122,264 matches
-
denigrarea războiului de independență, parodierea intelighenției ardelenești, lipsa de respect pentru religie. Dl Popa continuă: "Nu-i la fel de semnificativ faptul că acest Caragiale, care a atacat formele fără fond, fiind el însuși o formă fără fond, a plecat, ca orice străin, atunci cînd lichelismul i-a fost demascat? Că "s-a cărat" în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară cu ajutorul unui avocat mișel?" (Merită menționată ironia soartei, care pare a-i scăpa dlui Popa, că
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
nu poate vedea Oscarurile decît cu condiția să suporte să afle după cine e "leșinat" Andrei Gheorghe? Mi se pare incorect. Revenind la eveniment: două filme europene plasate la poli diferiți și-au disputat Oscarul pentru cel mai bun film străin: Amélie și No Man's Land. Primul: polul grației individuale, al umorului, al iubirii, al jocului, al efervescenței stilistice. Al doilea: polul istoriei tragice, al cinismului politic, al manipulării mediatice, al morții, al austerității stilistice. E limpede că No Man
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
număr de pagini în comparație cu aparițiile anterioare, acest ultim număr din Archaeus rămîne la fel de substanțial și de interesant: Eugen Ciurtin nu-și dezminte pasiunea pentru studiile orientale, Andrei Oișteanu interesul pentru imaginea evreului în culturile est-europene; li se adaugă o contribuție străină, un studiu semnat de Augustine M. Casiday de la universitatea din Durham. Revista include și cea de-a doua parte a analizei lui Marius Lazurca despre credințe și viziuni eschatologice din perioada paleocreștină. Sub îngrijirea Mihaelei Timuș și a lui Eugen
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
din fundătură pe Stelian Tănase urmărea Sursa, ci să-l înfunde complet, asumîndu-și rolul unui provocator implicat în acțiunile Securității și pătruns de importanța serviciilor aduse de el regimului. Cînd informa "organele" de contactele prietenului său cu diplomați și cetățeni străini, de intențiile acestuia de a-și publica romanele interzise de Cenzură în străinătate, de faptul că manuscrisele erau puse la adăpost chiar în casa lui D.O., n-avea nici o mustrare de conștiință pentru abjecta trădare. Da, recunoaște el, sînt
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
Criticul protocronist merge însă mai departe, developînd "gîndirea" obscurantistă a dictatorului, dîndu-i în vileag substratul fascistoid. Obsedat de "ocuparea" neromânească a instituțiilor, M. Ungheanu îi prelungește durata și după 1989, cînd se străduiește a pescui în compoziția lor aceleași elemente străine, suspecte doar prin acest simplu fapt: "Ocuparea instituțiilor culturale a fost atît de masivă, atît de compactă, atît de totală, încît nici măcar evenimentele din decembrie 1989, după cincizeci de ani, nu le-au găsit emancipate de fosta ocupație. Mai mult
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără eficiență febra schimbărilor presupuse a fi inevitabile. Sub acoperișul unei declarații de independență față de Moscova, ca unic centru de îndrumare și control al comunismului mondial, Bucureștii au început
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
mare lucru. Nimeni nu mai știe nimic despre Stendhal, Flaubert sau Baudelaire, ceea ce face, să spunem, studierea lui T.S. Eliot, care a fost atît de influențat de acești scriitori, destul de dificilă. Astfel, persoane creative, care au studiat limbi și literaturi străine, se orientează către computer studies unde simt că se pot realiza. Globalizarea despre care se vorbește atît înseamnă într-adevăr că nimeni nu mai știe nici o limbă străină și, prin urmare, nu se prea mai citește literatură. Permiteți-mi să
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
scriitori, destul de dificilă. Astfel, persoane creative, care au studiat limbi și literaturi străine, se orientează către computer studies unde simt că se pot realiza. Globalizarea despre care se vorbește atît înseamnă într-adevăr că nimeni nu mai știe nici o limbă străină și, prin urmare, nu se prea mai citește literatură. Permiteți-mi să vă dau exemplul programului de Poetică de la Buffalo (SUNY). Acesta a apărut acum zece ani datorită lui Charles Bernstein care a lucrat cu Susan Howe și Robert Creeley
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Tzara, pe Eugen Ionescu și pe Brâncuși. Tot jucîndu-ne cu termenul, am inventat un nume, Gaia Ceruli, care nici măcar nu sună românește, nu-i așa? Mă obosesc discuțiile nesfîrșite despre globalizare, care este adesea o scuză pentru necunoașterea nici unei literaturi străine. Astfel încît una din persoanele din prezidiu, o profesoară din Franța pe nume Adelaide Russo, a spus, "îmi voi începe discursul cu un moto din Gaia Ceruli, o poetă din închisoare din Romania", iar cei de față au devenit imediat
