1,469 matches
-
mănos, le dăruia Recolta vieții și traiul bun, Credința lor în Zamolxe stăruia, Iar medicina, un bun străbun! Lucruri multe, bune au lăsat Nu nouă, ci întregii omeniri, Guri flămânde s-au furișat Târând țara, prin război, uneltiri... Azi, istoria străbună se repetă, Străini revendicându-ne vatra, Din colțuri îndepărtate, pe planetă, Vin la noi să-și planteze șatra... Ei spun că au drepturi în țară, Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
cărțile mele și care mi-a dăruit cu toată mărinimia cartea de versuri a domniei sale „Floarea fântânilor pierdute”- am aflat că in zilele de sărbătoare vin aici mulțime de români, uneori și din SUA, ca să se adape la izvorul credinței străbune. M-a uimit cum, după terminarea slujbei, românii se constituiau în grupuri care adesea se întrepătrundeau sau se destrămau formându-se altele, schimbau impresii, exprimau opinii, nelipsind știrile din țară. Într-un asemenea grup, prin discuții și ajutat de prietenul
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
ritual, să rămână-n amintire, cu anotimpul hibernal. „Baba", când soare zâmbește și vremea e călduroasă, omului îi prevestește trăirea prin an, frumoasă. Că anul va fi rău sau bun, este un zvon păstrat în mit, ce vine cu folclor străbun, prin generații moștenit. Iarna în răstimp se pierde, cu lapoviță și brumă, să-mpletească iarbă verde, primăvara în cunună. Din volumul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Babele din mitologia populară / Maria Filipoiu : Confluențe Literare
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1457216079.html [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
sau de altă etnie - îmbracă veșmântul sfințeniei spre a fi părtaș la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinței, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuți, gazdă a 3 expoziții pascale. Mai bine zis, ne-a adunat
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BUCHETUL DE ZÂMBETE... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Atât de multe depind de-o vorbă bună, Prea multe simțind prin tolba străbună, Când toate depind de-o minte ascuțită, De vorba, simțirea și inima-ți neostoită. Atât de multe depind de un cer senin, Multe mai depind de-un suflet heruvim, Ce face cerul meu interior să sclipească, Destin cuprinzând vorbe să
BUCHETUL DE ZÂMBETE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417609448.html [Corola-blog/BlogPost/362279_a_363608]
-
fandosite a unor integraționiști, ci la altarul sacrificiului pentru măreția neamului românesc. Nicio lucrare a vreunui trăitor al acestui pământ nu va dăinui dacă ea nu va fi prin români și pentru români. Iată de ce, de aici, din vintrele Daciei Străbune, facem chemarea către bărbații de stat, către conștiințele lucide ale intelectualității, către poporul cel mare și tăcut, dar maiestuos și suveran, să aprindem flacăra unității tuturor românilor prin vrednică, dreaptă și tenace lucrare. Și această lucrare izbândită să o punem
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, Câteva sincere mărturisiri și smerite împărtășiri din rodul îmbelșugat... „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, „Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Națiunea”, „Familia Ortodoxă” ori „Familia Română”. Apoi, ca scriitor, dovadă stând numeroasele sale volumuri, din
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un sânge cu crucea pe frunte
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
afară! Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Eroi, la lumină ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul de
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
se coase. Iar grupuri de colindători duc urări prin curți și case. Din obiceiuri păgâne, ritual despotic vine și în sărbători creștine. Că de sacrificiu ține. În ritual e jertfirea porcilor până la Crăciun. Spre a cinsti creștinarea după un obicei străbun. Porcii urmând a fi tăiați, presimt în noaptea de Ignat, că vor sfârși sacrificați. Că își văd chip însângerat. Refuzând orice mâncare, se-adeverește proverbul din „Expresii Populare”: „În Ajun nu îngrași porcul!” De vrei să fii ferit de boli
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419067679.html [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
