316 matches
-
cât sunt de vii, În picioare doi galoși, Și-ți zâmbea ca să revii. Cred că era și om bun, După fața-i zâmbitoare, Dar eu nu știu nici acum, Cum de s-a topit la soare ?! STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de dulceață, Eu nu pot să o-mpart
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375615_a_376944]
-
tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Joaca era de bază, nu mâncarea. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica ascunsă în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzea că ar fi fost violate de către soldații ruși fete de prin alte localități. În timpul războiului armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
o slăbeam... Știa trei povești mari și late, mi le spunea pe rând. Nu inventa. - Du-te la mumă-ta, ea știe multe, știe să le scornească, îmi mai zicea uneori. Muma era soacra ei, o chema Maria și era străbunica mea. Referință Bibliografică: URSULEȚUL DE PLUȘ - VI. POVESTEA PAPELCUȚEI / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2163, Anul VI, 02 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
au înrâurit suficient alegerea drumurilor și aspirațiilor tale? Au fost timpuri și oameni care mi-au influențat viața și destinul, figuri neuitate, la care mă raportez mereu. Eram o familie cu cinci generații în viață, la un moment dat: stră-străbunica, străbunica, bunica, mama și eu. Pe toate le-am iubit și divinizat. Astăzi o mai am pe bunica și surorile mamei, restul sunt în satul din cimitir - de fapt, sub morminte se află adevăratul și extinsul sat, pentru că aici sunt depuse
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
noi pe care aveau să le îmbrace de Paște. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute cu mătase albă, șabace și râuri iar pe ia bunicii, flori la „muscă”. Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara, sau cu un brâu roșu care era ornat cu mărgeluțe albe, prinse cu dragoste și migală de ea, de pe vremea când el era flăcău. În Postul mare începeau “sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
pe malul Ursoaiei, pe șosea, lângă pod. Până să o cunosc ,,personal”, auzeam adesea expresia: ,,- Le amestică pă toate ca Turnica!”...ce?....felurile de mâncare. De ce?...așa făcea ea...și m-am convins de asta ... pe la pomenile pe care Bitina, străbunica mea din partea mamei le făcea pentru pomenirea morților din familia ei. Și cred că mulți erau, deoarece, mai tot timpul se pomenea câte cineva. Peste an, de sărbătorile de nume ale părinților, fraților,...de Înălțare pentru fiul ei, tatăl mamei
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A fugit într-un tufiș Și de-acolo aciuat Mă privea, cam, pe furiș. Mai tarziu mi-am amintit Că în filmul cu pitici El, țeposul, s-a numit: ,,Rici, Arici și Pogonici’’. STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de dulceață, Eu nu
POEZII PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375900_a_377229]
-
s-a speriat, A fugit într-un tufiș Și de-acolo aciuat Mă privea, cam, pe furiș. Mai tarziu mi-am amintit Că în filmul cu pitici El, țeposul, s-a numit: ,,Rici, Arici și Pogonici’’. STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de dulceață, Eu nu pot să o-mpart
POEZII PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375900_a_377229]
-
au împlinit, Nimic nu este la-ntâmplare. Apar pe scenă cu umor Și-n chiuitul de copii, Îmbrățișează lumea lor. Trei ursuleți se dau de-a dura, La tobe bate o maimuță, Și ghidușia lor te fură, PE GAZONUL MĂTURAT Străbunica mea cea bună M-a primit cu gând curat La casuța din comună, Pe gazonul măturat. Paradisul pe pământ E grădina Bunei mele, Este raiul cel mai sfânt, Îngrădit doar cu nuiele. Flori și păsări colorate Parcă-mi râd când
CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375901_a_377230]
-
cumpărat acel loc unde se află și acum fărbăria pe malul Timișului. Străbunicul se trăgea din neam de moți și s-a refugiat în Banat în urma răscoalei lui Horea, unde ajunsese să fie poreclit Vidra, după locul obârșiei sale, iar străbunica era bănățeancă get-beget, femeie frumoasă dar afurisită, cum puține altele prin părțile Logojului. O chema Pera. Au cumpărat locul pentru a construi un birt la capătul traseului podului plutitor, care umbla în acel timp peste Timiș, de la un mal la