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
este salvată. Odată instalată la casa de bătrâni, lupta mamei se va da pe două fronturi. Trebuie să-și păstreze identitatea apărându-și singura certitudine - trecutul - și în același timp să-și fabrice o altă identitate, de fațadă, pentru prezentul străin și ostil. La casa de bătrâni unde ea nu mai e nimeni, vrea să-și amintească cine e. Pentru asta are nevoie de mine. O s-o ajut pe mama să existe, simțindu-mă prea fericită că ea și-o mai
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
întîmplarea face să se dueleze în rețelele de difuzare planetare cu Frodo Baggins, moștenitorul inelului fermecat. Luate în antrepriză de către Chris Columbus, popularul cineast, primele patru volume (tipărite în 110 milioane de exemplare și traduse în aproape 50 de limbi străine printre care și româna) nu mai reprezintă o inițiere doar în tainele magiei, ci și ale educației de bună calitate. Erou este un puști orfan, interpretat cu farmec indicibil de către Daniel Radcliffe, care glisează - la propriu - dintr-o contemporană lume
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
cunoscute (și am răsfoit destule) sparg textul cu imagini mari, expresive sau pur și simplu decorative, plăcute ochiului, chiar dacă își duc viața proprie, independent de text. Pînă și reclamele participă la grafică. Nimeni nu le mai refuză, fiindcă reprezintă corpuri străine: și considerentul nu mai e de mult exclusiv financiar. Se petrece în publicistică un fenomen comparabil cu acela din teatru. Multă vreme teatrul a depins de replică. Așa cum opera lirică depinde încă, în mare măsură, de arie. Cînd autorul piesei
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
premii, din care cele mai multe vor fi destinate tinerilor și debutanților. Vom acorda și Marele Premiu pentru Cartea Anului, în valoare de 100 de milioane de lei. Revista va fi în continuare deschisă tuturor scriitorilor valoroși, tuturor artelor, ca și literaturilor străine. Capitolul rezervat evenimentelor culturale din actualitate va spori. De altfel, nu peste mult timp, va debuta seria lunară a Întîlnirilor "României literare", lunare în cadrul cărora invitați de marcă vor trata tocmai astfel de subiecte din actualitatea culturală. Revista le va
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
dreptei (extremei drepte n.n.) cu un arsenal adecvat de argumente. Or, situația este ușor diferită. Revista "Der Spiegel" consacră un număr special ultimei scrieri a lui Günter Grass înscrisă din start, firesc, în fluxul recent al unor reflecții pe marginea istoriei, străine de interdicții, prejudecăți și tabuuri. Sunt difuzate în ultima vreme documentare istorice, filme în care martorii evenimentelor - atîția cîți au mai rămas în viață - au cuvîntul, dezgropînd de sub pătura grea a tăcerii sinistrul capitol al alungării germanilor din răsărit. A
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
a vă convinge că ar însemna să denaturăm totul dacă am numi mondene relațiile ultraintelectuale pe care le am cu Bibescu (n. ns.: este vorba de Antoine). Nu există zi ca, din America, să nu-mi trimită extrase din presa străină", îi scrie Proust criticului englez Sidney Schiff într-o scrisoare publicată în volumul Marcel Proust Correspondance générale, de către Robert Proust și Paul Brach, Paris, Plon, 1932, vol. III, p. 47. Alți români care gravitează în jurul lui Proust - sau, am putea
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
două identități ale autorului sînt puse față în față într-o manieră binevenit agresivă. în general, documentul (cartea rigidă, alcătuită din petice de arhivă) despre acea epocă are un mare păcat: rămîne aproape inaccesibil cititorului outsider (fie el tînăr sau străin). Securitatea a stocat tone de informație. Ce-ar trebui să răzbată din tot acest imens vraf de documente importante (puține și, de obicei, sustrase la timp) și imensitatea de hîrțogăraie neimportantă? Răspunsul pe care îl dă Stelian Tănase este ferm
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea unui dosar, vrea acuzați și victime. Pentru lectorii tineri sau străini este însă aici o poveste înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal în care notează mai ales bănuielile sale în legătură cu supravegherea Securității. Există momente "privilegiate" în care apropierea Securității este certă; în rest, nu avem
