91,990 matches
-
pentru mine să pot căpăta secretele meșteșugului de la maestrul Paciurea. - După facultate, ați obținut o bursă oferită de Școala română de la Fontenay-aux-Roses. - Terminasem facultatea, la începutul anilor ’30, și mă gândeam că mi-ar fi foarte folositoare o ieșire în străinătate. Aveam documente, cărți, reviste, fotografii, dar îmi doream să studiez și la fața locului. Eram conștient de necesitatea contactului direct cu operele de artă și cu efervescența culturală a Parisului, dar nu știam de unde să apuc problema. Eu locuiam pe
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
am zis: “Ei, acuma, băiete, pune-te pe treabă!”. Au urmat anii războiului, cu toate ororile lor. - Pe urmă, au venit comuniștii și a urmat o epocă de teroare și de domnie a urâtului. - Odată, prin anii ’50, eram în străinătate și am discutat cu un român de acolo despre situația din țară. Mă întreba dacă ar fi putut să se întoarcă și eu l-am sfătuit să nu se grăbească, neștiind că din spatele unui ziar ne asculta un securist. Așa că
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
a devenit adăpostul lucrărilor mele. Aici se află cam jumătate din activitatea mea; restul lucrărilor sunt răspândite pe la particularii care le-au achiziționat sau pe la alte muzee, fie cumpărate de stat, fie donate de mine; am lucrări expuse și în străinătate. Am avut noroc și de prezența domnului Dăscălescu. Dânsul are o însușire mai mare decât aceea că este directorul muzeului: este prietenul meu de suflet, de gânduri și de viață, cu care discut și mă sfătuiesc. Există o înțelegere completă
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Să fim serioși. Câți dintre acești „refuzați” exultă la ideea că în România vin valuri de chinezi, arabi, ucraineni, africani, ba chiar și moldoveni? Oare nu-i privim și noi cam în felul în care suntem priviți atunci când mergem în străinătate? Nu văd ce motive de încântare ar avea germanul sau francezul când mă vede poposind pe gazonul lui, dormind în curtea lui din spate, apoi cerșind, pentru ca la urmă să încep să-i cotrobăi prin frigider? Personal, sunt uimit de
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
nu le crapă obrazul de rușine: pe de o parte fac zid impenetrabil în fața ticăloșilor din țară (vezi „baronii” județeni, vezi miniștrii cu bube în cap, vezi potlogăriile consilierilor ministeriali și prezidențiali), pe de alta, așteaptă tratament de lux din partea străinătății. Oricâte opinii s-ar vehicula (că nu suntem doriți în Europa, că prezența României la turneul final din Portugalia ar fi însemnat pierderi substanțiale pentru organizatori etc. etc.), realitatea e că ne complacem în postura de victime oloage, care-ar
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
Prin scrierile noastre am pregătit puțină hrană spirituală tovarășilor noștri de suferință. O hrană care uneori, spre satisfacția noastră, era bună și gustoasă. Iar cînd am constatat că această hrană, pregătită pentru ospețele noastre sărace, era tradusă pe loc în străinătate, că pînă și cei care erau liberi voiau să împartă cu noi pîinea din detenție, am resimțit o nespusă satisfacție. Acesta este, cred eu, secretul, motivul pentru care poporul are un puternic respect pentru acei scriitori care, în condițiile sinistre
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
devenite endemice de la misiunile diplomatice ale României. Sursă de îmbogățire rapidă - nu prin salar, ci prin tot felul de „munci” colaterale -, de trafic de influență și, în unele cazuri, chiar de fraude de sute de mii de dolari, posturile în străinătate sunt veritabile feude arondate de șeful statului oamenilor devotați, aleși pe sprânceană. Am pomenit de schizofrenie, pentru că nu știu cum să calific altfel, în contextul în care Iliescu îi denunță pe diplomați, numirea la Strasbourg a unui individ despre care suntem de
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
Națiunea trebuia să știe că Tătucul veghează, că nu scapă nepedepsit nimic și că țara e pe mâini bune. La fel cum Fiul Adrian ne asigură - în limbaj și maniere à la Vadim - că nu ne vom lăsa „fezandați” de străinătate, și că numai votându-l pe el vom rămâne imuni la aberantele cerințe „exterioare”. Ceea ce trăim în România de vreo treisprezece ani sunt reflexele „diplomației” instaurate de pactul dintre Iliescu și structurile ticăloșite ale comunismului. În urma acestei înțelegeri, România a
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
segmente ale populației (incluzînd Școala, Universitatea, Opera, Teatrul și chiar Parlamentul) se focalizează pe distracție/ loisir/ hoby ș. a. Concediile se consumă, de regulă, în alte spații decît cele de domiciliu: la munte, la mare, la rudele din țară ori din străinătate ș.a.m.d., în funcție de bugetele familiale. (Scriu „de regulă”, întrucît statistici sociologice de ultimă oră arată că procente tot mai ridicate - 45-55% dintre români - își petrec acasă vacanțele/ concediile din lipsa banilor). Ca „bugetar”, mi-am petrecut cea mai mare