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
mal la celălalt, ducând mărfuri și călători.” Încercam să-mi închipui acel birt la margine de apă, construcție de lemn, fără îndoială, care a ars în cele din urmă până la temelii. Atunci a murit și străbunicul, om în puterea vârstei. Străbunica nu s-a pierdut însă cu firea din pricina asta și, deși avea trei copii, nu multă vreme după aceea s-a recăsătorit cu un fărbar și au constuit acolo o lucrătoare în locul birtului. Toate acestea nu-mi erau necunoscute. „Statuia
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
să-mi povestească niște fapte care m-au uluit prin neobișnuitul lor. „Într-o zi, începu mama derularea șirului acestora, la Birtul podului, cum i se spunea, au tras doi călugări. Nimeni nu știa de unde vin și încotro se duc. Străbunica Pera le-a oferit găzduire în camerele de oaspeți pentru mai multe zile. În fiecare dimineață călugării treceau râul cu podul umblător, pentru a merge la mănăstirea minoriților de pe malul opus și către prânz se reîntorceau peste apă. De ce n-
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
la mănăstirea minoriților de pe malul opus și către prânz se reîntorceau peste apă. De ce n-or fi tras la mănăstire chiar, de asemenea nu știa nimeni. Aveau cu dânșii o ladă măricică și destul de grea, pe care, după oarecare ezitări, străbunica a cercetat-o pe furiș desfăcându-i cu niște agrafe lacătele cât pumnul. Nu ți-aș putea spune ce o fi văzut ea în lada călugărilor acelora, dar bănuiesc că în mintea ei a început să clocească planuri necurate, iar
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
s-au mai văzut nenorociri de acest fel, așa că podarii nu s-au învoit cu niciun preț să încerce în ziua aceea o traversare. Ceasul rău i-a mânat atunci pe călugări să caute alt mijloc de trecere și, iată, străbunica Pera s-a oferit să-i ducă dincolo ea însăși cu barca. Se spune că străbunicul era plecat la târgul din Lipova, care se ținea în preajma marii sărbători de la Maria Radna, altfel poate n-ar fi lăsat-o să facă
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
însăși cu barca. Se spune că străbunicul era plecat la târgul din Lipova, care se ținea în preajma marii sărbători de la Maria Radna, altfel poate n-ar fi lăsat-o să facă asemenea faptă necugetată. Dar nu te puteai pune cu străbunica Pera! S-a răstit la slugile care voiau s-o împiedice și hai cu barca peste Timiș. Aveau o barcă bună; străbunicul o folosea deseori la pescuit și Pera însăși trecuse cu ea de nenumărate ori apa, că doar nu
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
sufocate de englezisme care provoacă nedumerire și neînțelegere din partea receptorilor, necunoscători ai limbii engleze. Culmea este că majoritatea barbarismelor, atât cele din limba franceză (celebrele „furculision”) cât și cele din limba engleză sunt cuvinte provenite din limba protolatină, stră, stră, străbunica limbii dacoromâne, niște neologisme la mâna a doua, întrucât respectivele sunt deja neologisme din franceză. Să exemplific cu câteva: gravitation, energy, comedy, security, fantasy, industry, family, opportunity, company, liberty, paternity, economy, valley și, mă opresc, că șirul lor este interminabil
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
populate cu din ce în ce mai puțin tineret. N-are rost să exagerăm angoasa Nonnei. Nici emigrarea nu mai e ce-a fost și cu atât mai puțin a devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic, aruncat în vânt de mărginenii cu clop sau de rumenele fete de la munte, ce-adună zmeura de pe povârnișurile frecventate de urși. Și iarăși îmi amintesc de străbunica Sanvina, care își lua coșul cu ouă de cu seară, și se ducea pe jos cinci kilometri până în gara din Bendorf (Benești), ca să aștepte acolo Mocănița, ce-o ducea pufăind în dimineața următoare la piață, la Sighii. Dormea în gară