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
rol de frunte: ca și cum ar dori să-i alinte, și nu să-i înfiereze, presa scrisă și televiziunile se referă la ei pe numele de alint: ba "Gigi", ba "Mitică", ba "Jean", ba tot felul de bazaconii lingvistice cu iz străin ("Giovanni"). Și atunci, conștienți de această psihanalizabilă complicitate, de ce să ne mirăm că ei se simt nu atacați, ci răsfățați? Iar cu fiecare milion de dolari adăugați la teșcherea, diminutivele devin tot mai suprarealiste. Atât de suprarealiste încât n-ar
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
cultura germană nu se schimbaseră absolut deloc. Germanul tipic Însă, nu numai germanii au fost cei care au văzut în vocația interiorității cel mai puternic ideal estetic, și totodată principalul impediment politic; într-un amestec de refuz și admirație, autorii străini au afirmat și ei același lucru - și uneori chiar cu mai multă convingere decît au făcut-o germanii înșiși. Cînd în 1942 și 1943, Institutul de sociologie din Londra a urmat sugestia lui Morris Ginsberg de a organiza o serie
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
care e strivit filmul european în repertoriul curent al cinematografelor autohtone. Un scor bucureștean mai expresiv decît oricînd, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de o perfecție cifrică absolută (exceptăm filmele programate la Cinematecă și la casele de cultură străine): 33-3 (cifra din urmă include și un film românesc - bineînțeles de Sergiu Nicolaescu, cum sînt și toate producțiile locului difuzate de TVR 2, și, se subînțelege, nu din producția actuală, ci furnizat de arhiva 100% partinică, via firma proprie prin
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
cultura noastră de azi. Mă trezesc după lectura acestei cărți folosind în mod curent o mulțime de expresii ale Irinei Nicolau, printre care "Să fie la ei acolo", un fel simpatic și suculent de a te delimita de o realitate străină. Mai mult, Irina Nicolau nu e niciodată oțărîtă, deși probabil spiritul critic ar îndreptăți-o. Cei care împart oamenii, așa cum o fac eu, în cei care zic "O zi bună" și ceilalți, cărora le e suficient un autohton "La revedere
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
dedicat țării ! Brătianu răspunse politicos, foarte echilibrat În mișcările lui sigure și În aerul de om care știe ce vrea, Încercându-si Împotrivirea doar pe departe: - Cu tot respectul, Doamna, vă informez că noi, de zece ani am propus prinț străin, tocmai ca să nu-l Încuscrească vreo familie de-a noastră și să poată rămâne obiectiv, ca domnitor al tuturor românilor, fără preferințe pentru unii sau pentru alții. - Frumos, foarte frumos că realism politic! - nu-și ascunse deloc admirația acea femeie
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
a personajelor", portretele care apar "obsesiv și, neapărat, în momente-cheie", ș.a.m.d. Acribia pe care Mircea Dinutz o pune în alcătuirea și comentarea dosarului critic, în cazul Lyddei, se transpune în prezentarea romanelor de război apărute în perioada interbelică, străine și românești deopotrivă, identificînd în schimbările de accente trecerea treptată a imaginii războiului spre violență tot mai accentuată (și carnaj) și spre romanul condiției umane. Cărțile pe care le analizează în acest context sînt Pădurea spînzuraților, a lui Liviu Rebreanu
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
romanului Povestea Marelui Brigand de prezența unei tehnici narative rafinate, pe un suport de viață și de depozitare livrescă extrem de pretențios, un autor la fel de stăpîn pe descripția fidelă de epocă și pe resorturile inspirației magice, cu rădăcini indigene, dar și străine. Ce-am reținut cu satisfacție la Cimpoeșu e că el adună la etajul de jos, răbdător, amănunte veridice, le intersectează, le răsucește cronologic, le filtrează cu simț pentru inedit și inopinat, le restituie fragmentar pentru a spori interesul ca să le
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
bîjbîiala proprie irealității, grefierul e invadat și el de un freamăt și de o vibrație, "parcă niște mîini nevăzute îi cotrobăiau, în buzunare, propriile haine foșneau ciudat, fără să i le fi mișcat nimeni, iar din temerea că mîinile acelea străine ar fi putut pune stăpînire pe el se ivi și crescu treptat o excitație plăcută, dar neliniștitoare, ca sfiala și teama de sine, emoția tot mai intensă, spaima plină de bucurie a unei căderi spre înalt: , gîndi grefierul și - sau
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]