință i-a fost ca pe drumul spre locul de veci să fie condus de preoți, fiindcă în tot ce a făptuit a continuat să-și plece fruntea în fața credinței străbune, într-o lume care se dezisese de cele dumnezeiești. Dar politicianul dr. Petru Groza rămâne încă multă vreme un mare controversat, o enigmă a istoriei recente... Destinul unui politician La 2 iunie 1952, dr. Petru Groza a fost „ales” președinte
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
Robert, tu de ce nu te-nchei la hăinuță? “ Și de această dată răspunsul a venit prompt și „dens”: „Așa umblă și nea Nicu”... Iar ca orice copil din tată venit de pe meleagurile artelor marțiale și care se respectă după tradiția străbună, și micuțul Fu, pe lângă cântul românesc, se dedică nu fără pasiune meșteșugului de karateka, firește la palatul care i-a devenit locul de unde parcă n-ar mai pleca... Momente care i-au rămas în memorie celui care ne-ncetat se dăruiește
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
în masă. Începuseră deportările în Bărăgan. În fiecare an de Rusalii, Ioan Todos, în vârstă de 71 de ani, aprinde o lumânare în biserica din satul său natal, Saravale, în memoria celor care nu s-au mai întors la glia străbună, din surghiunul stepei Bărăganului, una din cele mai cumplite pribegii pe care a aflat-o vreodată cineva pe timp de pace. În satul său natal, Ioan Todos a văzut oameni murind de bolile aduse din câmpia stearpă, oameni pe care
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
de consăteni, „să tot fi fost 110 familii din Saravale”, îmi spune, „care pe o arșiță de nedescris au format coloana celor condamnați la inexistență”, pentru că așa voia partidul, să li să piardă urma pentru totdeauna. Dar mândria și credința străbună le-au dat putere să treacă peste cele mai grele încercări din viața lor. Spre Rusia? „Ne-a gâtuit spaima”, îmi spune Ioan Todos, „credeam că ne-or duce și pe noi în Siberia. Știam că mulți au luat drumul
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
istorie, Gh. Lazăr, un descendent al dascălului de la Avrig, ne-a prezentat trecutul exploatărilor miniere din țara noastră... Marele Voievod purta cu sine un altar în miniatură, în fața căruia se ruga în fiecare dimineață și seara, înainte de culcare. Respecta credința străbună și chiar mai târziu se ruga mai ales în clipele de cumpănă”... O altă frumoasă amintire dăinuiește în memoria lui Ioan Jurchescu: un colind de Crăciun la regina Maria. Profesorii se înțeleseseră cu aghiotantul reginei, colonelul Svidenek, care i-a
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
a comparat cu Steinhardt, fără să-l cunoască... Crede în viețile paralele și în reîncarnare. Copil fiind, a avut un vis cu oameni îmbrăcați în alb, iar la maturitate, după o scurtă perioadă de rătăcire, s-a întors la credința străbună, la credința în divinitate, care-l călăuzește pretutindeni. Grangure consideră că ea joacă un rol esențial în actul artistic. „Sclipirea divină te face artist. Un artist care nu crede în forța divină nu poa-te crea”, îmi spune. Dar mai crede
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, Câteva sincere mărturisiri și smerite împărtășiri din rodul îmbelșugat... „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, „Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Națiunea”, „Familia Ortodoxă” ori „Familia Română”. Apoi, ca scriitor, dovadă stând numeroasele sale volumuri, din
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SFINX Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului SFINX Un Sfânt Altar din vremi străbune e așezat pe-o vatră ascunsă. Cum taina lui va fi pătrunsă doar Focul Sacru ne va spune. Când ciuta a bătut în stâncă cu a ei copită vestitoare, vin spirite nemuritoare și-nconjur Sfinx cu vraj-adâncă. Apare-o veche
SFINX de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385037_a_386366]
-
Noiembrie, totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN. FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A NOUĂ ANI DE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384303_a_385632]