NOSTRU NU E YAHWEH! NOI N-AVEM NIMIC ÎN COMUN CU DUMNEZEUL TRIBAL ȘI BIBLIC AL EVREILOR)! Teonimul DUMNEZEU e precreștin! Dumnezeu cel invocat de Deoumaniști (și al celor ce acceptă normele sale, cuprinse în „ICOSALOG”) vine din tradiția monoteismului străbun al Dacilor lui Zamolxe și trece prin propriile Legi Belagine, lăsate mai întâi hiperboreenilor din nordul Traciei, ca să poată marca acum în actualitatea de cumpănă în care se găsește, revitalizarea cu succes a României, mutilată și colonizată de Oculta Masonică
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1345681526.html [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
El, D.U.C., conștientizat ca stindard al unei epoci noi, ne aduce, odată cu esența sa, încrederea și speranța în Renașterea națională purificată a viitoarei Românii-DACOLUMNIA- care se va petrece, după cum spuneam, prin conștientizarea tuturor rumânilor de sacralitatea istoriei lor străbune. Iar Dacolumnia este primul pas către atingerea EDENTRACIEI lui Zamolxis, după ce vom păși, esențializați, în Dimensiunea a IV-a de evoluție spirituală a lumii. Așadar, dragi și buni rumâni, cu Dumnezeul strămoșilor înainte, faceți-vă viața cum vă place și
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1345681526.html [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activități, societăți și acțiuni culturale, de anvergură națională și internațională, în ținuturile binecuvântate ale Țării Românești și nu numai (Oltenia, Argeșul plaiurilor dumneavoastră natale, Râmnicul, într-un cuvânt, Muntenia toată și Dobrogea străbună) - unde colaborați și cooperați atât de frumos, de bine și de eficient cu toată preoțimea și intelectualitatea zonei și care, din aceste motive, vă stimează, vă respectă și vă prețuiește atât de mult, dimpreună cu noi toți!... Prin urmare, cugetând
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
Ortodoxă Română și Glasul Bisericii (București), Studii Teologice și Ortodoxia (București), Lumina Lumii (Râmnicu Vâlcea), Telegraful Român (Sibiu), Mitropolia Olteniei (Craiova), Altarul Banatului (Timișoara), Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Iași), Argeșul Ortodox (Pitești), Călăuza Ortodoxă (Galați), Cronica Episcopiei Hușilor (Huși), Credința Străbună (Alba Iulia), Renașterea (Cluj-Napoca), Legea Românească (Oradea), Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic (Oradea), almanahul Viitorul, editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală și Meridională (Paris), Almanahul Parohiei ortodoxe române din Viena, Buletinul Științific, seria "Teologie Ortodoxă" (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
de viață creștină, loc de pelerinaj pentru oamenii care trăiesc în tumultul cotidian, prilej de împăcare cu Dumnezeu, cu sine și cu aproapele. Cunoașterea vieții, a faptelor și ctitoriilor cărturărești ale Sfântului Ștefan cel Mare - Domn și Ocrotitor al Moldovei Străbune, înseamnă pentru credincios lucrarea la care este chemat fiecare dintre noi în vremurile de acum. România se avântă pe drumul integrării europene. Aderarea României la Uniunea Europeană reprezintă o mare oportunitate pentru români și pentru Biserica neamului nostru de a mărturisi
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Retrospectivă -2013 În dispute fără noima când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari și derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile
RETROSPECTIVA 2013 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1416872644.html [Corola-blog/BlogPost/372002_a_373331]
-
de unire votate de diferite județe (Soroca, Bălți). Unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918 prin 86 de voturi pentru, 36 de voturi contra (doreau însă menținerea independenței) și 3 abțineri. Revenea la pământul străbun pentru 22 de ani, un teritoriu răpit de două ori: o dată în 1812, când la terminarea războiului ruso-turc din 1806, prin pacea de la București, Turcia, învinsă, ceda Rusiei lui Alexandru I un teritoriu care nu i-a aparținut niciodată - Basarabia
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1400781543.html [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