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
militant în plan civic. Am sentimentul că volumele sale apărute în anii din urmă nu s-au bucurat din partea criticii de atenția pe care ar fi meritat-o, iar doctele sale articole publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate au fost și ele înconjurate de o respectuoasă tăcere. Și este păcat pentru că scrisul de azi al Magdei Cârneci păstrează intacte calitățile observate încă de la începutul anilor ’80, beneficiind, în plus, de avantajele firești ale maturizării autoarei (inclusiv prin experiența
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
Intriga, minciuna, calomnia și toate celelalte proaste obiceiuri n-au fost niciodată mai active ca astăzi”, fixînd contextul unei epoci și specificul unor mentalități) funcționează ca o prolepsă pentru că, iată, fapte ar mai fi fost pentru alte volume: călătoriile în străinătate (Anglia, Franța, Italia), diversele funcții importante (prim-ministru, ministru de Externe, președintele Consiliului de Miniștri, director general al teatrelor, ambasador la Londra, președinte al Academiei), redactarea „romanului epistolar”, sfîrșitul de la Ghergani). Timpul n-a mai avut, însă, răbdare cu Dana
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
de ce nu deschide dl Iliescu un cabinet de medicină alternativă unde să prescrie funcții în loc de medicamente? Culmea umorului involuntar produs de dl Iliescu e că tocmai ce i-a dăscălit pe ambasadori și pe toți ceilalți reprezentanți ai României în străinătate să nu se lase influențați de pile, să-și facă profesionist datoria etc. Asta în timp ce îi pregătește intrarea în diplomație profesionistului Joiță. Crede oare cineva că la Strasbourg acestuia nu-i vor mai zdrăngăni tinichelele pe care și le-a
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
acestui gen de cîntec nu sînt decît 20 de locuri. „În Austria, yodlerii pot cîștiga foarte mulți bani. Există posturi de radio la care nu se cîntă decît acest tip de muzică, iar practicanții lui au mare succes și în străinătate, în special în China” - a explicat Harold Miltner, specialist în folclor muzical. Adaptări Adaptarea operelor literare, teatrale și a benzilor desenate pentru marele și micul ecran face obiectul Festivalului internațional de cinema și scriitură. Pentru cea de a treia ediție
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
plan intern puterea pe care pînă atunci s-a străduit a și-o consolida în exterior, prin înscenarea unei imagini „democratice”, geniul Carpaților a montat două mituri: cel al „patriei primejduite” și cel al „complotului malefic”, care putea fi al străinătății perfide și agresive, dar și al intelectualilor „rupți de popor”, „vînduți”. A luat naștere, ne amintim cu toții, un patriotism de operetă, anacronic, bizuit pe retorica pașoptistă, un „rococo național” pe care destui creatori l-au acceptat poate că din impulsuri
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
în fragmentul Mansarda din memorii. Nici pentru Profira nu a fost doar o prietenie intelectuală, ci un sentiment superior, o iubire stranie care n-a părăsit-o niciodată. Povești din anii ’30... În 1927, Rica a făcut prima călătorie în străinătate, la Constantinopol, unde s-a împrietenit cu un bey turc și a petrecut Paștele la restaurantul ținut de rușii albi, refugiați din cauza revoluției bolșevice. După terminarea facultății și obținerea licenței în Litere și Istorie, Profira Botez a plecat, ca profesoară
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
corpul medicilor și problemele pe care le-a avut Călin, înainte să poată urma Facultatea de Chimie și să ajungă unul dintre cei mai apreciați absolvenți ai acestei facultăți. După anii ’60, Profira Stoicescu a călătorit mult, la prietenii din străinătate. Avea să fie singura consolare, după pierderea soțului și a fiului. Ultimii ani au însemnat mai mult singurătate și dezamăgiri, dar și participarea la viața culturală și actele filantropice pe care le-a făcut (sponsorizarea colțului francofon de la Facultatea de
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
în locul acela. Localnicul resimte peisajul ca destin, ca stihie bărbătească, de obicei tragică, în orice caz străină de decorativism. Numai străinul e degustător. (...) România pitorească e o ficțiune turistică: produsul unei mentalități de român sezonier, care își petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină și plonjează, din cînd în cînd, semiadormit în «sînul naturii» pentru a-și măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