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
identitatea multiplă și misterioasă a Minolei Bodony, descendenta „contesei sângeroase”. În Vest autorul face încă o dată dovada rafinamentului în descripția de medii și epoci și a capacității de a jongla cu suspansul. Cele câteva poezii românești rămase de la el - Portretul străbunicei, Cobalt, Sonet - și un grupaj scris în franceză între 1929 și 1932 sunt notații intimiste, sentimental-contemplative, pe un traseu biografic. O anume grație și virtuozitate formală, în linie parnasiană, a versurilor se regăsesc și în sceneta Le Labyrinthe d’Éros
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
nevastă - fiică a marelui vistiernic Gheorghi Ursachi - se numea Catrina ori Catinca, a fost omorât de tătari în 1711156; sfetnicul lui Neagoe Basarab, Harvat din Grozești, însurat de două ori: întâi cu Maria, fiica lui Ianăș Clucer, apoi cu Zorzo, străbunică a Buzeștilor, a murit combătându-i pe otomani etc.157; Schender pașa l-a tras în țeapă - prin 1618 - pe Lupu Mehedințeanu - căsătorit cu Maria, fiica marelui postelnic Staicu din Bucov -, om al lui Gavril Movilă; tot o moarte atroce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și adolescenței (În clas, Aleargă trenul, Străbunica). Textul Siretului, care deschide volumul de „nuvele” Mărturisiri, cuprinde o efuziune ce ia curând înfățișarea unui pur exercițiu de retorică. Cu inflexiuni lirice sunt și Din scrisorile unei prietene, Revedere, Mihăiță ori Mărțișorul, care aduc tabloul, trasat cu oarecare finețe
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
a rugăciunii lui Iisus - iar aceasta nu fără dificultăți - par să fi pregătit terenul pentru intrarea în mănăstire. Sunt deosebit de mișcătoare paginile de amintiri din copilărie, care evocă profunzimea credinței religioase în viața românilor transilvăneni înainte de al doilea război mondial. Străbunica părintelui „își făcea rugăciunile, fiind bolnavă în pat, pe vergile de la strai, de la țol. Își făcea atâtea rugăciuni câte vergi vedea acolo” (p. 55). Părintele Teofil ne mai povestește despre convingerea, întipărită de mic în sufletul său, că „pe grâu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este un amalgam de fragmente de realitate interioară și „exterioară”, o succesiune de revelații și întâmplări minore din biografia unui eu feminin deopotrivă intelectual și stihial. Volumul Bal la regina Portugaliei (1979) conține două romane, unul de mai mică întindere, Străbunica Hedviga, și cel care dă titlul volumului. Ambele, construite pe principiul povestirii în povestire și al ocolurilor narative, se circumscriu modelului romanului total al anilor ’70, combinând analiza psihologică, epicul obiectiv, fresca socială și cronica de familie. Străbunica Hedviga, mic
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
mică întindere, Străbunica Hedviga, și cel care dă titlul volumului. Ambele, construite pe principiul povestirii în povestire și al ocolurilor narative, se circumscriu modelului romanului total al anilor ’70, combinând analiza psihologică, epicul obiectiv, fresca socială și cronica de familie. Străbunica Hedviga, mic roman de familie, e dominat de figura masivă a străbunicii, personaj înzestrat cu atributele unei făpturi mitice și simbolice pentru lumea așezată, solidă de dinainte de război, lumea din care provine „eroina” romanului. Bal la regina Portugaliei se desfășoară
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
de-altădată” din orașul copilăriei, a „zăpezilor mele”, deci a unui „sine” autentic. SCRIERI: Mașina de fugit în lume, București, 1969; Bal la regina Portugaliei, București, 1979; ed. București, 2002; Zăpada de-altădată, București, 1994; Micul palat baroc, București, 1999; Străbunica Hedviga, București, 2002. Traduceri: Stefan Zweig, Maria Stuart, I-II, București, 1974-1992 (în colaborare cu Nicolae Balotă). Repere bibliografice: Platon Pardău, Patosul obiectiv, RL, 1979, 18; Ion Maxim, „Bal la regina Portugaliei”, O, 1979, 21; Radu Mareș, Un nume nou
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]