de tip carpin, Eminescu era dintre aceia care, trăind în preajma munților, - mai cu seamă în Ardeal și Moldova de sus - sub greaua coroană habsburgica, cresc mai vânjoși și mai aprigi, și arată pentru încercările de smulgere a lor din pământul străbun lungi rădăcini firoase, asemeni acelora ce apele curgătoare descoperă în malurile cu copaci bătrâni. El avea ca atare un suflet etic, simțitor la toate ideile și sentimentele, care, alcătuind tradiția unei societăți, sunt că grinzile afumate ce susțin acoperișul unei
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
secărica pe vreun vin străveziu și doar foc voi aprinde în vatra Sufletului Fiert - eu nu mă-ndrept, cu gândul și pasul, spre Cornul Sătuilor or’ duc grijă eternă fiului vrednic al lui Orfeu - eu îl voi crede pe Homer străbunul și ultimul Zeu și nu voi aprinde, vreodată, lumânări la Cimitirul Statuilor. Referință Bibliografica: ELOGIU ALTERNATIVEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIU ALTERNATIVEI de ION MARZAC în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_alternativei.html [Corola-blog/BlogPost/356145_a_357474]
-
Vorbirea traversează prin ceață “lumină”. O, ce joc și ce vibrare este în miezul ei! E-o rugăciune sfioasă-n suflare lină, E-o vioară neliniștită-n zborul dragostei. Cunoașterea, înțelegerea sunt așa sfinte Cu semnele ce-nalță eternul grai străbun! Bat clipele vieții înmiresmând cuvinte, Cuvintele sunt blânde, chiar sunetele spun. Limba română are o muzică duioasă! Vorbirea-i farmecul sublim al metaforei, Este comoara noastră cea mai prețioasă, Va exista cât vremea rămâne în mersul ei. Referință Bibliografică: LIMBA
LIMBA ROMÂNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1408271475.html [Corola-blog/BlogPost/369157_a_370486]
-
Voi legea o faceți stăpână, Dar totul ajunge-n ruini! Doar când vă expiră mandatul Mai treceți prin satul uitat Din nou să-i promiteți asfaltul Ori poate un pod amputat! Ați dat ale noastre odoare Lăsate de-ai noștri străbuni, Ați dat și pământul din mare În urmă lăsând doar tăciuni! Vă faceți averi colosale, Salarii și pensii de top... Noi, tot cu picioarele goale Privim doar la mărfuri de shop! Cu legile voastre nedrepte, Cu ochi de strigoi și
DEMAGOGI ȘI CORUPȚI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/costica_nechita_1495566670.html [Corola-blog/BlogPost/381072_a_382401]
-
întorc, spre seară. Caii scot pe pajiști icnete rebele, Călăreții urca dealurile mele, Se aud căruțe, glasuri minunate, Veșnicia, încă, bântuie prin sate. Coasele retează iarbă din vâlcele, Si miros a viața, dealurile mele, Stau la sfat vecinii, ca-în vremuri străbune, Când, pe după crește, soarele apune. M-au strigat din lume dealurile mele, Am simțit chemarea, m-am întors la ele. Le-am găsit în satul cu sclipiri celeste, Dealurile mele, dealuri de poveste! Referință Bibliografica: Dealurile mele / Emilia Amăriei : Confluente
DEALURILE MELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1472586349.html [Corola-blog/BlogPost/375418_a_376747]
-
Picură pe-acest pământ- Nume fără de mormânt! Despre jertfa ta mereu Tot învață neamul meu, Tot învață iar și iar Totdeauna în zadar... Țara-i sub povară grea, Mulți se leapădă de ea; Pentru un pumn de arginți N-au străbuni și nici părinți, Călcând legea și credința Își vând pruncii și ființa... Brâncovene Constantine, Plânge sufletul din mine Și din lacrimile sfinte Pururea răsar cuvinte! Tu, Mărite Domn Român, Să ne pui la toți în sân Sfânta de atunci durere-
INVOCAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1405581597.html [Corola-blog/BlogPost/349020_a_350349]
-
Cuvintele Ierarhului PATRIOT, Înalt Prea Sfințitul IRINEU, ne-au încălzit sufletele din trupurile pline de frig și ne-au făcut să credem că „EROI AU FOST ȘI VOR MAI FI” și că va veni și „ZIUA DREPTĂȚII” celor mulți. Colindul străbun „O, CE VESTE MINUNATĂ” care răsuna din piepturile înflăcărate a mii de patrioți-pelerini, ne-a adus aminte de „NIHIL SINE DEO - NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU”, ideal pentru care înaintașii noștri și-au lăsat mamă și tată, copii, frați și surori, prieteni
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE by http://uzp.org.ro/1918-alba-iulia-2016-orasul-unirii-si-speranta-invierii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]