Utilizările serioase sînt în mod previzibil legate de vîrsta, cultura, educația vorbitorilor; în genere formele în -țiune apar, ca rezultat al unor fenomene de izolare și conservatorism, în scrisul unor români din generațiile mai vechi, stabiliți de multă vreme în străinătate. Din motive similare, probabil, le găsim și în texte din Republica Moldova: “cei de talia lui Cehov pot fi siguri că până și o simplă propozițiune poate trezi interesul cititorului” (sud-est.md). Și pentru alte cuvinte din aceeași serie cîteva din
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
Crohmălniceanu, cărturari autentici, chiar dacă nu și-au renegat convingerile comuniste. Să recunoaștem: noi n-am avut un „spărgător” de talia lui Soljenițîn și nici un „complice” de reputația literară și politică, de „bărbăția lui Tvardovski”. Când Blaga a fost propus în străinătate pentru Premiul Nobel, marii politruci de la București nu numai că nu l-au susținut, au protestat vehement și uitând orice umbră de patriotism, s-au opus categoric. Articolul despre „drama lui Ov.S. Crohmălniceanu” e în același timp o evocare a
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
În Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum“) În perioada 1999 -2002, membră În Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor În , membră În Biroul Asociației Scriitorilor din București În 2002.Face lecturi publice În străinătate și primește numeroase burse. A publicat 15 volume de poezie, 10 volume de proza, numeroase traduceri. Printre cele mai importante premii primite se numără: · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1980 pentru volumul de versuri „Opinii despre durere” · Premiul orașului Slobozia, 1993
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Iuga a declarat În nenumărate ocazii că se simte cel mai bine În prezența tinerilor, fie că este vorba de public, fie de generațiile tinere de scriitori, pe care Îi sprijină și Îi promovează atât În țară, cât și În străinătate, fapt pentru care Îi dăruim toată admirația noastră. Trăind În preajma unor asemenea personalități, fiind contemporani cu acestea, trebuie să ne bucurăm și să le recunoaștem valoarea. Din toata inima vă urez multă sănătate, inspirație și să rămâneți mereu la fel de tânără
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
acestea din urmă scrise anume pentru Dicționarul romanului central-european din secolul XX, despre care aflăm că e în curs de apariție la Polirom: „Realizat de o echipă ce reunește tineri cercetători, dar și personalități ale lumii academice din țară și străinătate, Dicționarul însumează 200 de romane scrise de 165 de autori din spațiul Europei Centrale, un indice de materii de 300 de intrări, un indice de nume și 165 de fișe bio-bibliografice. Instrument de lucru indispensabil studiului literaturilor central-europene, el se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
constată în activitatea absolvenților, fie ei ai învățământului preuniversitar, fie ei ai celui universitar. Nicăieri birocrații nu au aroganța și puterea pe care o au în România, deprinderi dobândite în aproape jumătate de secol de comunism. Experții ministerelor învățământului din străinătate se află într-un permanent dialog cu specialiștii diferitelor domenii pentru îmbunătățirea programelor și adaptarea lor la cerințele epocii. Învățământul este o chestiune mult prea importantă, depășind conjuncturile politice, și nu poate fi apanajul unor funcționari. Din nefericire, la noi
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
accesezi site-urile de discuții de pe Internet vei constata că materia cenușie nu s-a evaporat din România cu totul. E inimaginabil câte idei și câtă ingeniozitate practică poți descoperi citind conversațiile ciberspațiale dintre tinerii români din țară și din străinătate. Inutil să spun că frecventarea acestor veritabile oaze de inteligență și bun-simț are un pronunțat aer de irealitate: cum, îți vine să exclami, dacă tinerii români sunt atât de patetici în dorința lor de schimbare, de ce nu-i ia nimeni
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
scriitorul contemporan și un urs panda? Și s-ar putea răspunde: și unul și altul sunt pe cale de dispariție...). Și când te gândești că doar o infimă parte din banii (bugetari, nu particulari!) azvârliți năucitor pe apa sâmbetei (călătorii în străinătate ale noii nomenclaturi, falimente bancare suportate de noi toți, exorbitante salarii, prime, vile de protocol la regiile de stat, reuniuni populiste gen „Cântarea României” unde „manifestarea” artistică diletantă este doar un pretext pentru lăbărțate chermeze etc., etc.) ar putea asigura
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]